ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4829/2022

Ședința publică din data de 20 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28.07.2022 pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să se dispună suspendarea în parte a executării Ordinului Șefului Statului Major al Apărării nr. SP-189/27.05.2022, respectiv suspendarea măsurii de punere la dispoziție și menținerea pe funcția de comandant Escadrila 711 Aviație Luptă, Grupul 71 Operațional din Baza 71 Aeriană "General B.", cu drepturile de venit aferente, până la pronunțarea hotărârii asupra fondului, cu cheltuieli de judecată.

Ulterior, la data de 26.07.2022, reclamantul A. a formulat o cerere de modificare a acțiunii, prin care a solicitat anularea în parte a Ordinul Șefului Statului Major al Apărării nr. SP-189/27.05.2022, în ceea ce îl privește pe reclamant, precum și a actelor subsecvente, ca fiind netemeinice și nelegale; reintegrarea pe funcția deținută anterior, respectiv aceea de comandant Escadrila 711 Aviație Lupta, Grupul 71 Operațional din Baza 71 Aeriana "General B." și plata unor despăgubiri egale cu drepturile (soldele) neacordate pentru funcția respectivă, indexate, majorate și reactualizate, de la data emiterii ordinului - 27.05.2022 și până la reintegrarea în funcție, precum și acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2085 din data de 11 august 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Cluj, secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția necompetenței funcționale a completului specializat în contencios administrativ și fiscal din cadrul secției mixte de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Cluj, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, în favoarea unui complet specializat în litigii de muncă din cadrul secției mixte de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Cluj.

2.1. Hotărârea Tribunalului Cluj, secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 2106/2022 din 30 august 2022, Tribunalul Cluj, secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

În considerentele sentinței a reținut că prin ordinul Șefului Statului Major al Apărării nr. SP-189/27.05.2022, s-a dispus punerea la dispoziția Bazei 71 Aeriană "General B." a reclamantului, comandor de aviație, acesta reprezentând un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, emis în considerarea raporturilor de serviciu ale reclamantului.

A mai reținut că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 constituie norme de drept comun care determină competența materială de soluționare a cauzelor în materia contenciosului administrativ și au aplicabilitate în absența unor norme derogatorii speciale și că O.U.G. nr. 57/2019, care reglementează procedura de drept comun în materia litigiilor privind funcția publică, nu este aplicabilă în cauză, întrucât în privința litigiilor care decurg din raporturile de serviciu ale personalului militar, potrivit art. 382 alin. (1) lit. h), Titlul II - Statutul funcționarilor publici, prevederile acestui titlu nu se aplică personalului militar, astfel că sunt incidente normele de competență materială de drept comun în materia contenciosului administrativ, cuprinse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, tribunalul a reținut că pretențiile reclamantului se subsumează raporturilor de drept administrativ și că pentru suspendarea Ordinului Șefului Statului major al Apărării nr. SP - 189/27.05.2022 reclamantul are la dispoziție o procedură specială de care a uzat și în dosarul nr. x/2022, pentru suspendarea aceluiași ordin.

Tribunalul a avut în vedere și Decizia nr. 19/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, prin care s-a statuat că, în interpretarea art. 382 lit. h) și a) art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, a art. 1 lit. p) teza I din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cauzelor având ca obiect obligarea instituțiilor publice din cadrul Jandarmeriei Române la plata unor drepturi salariale către personalul militar al acestora aparține secțiilor/completurilor specializate în materia conflictelor de muncă din cadrul tribunalelor. În considerentele acestei decizii s-a retinut în paragraful nr. 51 că interpretarea coroborată a prevederilor art. 382 lit. h) și art. 536 din Codul administrativ conduce la excluderea din competența instanțelor de contencios administrativ a litigiilor având ca obiect drepturile bănești solicitate de personalul militar din cadrul Jandarmeriei Române.

Sub acest aspect, a constatat că în cauză nu este vorba de plata unor drepturi salariale care să atragă competența de soluționare a completului specializat în litigii de muncă, iar reclamantul nu aparține niciuneia dintre aceste două categorii, fiind cadru militar în cadrul Unității Militare nr. 01969 Câmpia Turzii, în subordinea M.A.N.

În cauză, a apreciat că sunt incidente dispozițiile din Legea nr. 346/2006, potrivit cărora:

"(1) Ministerul Apărării Naționale este organul de specialitate al administrației publice centrale, care conduce și desfășoară, potrivit legii, activitățile în domeniul apărării țării. (2) Ministerul Apărării Naționale este format din structuri centrale, structuri și forțe subordonate acestora", precum și dispozițiile art. 7 alin. (1) din aceeași lege, pe care le-a interpretat coroborate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, concluzionând că, în speță, competența materială aparține Curții de Apel Cluj.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 236/2022 din data de 12 septembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială; a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale; a constatat ivirea conflictului negativ de competență; a suspendat judecarea cauzei și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul A. a formulat o cerere pentru emiterea unei ordonanțe președințiale, întemeiată pe prevederile art. 997 din C. proc. civ. și pe Codul muncii și că reclamantul a insistat în mod constant că cererea sa a fost întemeiată pe textul legal și pe actul normativ anterior indicate.

Curtea de apel a apreciat că, în aceste condiții, calificarea litigiului ca fiind o cerere de suspendare întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004 ar conduce la încălcarea principiului disponibilității, voința reclamantului fiind clar exprimată în privința caracterului acțiunii cu care a înțeles să învestească instanța de judecată.

De asemenea, a reținut că reclamantul a mai formulat o acțiune vizând suspendarea efectelor actului atacat, întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004, ce a fost soluționată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022, iar în aceste condiții, soluționarea unei cereri de suspendare întemeiate pe prevederile Legii nr. 554/2004 ar influența și soluționarea prezentului litigiu în măsura în care s-ar stabili că are același obiect, ceea ce întărește concluzia că, indicând art. 997 C. proc. civ. și Codul muncii, reclamantul a făcut o alegere conștientă în privința calificării acțiunii, impunându-se să se dea prevalență manifestării de voință neechivoce a acestuia.

Ulterior, prin încheierea din data de 19 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, s-a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinței civile nr. 236/2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022 în privința precizării completului în favoarea căruia s-a declinat competența, în sensul că se va citi:

"în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale - complet specializat în litigii de muncă".

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește competența materială de soluționare a cauzei, din perspectiva obiectului cererii de chemare în judecată.

Înalta Curte constată că reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să se dispună suspendarea în parte a executării Ordinului Șefului Statului Major al Apărării nr. SP-189/27.05.2022, respectiv suspendarea măsurii de punere la dispoziție și menținerea pe funcția de comandant Escadrila 711 Aviație Luptă, Grupul 71 Operațional din Baza 71 Aeriană "General B.", cu drepturile de venit aferente, până la pronunțarea hotărârii asupra fondului, cu cheltuieli de judecată.

Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 997 din C. proc. civ. și pe Codul muncii.

De asemenea, cererea de modificare a acțiunii a fost întemeiată pe prevederile art. 266 și următ. din Codul muncii, Legea nr. 62/2011, Legea nr. 80/1995 și H.G. nr. 106/2011.

În ceea ce privește competența materială și teritorială, prin cererea de modificare a acțiunii, reclamantul A. a indicat că aceasta aparține Tribunalului Cluj, conform art. 269 din Codul muncii .

Mai mult, la termenul de judecată din data de 30.08.2022, din fața Tribunalului Cluj, secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, complet specializat în litigii de muncă, reprezentantul reclamantului a susținut că Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal este competent să soluționeze cererea de ordonanță președințială, în conditiile în care a formulat cererea și a întemeiat-o pe art. 997 C. proc. civ. și pe dispozițile Codului muncii, invocând în acest sens și Decizia nr. 19/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că, în speță, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a reținut în mod corect că o calificare a litigiului ca fiind o cerere de suspendare întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004 ar conduce la încălcarea principiului disponibilității, voința reclamantului fiind clar exprimată în privința caracterului acțiunii cu care a înțeles să învestească instanța de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (2) C. proc. civ.:

"(2) Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților".

Dincolo de acest aspect, se impune a se reține și considerentul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal referitor la împrejurarea că reclamantul a mai formulat o acțiune privind suspendarea executării actului atacat, întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004, ce a fost soluționată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022, aspect de natură să aibă o potențială înrâurire asupra litigiului de față.

Prin urmare, reținând că în cauză se impune a se da prevalență voinței reclamantului, care a înțeles să învestească cu soluționarea cererii sale o instanță de dreptul muncii, în baza principiului disponibilității părților, Înalta Curte constată că în cauză competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale - complet specializat în litigii de muncă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 20 octombrie 2022.