ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra admisibilității căii de atac de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 1.000/A din 12.05.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 341 alin. (8) C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul A. împotriva încheierii din 06.02.2023, pronunțată de Judecătoria Sector 3, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat apelantul la plata sumei de 50 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că prin încheierea din data de 06.02.2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispusă prin Ordonanța nr. 7159/P/2021 din 16.05.2021 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, menținută prin Ordonanța nr. 589/II-2/2022 din data de 26.10.2022.

În argumentarea acestei hotărâri, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București a reținut că, în mod temeinic, procurorul de caz a indicat în motivarea soluției de clasare că, inducerea în eroare în cazul infracțiunii de înșelăciune se referă la împrejurări, stări sau situații, la realități obiective care pot fi verificate la momentul realizării acordului de voință, iar susținerile petentului privitoare la manipulare prin hipnoză și alte modalități nu rezultă din actele dosarului, mai ales în condițiile în care actul juridic a fost încheiat în formă autentică.

Rapoartele medicale intermediare depuse de petent la dosarul de urmărire penală care atestă că petentul suferea de tulburare cognitivă ușoară și de tulburare de personalitate nu probează că petentul a fost indus în eroare la vânzarea apartamentului.

S-a apreciat că, cel mult, în cauză s-ar putea discuta despre valabilitatea consimțământului în condițiile art. 1204 și urm. C. civ., însă un asemenea litigiu prezintă o natură strict civilă.

Judecătorul de cameră preliminară a mai reținut că, faptele indicate de către petent în cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar, nu sunt probate în niciun mod și, în plus, chiar dacă ar fi probate nu ar fi de natură să contureze elementele infracțiunii de înșelăciune. Notarul public nu stabilește un preț de piață al imobilului, ci acesta respectă grila notariala care indică un preț sub care notarii publici nu au voie sa taxeze operațiunea supusă autentificării. Grila stabilește doar tarifele minime legale, în timp ce prețul este stabilit prin acordul de voință al părților conform art. 1650 și urm. din C. civ.

Împotriva încheierii penale anterior menționate, petentul A. a declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția I penală, sub nr. x/2022, la data de 16.03.2023.

Astfel învestită, evaluând, prioritar, admisibilitatea apelului formulat de petentul A., Curtea de Apel București a constatat că, în condițiile în care acesta este îndreptat împotriva unei hotărâri definitive, pronunțate în baza art. 341 alin. (6) lit. a) teză finală C. proc. pen., calea de atac analizată este inadmisibilă.

Împotriva Deciziei penale nr. 1000/A din 12.05.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2022, la data de 05.06.2023 a formulat "recurs" petentul A., susținând, în esență, că aceasta este nelegală și netemeinică.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, ca și "apel", la data de 18.08.2023, sub nr. x/2022, dosarul fiind repartizat aleatoriu Completului nr. 6.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituția României, revizuită, precum și exigențelor determinate prin art. 3 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Așadar, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

În prezenta cauză, cererea introductivă de instanță este reprezentată de plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța nr. 7159/P/2021 din 16.05.2021 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, menținută prin Ordonanța nr. 589/II-2/2022 din data de 26.10.2022 a procurorului ierarhic superior din cadrul acestei unități de parchet.

Așadar, dispozițiile legale aplicabile în cauză sunt cele ale art. 340 - art. 341 C. proc. pen. referitoare la plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 341 alin. (8) C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) este definitivă.

Deși, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, încheierea din 06.02.2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București este definitivă, împotriva acesteia petentul A. a formulat apel, cale de atac respinsă, ca inadmisibilă, prin Decizia penală nr. 1000/A din 12.05.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Așadar, tinzând la reluarea succesivă a controlului jurisdicțional asupra soluției de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București în Dosarul nr. x/2021, după ce a contestat-o în fața procurorului ierarhic superior în condițiile art. 339 C. proc. pen., petentul A. a formulat plângere în condițiile art. 340 C. proc. pen., care a fost soluționată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București prin hotărâre definitivă, conform art. 341 alin. (8) raportat la art. 341 alin. (6) lit. a) teza finală C. proc. pen.

Ulterior, deși legea nu prevede o astfel de posibilitate, petentul a formulat apel, succesiv, împotriva hotărârii definitive anterior menționate.

În consecință, constatând că petentul A. a exercitat apel împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi ordinare de atac, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat petent împotriva Deciziei penale nr. 1000/A din 12 mai 2023 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.

Totodată, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că apelantul se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de A. împotriva Deciziei penale nr. 1000/A din 12 mai 2023 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.

Obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05 octombrie 2023.

GGC - NN