ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4993/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4993/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 27 octombrie 2022
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 05.10.2020, sub nr. x/2020, astfel cum a fost completată și precizată, reclamanta Asociația "A." a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să dispună:
- anularea în tot a prevederilor Anexei nr. 3 intitulată Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2020/2021, la speciile: porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturzul de vâsc, sturzul cântător, sturzul viilor, sturzul de iarnă și stăncuță, aprobată prin Ordinul MMAP nr. 1400/2020 pentru aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la unele specii de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă pentru perioada 2020-14 mai 2021;
- anularea în tot a prevederilor Anexei nr. 4 intitulată Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2020/2021, la speciile: gâscă de vară, gârlița mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, aprobată prin Ordinul MMAP nr. 1400/2020;
- anularea în tot a prevederilor Anexei nr. 5 intitulată Centralizatorul nr. 5 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2020/2021, la speciile: lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coțofană, gaiță, aprobată prin Ordinul MMAP nr. 1400/2020;
- anularea prevederilor art. 4 și art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Ordinul MMAP nr. 1400/2020.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă 111 din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Asociația "A.", invocată prin întâmpinare de către pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de către intervenienta accesorie B.; s-a admis în parte acțiunea formulată, completată și precizată de către reclamanta Asociația "A.", în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; a fost anulat art. 4 din Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor și Mediului nr. 1400/13.07.2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020 - 14 mai 2021, precum și Anexele nr. 3, nr. 4 și nr. 5 la acest ordin; s-au respins restul pretențiilor ca neîntemeiate; s-a admis în parte cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului formulată de B..
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 111 din 18 decembrie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociatia A., pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și intervenienta B. au declarat recurs.
3.1. Recurenta-reclamantă Asociația "A." a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare Curții de Apel Brașov.
Se arată că în ceea pe privește respingerea cererii de anulare a prevederilor art. 10, alin. (1), (2) și (3) din Ordinul MMAP nr. 1400/2020, hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, după cum urmează:
Prevederile Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea pestei porcine africane nr. 67571/01.08.2018, aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 01.08.2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, fusese modificat în anul 2019, astfel încât la momentul adoptării Ordinului MMAP nr. 1400/2020, acest Plan avea un conținut cu care prevederile art. 10, alin. (1), (2) și (3) NU erau în conformitate.
Astfel, așa cum reiese și din Adresa ANSVSA înregistrată la MMAP cu nr. x/17.09.2020, Hotărârea CNSSU nr. 3/2018 a fost modificată prin alte Hotărâri, anterior momentului emiterii Ordinului nr. 1400/2020. În acest sens, prin Hotărârea CNSSU s-a adoptat un nou Plan de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane care, la art. 1 prevede că în zonele afectate de pesta porcină africană, recoltarea mistreților se face în termen de 60 de zile de la confirmarea virusului (nu în termen de 30 de zile cum prevede art. 4 din Ordinul MMAP). Totodată, în planul respectiv nu se mai face referire la vânarea prădătorilor în zonele afectate de pestei porcine africane. Așa fiind, contrar reținerilor instanței, prevederile art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Ordinul MMAP nr. 1400/2020, la momentul adoptării acestora, nu erau în acord ci erau contrare Plan de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane.
Chiar făcând abstracție de modificarea Planului din 2019, prevederile art. 10, alin. (1) din Ordinul MMAP nr. 1400/2020 nu sunt în acord cu prevederile punctului 1 din Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea pestei porcine africane nr. 67571/01.08.2018, aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 01.08.2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.
Astfel, la punctul nr. 1 din Planului aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 01.08.2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, se prevede că " în zona afectata se recoltează integral mistreții prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă și dibuire" fără să se indice că această recoltare trebuie făcută în 30 de zile, după confirmarea virusului. Din această perspectivă, prevederile art. 10, alin. (1) din Ordinul MMAP nr. 1400/2020 sunt contrare Planului Suplimentar mai sus menționat.
Prevederile art. 10, alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Ordinul nr. 1400/2020 încalcă prevederile art. 4, art. 6, alin. (1), art. 7, art. 8, alin. (1), și alin. (2), art. 13, art. 14, art. 15, art. 16, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 30 și art. 31, art. 42 și art. 77 din Legea 24/2000, coroborate cu și/sau interpretate în raport cu:
*Prevederile art. 19 din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora: "(1) în scopul conservării biodiversității, regimul juridic al vânării mamiferelor și păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. (2) Speciile de mamifere și păsări, inclusiv cele migratoare, la care vânarea este interzisă se supun derogărilor stabilite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare".
**Prevederile art. 23, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora (1) în scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic (...) d) tulburarea liniștii faunei cinegetice în perioada de înmulțire și creștere a puilor.
***Prevederile art. 26 din Legea nr. 407/2006, -"Art. 26-(l)- Perioadele în care se poate practica vânătoarea la speciile cinegetice admise Ia vânătoare sunt precizate în anexa nr. 1. (1^1) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la păsări, inclusiv cele migratoare, stabilite în concordanță cu prevederile art. 33 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, sunt precizate în anexa nr. 1 lit. B). (2) în situații de excepție, motivate de menținerea biodiversității faunei sălbatice și de păstrarea echilibrului ecologic, administratorul, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului și autorității naționale sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobă prin ordin restrângerea sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de interes cinegetic.(4) Prin excepție de la lit. A) pct. 13 din anexa nr. 1, pentru specia mistreț (Sus scrofa) mascul, femelă și purcel, perioada de vânătoare se extinde pe tot parcursul anului, în limita cotelor de recoltă aprobate de îndată, din momentul confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană pe suprafața unuia sau mai multor fonduri cinegetice până la dispariția pestei porcine de pe teritoriul României, oricând Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor consideră necesar în situația creșterii gradului de risc pentru pesta porcină africană
**** Prevederile Anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006, prin care se stabilesc perioadele de vânătoare și valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este permisă.
***** Prevederile Anexei nr. II din Legea nr. 407/2006, prin care se stabilesc perioadele de vânătoare și valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este interzisă.
***** Prevederile art. 33, alin. (2), (3), (4) din O.U.G. nr. 57/2007 potrivit cărora: (2)-Fără a se aduce atingere prevederilor art. 33 alin. (3) și (4) și ale art. 38 din prezenta ordonanță de urgență, precum și ale art. 17. art. 19 alin. (5). art. 20, 22,24 și art. 26 alin. (1) și (2) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. cu modificările și completările ulterioare, în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intenționată, indiferent de metoda utilizată; b) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură; c) culegerea ouălor din natură și păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; d) perturbarea intenționată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei ordonanțe de urgență; e) deținerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea și capturarea; f) vânzarea, deținerea și/sau transportul în scopul vânzării și oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părți ori produse provenite de la acestea, ușor de identificat. (3) Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere și creștere a puilor. (4) în cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit în sensul că:
Prevederile contestate extind perioada de vânătoare la speciile mistreț, cioară grivă, coțofană, șacal și vulpe ca măsură de combatere a pestei porcine africane, cu încălcarea prevederilor art. 19, art. 23, alin. (1), lit. d), art. 33, alin. (3), Anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006 și a art. 26 din Legea 407/2006 (care reglementează faptul că extinderea perioadei de vânătoare, ca măsură de excepție, cauzată de pesta porcină africană, se face doar pentru specia mistreț și nu pentru alte specii și DOAR cu condiția ca ANSVSA să considere această măsură ca fiind necesară în situația creșterii gradului de risc pentru pesta porcină africană. în deși ANSVSA nu a solicitat acest lucru (ci exact contrariul, adică interzicerea vânătorii în zona infectată, pentru un an de la ultimul caz de pestă porcină africană din zona respectivă).
Prevederile contestate permit vânarea speciilor de cioară grivă și coțofană și în perioada 31 martie-1 iunie adică în perioada de înmulțire și creștere a puilor, în ipoteza confirmării unor cazuri de pestă porcină africană, fapt care încalcă prevederile art. 23, alin. (1), lit. d) din Legea 407/2006, art. 19, alin. (1) și art. 33, alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2007 coroborate cu Anexa nr. 1, lit. B) din Legea 407/2006, în condițiile în care, potrivit art. 26 din Legea nr. 407/2004, extinderea perioadelor de vânătoare pentru speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, ca măsura de combatere a pestei porcine africane se poate face doar pentru mistreți doar dacă acest lucru este solicitat de către ANSVSA.
Prevederile art. 10, alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Ordinul nr. 1400/2020 încalcă prevederile art. 4, art. 6, alin. (1), art. 7, art. 8, alin. (1), și alin. (2), art. 13, art. 14, art. 15, art. 16, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 30 și art. 31, art. 42 și art. 77 din Legea 24/2000, coroborate cu și/sau interpretate în raport cu:
Prevederile art. nr. 2, lit. r), art. 15 și art. 16 din Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană;
*******Prevederile art. 15, alin. (1), lit. a) și lit. b) și art. 16, alin. (6) lit. m) ale Ordinului președintelui ANSVA nr. 99 din 26 aprilie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane prin care este transpusă în legislația română Directiva 2002/60/CE a Consiliului;
******** Recomandările Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) indicate de către ANSVSA în Scrisoarea nr. 7148/18.05.2020,
Planul strategic de management al pestei porcine africane pentru Europa
Prevederile Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane precum și pentru completarea unor acte normative, aprobat prin H.G. nr. 830/2016,
Studiile și observațiile științifice care atestă rolul speciilor necrofage în ceea ce privește împiedicarea răspândirii pestei porcine africane.
Prevederile Planului suplimentar de combatere a pestei porcine africane nr. 67571/01.08.2018. aprobat prin Hotărârea CNNSU nr. 3/2018 și modificat prin Hotărârea CNSSU nr. 1/2019 în sensul că:
Prevederile art. 10, alin. (1), (2) și 3 din Ordinului MMAP nr. 1400/2020 sunt contrare legislației care reglementează măsurile de control ale pestei porcine africane la porcii mistreți (Prevederile art. nr. 2, lit. r), art. 15 și art. 16. din Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane; Prevederile Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane precum și pentru completarea unor acte normative, aprobat prin H,G. nr. 830/2016), în condițiile în care aceste Directiva prevede stoparea vânătorii la porcii mistreți/stoparea vânătorii la toate speciile în zona infectată, timp de un an de la ultimul caz de îmbolnăvire confirmat în zona respectivă iar H.G. nr. 830/2016, nu prevede vânarea speciilor de șacal, vulpe, cioară grivă sau coțofană ca măsură de combatere a pestei porcine africane și nici vânarea tuturor mistreților în zona infectată, la 30 de zile de la confirmarea virusului.
Reglementarea este nefundamentată și nu este necesară și eficientă, fiind contrara recomandărilor din Scrisoarea ANSVSA nr. 7148/18.05.2020 și contrară atât solicitărilor Comisiei Europene (invocate în scrisoarea ANSVSA) cât și recomandărilor Autorității Europene pentru Protecția Alimentelor -EFSA (invocata tot în scrisoarea ANSVSA), în condițiile în care măsurile solicitate de Comisia Europeană și recomandate de ANSVSA și de EFSA prevăd stoparea vânătorii la porcii mistreți/stoparea vânătorii la toate speciile în zona infectată, timp de un an de la ultimul caz de îmbolnăvire confirmat în zona respectivă).
Reglementările sunt nefundamentate și încalcă normele de tehnică legislativă prevăzute la art. 13. 14, 15 și 16 din Legea nr. 24/2000, în raport cu prevederile Planului Suplimentar de Combatere a pestei porcine africane în România, aprobat prin Hotărârea CNSSU nr. 3/01.08.2018 întrucât:
- Hotărârea CNSSU nr. 3/2018 a fost modificată prin alte hotărâri ulterioare, astfel încât, la momentul emiterii Ordinului nr. 1400/2020, această hotărâre avea altă formă. Astfel, în Hotărârea CNSSU la art. 1, se prevede că în zonele afectate de pesta porcină africană, recoltarea mistreților se face în termen de 60 de zile de la confirmarea virusului (nu în termen de 30 de zile) și nu se mai face referire la vânarea prădătorilor în zonele afectate de pesta porcină africană.
- Planul Suplimentar mai sus menționat nu conține niciun fel de referiri la speciile de păsări pentru care au fost aprobate cote de recoltă prin Ordinul MMAP nr. 1400/2020 și nici referiri la speciile șacal sau vulpe ci folosește termenul de "prădători", termen care nu este explicat/definit iar speciile care intră în sfera lui nu sunt precizate nici în Ordinul MMAP nr. 1400/2020, nici în Legea nr. 407/2006 și nici în Planul suplimentar de combatere a pestei porcine africane în România și nici în Referatul de aprobare al Ordinului MMAP nr. 1400/2020 sau în alte acte de fundamentare a acestui Ordin. Dimpotrivă, potrivit ornitologilor speciile cioară grivă sau coțofană nu pot fi asimilate unor specii "de pradă" ci unor specii oportuniste, omnivore iar potrivit biologilor, nici măcar specia șacal nu este o specie carnivoră ci una omnivoră.
Nici în Referatul de aprobare cu nr. x/15.04.2020, nici în actele administrative la care trimite referatul de aprobare dar nici în Scrisoarea nr. x/20.01.2020 nu există vreo justificare/fundamentare a prevederilor Art. 10 din Ordinul nr. 1400/2020, adică vreo justificare a vânării tuturor mistreților dar și a exemplarelor din speciile cioară grivă, coțofană, vulpe sau șacal (în limita cotețelor de recoltă) din zona infectată cu pesta porcină africană, în 30 de zile de la confirmarea virusului. Dimpotrivă, în referatul de aprobare se menționează că: "In scopul cooperării la îndeplinirea programelor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a pestei porcine clasice, a pestei porcine africane și a rabiei, la solicitarea ANSVSA și în concordanță cu legislația în vigoare privind domeniul sanitar-veterinar, se vor impune măsuri care trebuie respectate de către gestionarii fondurilor cinegetice în colaborare cu autoritățile sanitar-veterinare teritoriale".
Prin scrisoarea cu nr. x/18.05.2020 ANSVSA nu solicită niciun fel de măsură de combatere a rabiei sau a pestei porcine care să vizeze vânarea mistreților în 30 de zile de la confirmarea virusului în zona infectată sau vânarea speciilor de cioară grivă, coțofană, vulpe sau șacal ci solicită aplicarea mai multor măsuri specifice reglementate de legislația europeană și recomandările europene (în domeniul combaterii pestei porcine sau pestei porcine africane) și de respectarea prevederilor Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane precum și pentru completarea unor acte normative, aprobat prin H.G. nr. 830/2016 (în special respectarea art. 28), toate aceste măsuri vizând exclusiv populațiile de porci mistreți.
Așadar, prin textul art. 10, alin. (1)-(3) din Ordinul nr. 1400/2020, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor reglementează acțiuni/activități care nu sunt necesare și suficiente fiind contrare acțiunilor recomandate de EFSA și ANSVSA și solicitate de către Comisia Europeană, adică reglementează recoltarea/vânarea mistreților și realizarea cotelor de recoltă la alte specii în termen de 30 de zile de la confirmarea virusului în condițiile în care, ANSVSA, EFSA și implicit Comisia Europeană recomandă să nu se vâneze mistreții în primul an de după confirmarea virusului și nu recomandă deloc (nici imediat, nici după un an de la confirmarea virusului și nici mai târziu) nici un fel de vânătoare la specii precum cioara grivă, coțofana, vulpea sau șacalul.
Art. 15 și art. 16 din Directiva 2002/60/CE, conțin reglementări referitoare la suspendarea vânătorii timp de un an de la ultimul caz de infectare, dar și dispoziții care reglementează imperativ faptul că măsurile de control al bolii, sunt puse în aplicare cel mai repede la douăsprezece luni de la constatarea ultimului caz de pestă porcină africană la porci sălbatici în zona infectată determinată.
Nici în decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1995 a Comisiei din 13 decembrie 2018 de aprobare a planului de eradicare a pestei porcine africane la porcii sălbatici din anumite zone din România din preambulul Ordinului MMAP nr. 1400/2020) dar nici la anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE sau în Decizia de punere în aplicare (U.E.) 2018/883 a Comisiei din 18 iunie 2018 de modificare a Anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/U.E. privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre nu se face nicio referire la vânarea mistreților sau a altor specii de animale sau păsări din zona infectată în 30 de zile de la confirmarea virusului.
La punctul nr. (2) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/883 a Comisiei din 18 iunie 2018 de modificare a Anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE trimite Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1995 a Comisiei din 13 decembrie 2018 de aprobare a planului de eradicare a pestei porcine africane la porcii sălbatici din anumite zone din România (invocată în Scrisoarea ANSVSA nr. 7148/18.05.202 din preambulul Ordinului MMAP nr. 1400/2020) nu se menționează nimic despre riscul propagării pestei porcine africane prin intermediul speciilor vulpe, șacal, cioară grivă sau coțofană ci se menționează că "(2) Riscul de răspândire a pestei porcine africane în rândul faunei sălbatice este legat de răspândirea lentă naturală a acestei boli în rândul efectivelor de porci sălbatici și, de asemenea, de riscurile legate de activitatea umană, după cum a demonstrat recenta evoluție epidemiologică a acestei boli în Uniune și după cum a fost documentat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în avizul științific al Grupului pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, publicat la 14 iulie 2015, în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 23 martie 2017 și în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 7 noiembrie 2017".
Nici în Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, precum și pentru completarea unor acte normative aprobat prin H.G. nr. 830 din 9 noiembrie 2016, care conține și Planul de contingență în cazul pestei porcine africane, nu apar nu se face nicio referire la vânarea mistreților sau a altor specii de animale sau păsări din zona infectată în 30 de zile de la confirmarea virusului ci se reglementează colaborarea dintre gestionarii fondurilor de vânătoare și ANSVSA dar și implicarea ANSVSA pentru stabilirea cotelor de recoltă la specia mistreț. Totodată se face trimitere la Ordinul președintelui ANSVA nr. 99 din 26 aprilie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane (mai sus invocat).
Combaterea speciilor vulpe, șacal, cioară grivă sau coțofană ca măsură de eradicare a pestei porcine africane nu este o normă necesară (și deci, contrară prevederilor art. 6 din Legea nr. 24/2000) pentru că nu are absolut niciun fundament științific. Nu există niciun studiu științific și nicio reglementare europeană din care să reiasă faptul că anumite păsări omnivore precum cioara grivă sau coțofana ori anumite specii carnivore precum vulpea sau șacalul reprezintă vectori de transmitere a pestei porcine sau a pestei porcine africane sau că, în vederea combaterii răspândirii acestor boli, se impune vânarea speciilor respective, având în vedere că:
Virusul pestei porcine africane se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi și cei sănătoși, respectiv prin contactul direct al mistreților sau porcilor sănătoși cu părți ale cadavrelor animalelor infestate, țesuturi, sânge, etc.
Astfel, situația reglementată de art. 10 din Ordinul MMAP nr. 1400/2020 se poate circumscrie doar situației de excepție de la art. 26, alin. (4) din Legea nr. 407/2006 (potrivit căruia "Prin excepție de la lit. A) pct. 13 din anexa nr. 1, pentru specia mistreț, perioada de vânătoare se extinde pe tot parcursul anului, în limita cotelor de recoltă aprobate de îndată, din momentul confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană pe suprafața unuia sau mai multor fonduri cinegetice până la dispariția pestei porcine de pe teritoriul României, oricând Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor consideră necesar în situația creșterii gradului de risc pentru pesta porcină africana"). Or, potrivit textului de lege mai sus citat, extinderea perioadei de vânătoare, ca măsură de excepție, cauzată de pesta porcină africană se face doar pentru specia mistreț (și nu pentru alte specii) și doar cu condiția ca ANSVSA să considere această măsură ca fiind necesară în situația creșterii gradului de risc pentru pesta porcină africană.
Însă, art. 10 din Ordinul nr. 1400/2020 (care reglementează vânarea speciilor de vulpe, șacal, cioară grivă și coțofană în afara perioadelor de vânătoare stabilite prin ART. 26 (1) și alin. (1A1) raportate la Anexa nr. 1 și Anexa nr. 1B din Legea 407/2006) adaugă la lege, extinzând situația de excepție reglementată la art. 26, alin. (4) din Legea nr. 407/2006 și asupra altor specii decât specia mistreț și eliminând condiția din lege, potrivit căreia, extinderea perioadei de vânătoare se face doar când și dacă ANSVSA consideră necesar acest lucru.
Reglementarea de la art. 10, alin. (1) din Ordinul MMAP nr. 1400/2020, cu referire la vânarea exemplarelor de cioară grivă și coțofană în 30 de zile de la confirmarea virusului încalcă prevederile art. 33, alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2007, prevederile art. 23, alin. (1), lit. d) și prevederile Anexei nr. 1, lit. B) din Legea nr. 407/2006 coroborate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 407/2006.
Astfel, potrivit legii, păsările sălbatice nu pot fi vânate în perioada de cuibărire și creștere a puilor, drept pentru care perioada în care pot fi vânate speciile Cioară grivă și coțofană este cuprinsă între 1 iunie și 31 martie (perioada 31 martie-1 iunie fiind perioada de cuibărit și de creștere a puilor). Or, prevederea contestată permite vânarea speciilor de păsări mai sus menționate și în perioada 31 martie-l iunie, în ipoteza confirmării unor cazuri de pestă porcină africană, fapt care încalcă prevederile legale mai sus menționate, în condițiile în care, așa cum s-a arătat, potrivit art. 26 din Legea nr. 407/2004, extinderea perioadelor de vânătoare pentru speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, ca măsura de combatere a pestei porcine africane se poate face doar pentru mistreți doar dacă acest lucru este solicitat de către ANSVSA.
Prevederile Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea pestei porcine africane nr. 67571/01.08.2018, aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 01.08.2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență nu pot reprezenta un temei juridic al adoptării art. 10 din ordinul MMAP nr. 1400/2020.
Așa zisa transpunere prin art. 10 din Ordinul MMAP nr. 1400/2020 a Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea Pestei porcine africane aprobat prin Hotărârea nr. 3 din 01.08,2018 este ilegală sub aspectul prevederilor art. 6, art. 7, art. 13, art. 14, art. 15, art. 16, art. 20, art. 30, art. 31, art. 42 și art. 77 din Legea nr. 24/2000.
MMAP nu poate invoca faptul că, prin prevederile art. 10, alin. (1) din Ordinul MMAP nr. 1400/2020, a transpus prevederile pct. 7, 8, 11 sau 12 din Planul Suplimentar de combatere a pestei porcine africane întrucât termenul "prădători" nu este indicat/definit iar speciile care intră în sfera lui nu sunt precizate nici în Ordinul MMAP nr. 1400/2020, nici în Legea nr. 407/2006 și nici în Planul suplimentar de combatere a pestei porcine africane în România și nici în Referatul de aprobare al Ordinului MMAP nr. 1400/2020 sau în alte acte de fundamentare a acestui Ordin. Mai mult decât atât, potrivit ornitologilor speciile cioară grivă sau coțofană nu pot fi asimilate unor specii "de pradă" ci unor specii oportuniste, omnivore iar potrivit biologilor, nici măcar specia șacal nu este o specie carnivoră ci una omnivoră.
Deși pretinde că a transpus în art. 10 din Ordinul nr. 1400/2020, prevederile Planului Suplimentar, pârâtul MMAP nu a respectat prevederile pct. 7, 8, 10 și 11 din Planul Suplimentar de combaterea pestei porcine africane, pentru că nu a aprobat nici derogări și nici cote de recoltă pentru niciuna dintre speciile cuprinsă la Anexa nr. II- specii pentru care vânătoarea nu este permisă (deci, nici pt. speciile de "prădători" de la Anexa nr. II), în condițiile în care, pct. 7 și 8 din Planul Suplimentar prevede "vânarea integrală, în 30 de zile, a prădătorilor prevăzuți la Anexele nr. 1 și 2 din Legea 407/2006" precum și "vânarea în termen de 90 de zile de la confirmarea virusului" a prădătorilor prevăzuți de Anexele nr. 1 și 2, pe tot cuprinsul țării, în limita cotelor de vânătoare, aprobate conform derogărilor adoptate prin acte normative". Or, dacă ar fi respectat, prevederile pct. 7, 8, 10 și 11 din Planul Suplimentar, așa cum pretinde, pârâtul ar fi trebuit să acorde cote de recoltă și derogări pentru toate exemplarele din speciile de "prădători" care figurează la Anexa nr. II din Legea nr. 407/2006, aflați pe fondurile de vânătoare afectate de pesta porcină africană, ceea ce nu a făcut.
Prevederile punctelor nr. 7, nr. 8, nr. 11 și nr. 12 Nu au fost respectate de către MMAP întrucât contraveneau flagrant unor acte normative de nivel superior precum Anexa nr. II din Legea nr. 407/2006, Prevederile art. 19 din Legea nr. 407/2006, art. 33, art. 38 și Anexele nr. 3, nr. 4 A și nr. 4 B din O.U.G. nr. 57/2007 care transpun în Legislația Națională Directiva "Habitate" și Directiva "Păsări". Or, este mai mult decât evident că norma prin care se dispunea recoltarea/uciderea unor specii ("prădători") care figurează la Anexa nr. II a Legii nr. 407/2006 (Anexă care conține speciile la care vânătoarea este interzisă) este una ilegală, în condițiile în care speciile care se bucură de protecție strictă (potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 57/2007, art. 12 din Directiva Habitate sau art. 4 din Directiva Păsări) pot fi recoltate numai în urma acordării unor derogări (potrivit art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007, art. 16 din directiva Habitate și art. 5 din Directiva Păsări) cu respectarea condiției de a nu exista o alternativă rezonabilă și de a nu afecta starea de conservare a populațiilor respective și doar pentru anumite motive enunțate limitativ. Din această perspectivă, este mai mult decât cert că uciderea integrală, indistinctă și total nefundamentată științific a unor întregi populații aparținând unor specii strict protejate prin Directive Europene, sub pretextul combaterii pestei porcine africane, nu ar putea sta la baza acordării unor derogări legale.
3.2. Recurentul-pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 111 din data de 18.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2020 solicitând admiterea recursului, iar în rejudecare, pe cale de excepție, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, iar pe fond, respingerea în integralitate ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
Se arată că sentința recurată este nelegală, prin raportare la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, atât în ceea ce privește legitimitatea procesuală activă a intimatei, cât și în ceea ce privește modalitatea în care instanța a dezlegat fondul cererii de anulare a actului administrativ reprezentat de Ordinul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor nr. 1400/13.07.2020 ("Ordinul OMMAP nr. 1400/2020") în sensul admiterii în parte a acțiunii introductive și anulării art. 4 și Anexele 3, 4, și 5 ale Ordinului Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor nr. 1400/2020 ("OMMAP nr. 1400/2020".
Curtea de Apel Brașov a apreciat că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-intimate este neîntemeiată prin raportare la dispozițiile art. 1, art. 2 lit. a), r), s) și art. 8 alin. (1 indice 1) din Legea nr/554/2004 și la considerentele Deciziei ÎCCJ nr. 8/2020.
Instanța de fond a interpretat și aplicat în mod eronat dispozițiile legale incidente anterior menționate, prin raportare la probatoriul administrat în dosar și la Decizia ÎCCJ nr. 8/2020, având în vedere următoarele aspecte:
Se arată că necesitatea ca intimata să probeze lezarea unui interes privat, prioritar lezării unui interes public rezidă atât din dispozițiile incidente ale Legii nr. 554/2004, cât și din considerentele ÎCCJ cuprinse în Decizia RIL nr. 8/2020, aplicabilă erga omnes, astfel:
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată se poate observă că ceea ce susține intimata se subsumează exclusiv interesului legitim public, astfel cum acesta este definit la art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, respectiv "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autorităților publice".
Or, există o distincție clară între calitatea procesuală activă, având ca temei afirmarea vătămării unui drept sau interes legitim privat, drept condiție de exercitare a acțiunii și existenta vătămării invocate care constituie o chestiune aferentă unui interes general.
Legiuitorul nu permite promovarea acțiunilor în contencios administrativ pentru apărarea unui interes legitim public, decât în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Prin Decizia nr. 8/02.03.2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, stabilind ca:
"In interpretarea și aplicarea unitara a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (11) și (12) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directa dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației potrivit statutului".
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 66 din 15 ianuarie 2009, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, care a statuat ca aceste dispoziții "au menirea de a clarifica și de a stabili în ce condiții și cine poate invoca apărarea interesului legitim public. Din conținutul textului se deduce ca, prin acțiunea pe care o introduc la instanța de contencios administrativ, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat nu pot invoca direct «interesul legitim public» pentru anularea unui act administrativ, ci numai în subsidiar, pe calea unor capete de cerere distincte, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat.
Așadar, se impunea ca intimata să dovedească că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului său privat și, ulterior, în subsidiar, să invoce apărarea unui interes legitim public, dovedind vătămarea interesului legitim public respectiv.
Interpretarea instanței de fond contravine argumentelor ÎCCJ care, la pagina nr. 90 din motivarea RIL reține expres că "(...) nu este suficientă menționarea în statut a activității de apărare a interesului public ca scop principal al respectivului organism (...)".
În acest sens, intimata nu a adus argumente în favoarea existenței unui interes privat lezat, ci a prezentat aceleași argumente de ordin general, rezultate din prevederile statutare, apreciind că vânătoarea sportivă este un abuz și încalcă prevederile legislației de mediu.
Se arată că instanța de fond a fost în eroare atunci când a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 431 alin. (1) și (2) C. proc. civ., invocând în cauză efectul pozitiv al lucrului judecat, cu referire la considerentele soluției pronunțate de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2019 ce a avut ca obiect anularea Ordinului MAP nr. 673/2019.
Astfel, chiar dacă părțile din dosarul nr. x/2019, judecat tot de Curtea de Apel Brașov, sunt aceleași ca și în prezentul dosar, chiar dacă prezenta acțiune vizează un act administrativ emis tot în temeiul art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 și anularea unor prevederi dintr-un act administrativ ca și în cazul dosarului anterior amintit, se poate constata că prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 în vigoare la momentul emiterii Ordinului MAP nr. 673/2019 sunt diferite de prevederile aceluiași articol în vigoare la momentul emiterii Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1400/2020.
Or, considerentele instanței în Dosarul nr. x/2019 prin care s-au anulat cotele de recoltă la speciile ciocârlie de câmp, sturzul viilor, rața cu cap negru și rața sunătoare s-au bazat tocmai pe nerealizarea studiilor de evaluare pe fiecare fond cinegetic, condiție/obligație care nu mai este prevăzută de lege la momentul emiterii Ordinului MMAP nr. 1400/2020.
Prin prisma celor mai sus-expuse se constată că instanța a reținut eronat că normele juridice avute în vedere de instanța sesizată cu judecarea Dosarului nr. x/2019 au conținut identic și la data emiterii Ordinului nr. 1400/2020.
Se susține ca prin Directiva Păsări - 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, s-a dispus ca raportarea statelor membre cu privire la punerea în aplicare a prevederilor legislative interne adoptate în temeiul acesteia să se realizeze odată la 3 ani, raportare care cuprinde inclusiv nivelul cotelor de recoltă aprobate precum și realizările acestora, precum și studiile efectuate cu privire la nivelul populațiilor acestora în această perioadă.
Așadar, poziția instanței de fond este contrară dispozițiilor cuprinse în Directiva Păsări -2009/147/CE, în contextul în care evaluarea anuală a efectivelor speciilor de păsări migratoare este imposibil de realizat.
În acest sens se arată că pentru a obține acele rezultatele care constituie, ulterior, fundamentul stabilirii cotelor de recoltă pentru mamiferele sedentare și a speciilor de păsări sedentare, se realizează observații și numărători în toate perioadele anului.
Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, reglementează activitatea de management al faunei cinegetice și de practicare a vânătorii, inclusiv pentru unele specii de păsări migratoare pentru care Directiva Păsări acordă dreptul de recoltare.
Însă, Directiva Păsări, precum și celelalte tratate sau acorduri menționate de către reclamanta nu prevede o metodologie științifică nici pentru evaluarea efectivelor speciilor de păsări migratoare care să se desfășoare pe teritoriile statelor membre și nici pentru stabilirea mărimii cotelor de recoltă.
Așa cum a reținut și Curtea de Apel Brașov, la baza stabilirii cotelor de recoltă pentru speciile de păsări migratoare, recurentul a luat în calcul datele prezentate în lucrări științifice realizate de alte entități cu expertiza în domeniu, studii care deși sunt luate în considerare de către foruri internaționale, sunt nerecunoscute de către organisme din România și chiar de instanța de judecata.
Curtea de Apel Brașov a reținut că modul de stabilire al cotelor de recoltă ca medie a cotelor aprobate în ultimii 5 ani nu este fundamentat pe o baza științifică, însă nu a precizat dacă există sau dacă i-a fost prezentată o astfel de bază științifică de calcul/stabilire a cotelor de recoltă, rezumându-se să facă trimitere doar la principiile prevăzute de O.U.G. nr. 57/2007, act normativ care însă nu include nicio metodologie de realizare a unor astfel de evaluări.
Soluția pronunțată de instanța de fond este absolut inechitabilă, în condițiile în care a reținut nelegalitatea actului administrativ contestat prin prisma neîndeplinirii unei obligații care nu este prevăzută de lege, respectiv obligația de a evalua anual efectivele de păsări migratoare care nu stau pe teritoriul țării decât câteva săptămâni, pe fiecare fond cinegetic.
Cu referire la considerentele instanței de fond care au condus la anularea dispozițiilor art. 4 ale OMMAP nr. 1400/2020
Se arată că soluția pronunțată de Curtea de Apel Brașov contravine dispozițiilor legale incidente, astfel:
Conform prevederilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, administratorul este definit ca fiind "autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și asigură administrarea faunei cinegetice".
În speță, administratorul fondului cinegetic este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în integralitatea sa, incluzând structurile teritoriale, respectiv, gărzile forestiere.
De asemenea, în temeiul art. 13 alin. (4) din MG nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, recurentul are posibilitatea legală de a emite ordine și instrucțiuni.
Art. 4 din OMMAP nr. 1400/2020 prevede următoarele: "Art. 4. - (1) În cazul modificării condițiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic și a mișcărilor naturale de efective, în perioada cuprinsă de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 14 mai 202Î, la solicitarea gestionarilor fondurilor cinegetice, structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare analizează și aprobă, pe baza documentelor de constatare, reașezarea cotelor de recoltă aprobate prin prezentul ordin. (2) Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare vor înainta organismului de specialitate din cadrul acesteia, lunar, situația actualizată a aprobărilor de reașezare a cotelor de recoltă, emise în baza prevederilor alin. (1)."
Textul art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare invocat de instanța de fond, nu interzice în mod expres aprobarea modificării cotelor de recoltă în mod direct de către structurile teritoriale de specialitate ale administratorului faunei cinegetice.
Art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 743/2015 privind organizarea și funcționarea Gărzilor forestiere (emisă în temeiul O.U.G. nr. 32/2015) prevede următoarele:
"În domeniul cinegetic Gărzile implementează pe raza lor de competență politicile autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în activitățile de administrare și gestionare a fondului cinegetic al României, de protecție a faunei de interes cinegetic, de exercitare a vânătorii și de inspecție și control al regimului cinegetic".
În baza acestei hotărâri, prin OMMAP nr. 456/2016 a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Gărzilor forestiere ("ROF"), acesta stabilind atribuțiile structurilor teritoriale, inclusiv în domeniul managementului și implementării activității cinegetice.
Din analiza coroborată a tuturor actelor cu caracter normativ menționate anterior, aflate în vigoare rezultă că printre atribuțiile structurilor teritoriale de specialitate ale administratorului faunei cinegetice se numără și cele privind aprobarea reașezării cotelor de recoltă, fiind împuternicit în mod expres de către MMAP în acest sens.
Instanța a reținut în mod eronat că unele "acte normative de rang inferior legii, nu pot duce la o interpretare contrară a art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, unde legiuitorul a fost explicit în desemnarea autorității competente să stabilească aceste cote de recoltă".
Pentru clarificarea acestui aspect se arată că multe dintre atribuțiile prevăzute de lege în sarcina administratorului, acestea sunt stabilite, prin acte normative de rang inferior, ordin de ministru, în sarcina și atribuțiile structurilor teritoriale:
- conform art. 9 (1) din Legea nr. 407/2006, la încredințarea gestiunii, administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru o perioadă de 16 ani;
- conform art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind atribuirea în gestiune a faunei cinegetice aprobat prin Ordinul MMAP nr. 2020/2016, rezultatele finale ale atribuirii directe sau prin licitație realizata conform art. 13 se afișează pe site-ul administratorului și se comunică structurilor teritoriale ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și vânătoare, pentru încheierea contractelor de gestionare în cazul fondurilor cinegetice atribuite.
Stabilirea prin ordinul criticat de atribuții pentru structurile teritoriale cu privire la aprobarea reașezării cotelor de recoltă este legală, în condițiile în care această posibilitate nu este interzisă expres prin lege si, mai mult, în condițiile în care OMMAP nr. 1400/2020 este emis în vederea aplicării acestei legi.
Prin urmare prevederile art. 4 din OMMAP nr. 1400/2020 nu încalcă prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, având în vedere că astfel de prevederi se regăsesc și în alte acte cu caracter normativ care nu au fost invalidate prin pronunțarea unor hotărâri de către instanțele judecătorești sau prin declararea lor ca neconstituționale printr-o decizie a instanței de contencios constituțional.
3.3. Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta-intervenientă B. solicitând casarea sentinței și, rejudecând fondul, să se dispună admiterea excepției lipsei calității procesuale active a intimatei, iar pe fond, respingerea în tot a contestației ca neîntemeiată și menținerea Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1400/2020 ca temeinic și legal, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea recursului se arată că instanța de fond în mod greșit constată că există legătură între scopul asociației reclamante dezvoltat în statut și Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor și Mediului nr. 1400/2020 de vreme ce scopul declarat al asociației nu are caracter generic, ci, dimpotrivă, se referă, în concret, la combaterea abuzurilor împotriva animalelor și protecția mediului...".
Contrar reținerii instanței de fond, arată că obiectul de activitate al intimatei Reclamante nu are legătură directă cu Ordinul contestat.
Potrivit statutului, intimata recurentă are drept obiect de activitate prevenirea și combaterea a abuzurilor împotriva mediului înconjurător sau a animalelor.
Potrivit aceluiași Statut al intimatei și de altfel, chiar a susținerilor acesteia, intimata înțelege prin abuzuri împotriva animalelor - supunerea animalelor la rele tratamente și cruzimi, așa cum sunt definite în Declarația Universală a
Se arată că reținerea Instanței că există legătură directă între obiectivul asociației - combaterea abuzurilor împotriva valorilor și principiilor democratice și statului de drept drepturilor și libertăților omului și cetățeanului, memoriei victimelor regimurilor totalitare, aduse mediului înconjurător (protecția mediului, protecția animalelor etc. - cu actul administrativ atacat nu poate fi primită, pentru că obiectivul statutar al Intimatei nu are legătură directă cu obiectul restrâns al Ordinului contestat - stabilirea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020 -14 mai 2021.
Instanța de fond în mod eronat reține autoritatea lucrului judecat pentru stabilirea cotelor de recoltă de la Anexele 3-5 din Ordinul MMAP nr. 1400/2020 pentru că Ordinul MAP nr. 673/2019, supus controlului de legalitate în dosarul x/2019 de pe rolul Curții de Apel Brașov, a fost emis tot în aplicarea acelorași dispoziții ale art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și a vizat aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic. De asemenea instanța de fond a reținut că "aceste constatări ale instanței (care privesc legalitatea și temeinicia actului) se impun și în prezenta cauză, în măsura în care pârâtul nu a operat nicio modificare în ceea ce privește modalitatea de determinare a cotelor de recoltă față de actul normativ anterior".
Deși o instanță s-a pronunțat asupra legalității Ordinului MAP nr. 673/2019, ce are un conținut similar cu Ordinul MMAP 1400/2020, care reglementează cote de recoltă, dar pentru o perioadă ulterioară, iar normele avute în vedere de instanța sesizată cu judecarea dosarului nr. x/2019 au un conținut identic și la data emiterii Ordinului 1400/2020, considerăm că, pentru însușirea unei asemenea prezumții de către instanța de fond, era necesar îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 431 alin. (1) din Noul C. proc. civ., adică identitatea de părți, de obiect și de cauză.
Or, o judecată nouă nu înseamnă doar verificarea reținerilor instanței care a exercitat controlul legalității asupra Ordinului MAP 673/2019 ce a făcut obiectul dosarului x/2019 și compararea textului acelui act administrativ cu textul Ordinului MMAP 1400/2020 contestat în prezenta cauză, așa cum în mod greșit a procedat instanța de fond, ci a se pronunța asupra tuturor susținerilor părților atât cele invocate pe cale de excepție cât și cele invocate pe fond, conform art. 124 din Noul C. proc. civ.
Or, instanța s-a rezumat în a face unele analogii între actul administrativ atacat supus acum controlului judiciar și Ordinul MAP 673/2019, normele legale în vigoare Ia data emiterii actelor administrative normative și a păstrat raționamentul instanței care s-a pronunțat în dosarul x/2019, fără a analiza argumentele în apărare ale Pârâtului Recurent aduse în