ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4760/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4760/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 19 octombrie 2022
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei.
1.1. Prin cererea înregistrată la data de 25.11.2019 pe rolul Tribunalului București sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Financiară și Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția Financiară, repunerea în termenul de prescripție, conform art. 2522 alin. (1) din C. civ., obligarea pârâților să achite contravaloarea diurnei în valută pentru perioada 27.04.2004 - 28.04.2006, în care a participat, în calitate de ofițer de poliție la Misiunea ONU de menținere a păcii din Kosovo - UNMIK, din care vor fi scăzute zilele de concediu și pentru perioada 12.11.2015 - 12.11.2017, în care a participat în calitate de ofițer de poliție la Misiunea UE de consiliere EUAM din Ucraina, din care vor fi scăzute zilele de concediu, conform prevederilor art. 1, alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004, modificată prin H.G. nr. S/639 din 18.06.2008, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală aferentă, calculată până la efectuarea plății efective. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la achitarea contravalorii alocației pentru facilitarea legăturii cu familia pentru perioada 27.04.2004 - 28.04.2006, în care a participat, în calitate de ofițer de poliție la Misiunea ONU de menținere a păcii din Kosovo - UNMIK, din care vor fi scăzute zilele de concediu și pentru perioada 12.11.2015 - 12.11.2017, în care a participat în calitate de ofițer de poliție la Misiunea UE de consiliere EUAM din Ucraina, din care vor fi scăzute zilele de concediu, conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, modificata prin H.G. nr. S/639 din 18.06.2008, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală aferentă, calculată până la efectuarea plății efective, dar și la plata cheltuielilor de judecată.
1.2. Prin sentința civilă nr. 2624 din data de 02.07.2020, Tribunalul București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului Brăila. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila la data de 03.08.2020, sub nr. x/2019.
1.3. Prin sentința civilă nr. 352 din data de 24.09.2020, Tribunalului Brăila a admis cererea de repunere în termen, a respins excepția tardivității formulării acțiunii, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a MAI și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta pentru lipsa calității procesuale pasive, pentru perioada 27.04.2004 - 28.04.2006. Totodată, instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a IGPR și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta pentru perioada 12.11.2015 - 12.11.2017. Nu în ultimul rând, prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Financiară și pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Generală Financiară și a dispus obligarea pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția Financiară, să achite contravaloarea diurnei în valută pentru perioada 27.04.2004 - 28.04.2006 din care vor fi scăzute zilele de concediu, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală aferentă, calculată până la efectuarea plății efective, precum și obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Financiară să achite contravaloarea diurnei în valută pentru perioada 12.11.2015 - 12.11.2017, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală aferentă, calculată până la efectuarea plății efective.
S-a mai dispus și obligarea pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția financiară, să achite contravaloarea alocației pentru facilitarea legăturii cu familia pentru perioada 27.04.2004 - 28.04.2006, din care vor fi scăzute zilele de concediu, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală aferentă, calculată până la efectuarea plății efective și obligarea pârâtului MAI să achite contravaloarea alocației pentru facilitarea legăturii cu familia pentru perioada 12.11.2015 - 12.11.2017, din care vor fi scăzute zilele de concediu, sume ce vor fi actualizate cu dobânda legală datorată potrivit O.G. nr. 13/2013, calculată de la data scadenței până la data efectuării plății efective, pârâții fiind obligați și la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 RON.
1.4. Împotriva sentinței civile nr. 352 din data de 24.09.2020 au declarat recurs pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române și pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, acesta din urmă formulând cale de atac și împotriva încheierii de ședință din data de 17.09.2020, pronunțată de Tribunalul Brăila.
Hotărârea suspusă revizuirii
Prin decizia civilă nr. 875 din 14 octombrie 2021, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondate recursul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici - Legea nr. 188/1999" promovat de recurentul-pârât Inspectoratul General al Poliției Române împotriva sentinței civile nr. 352/24.09.2020 și recursul în contencios administrativ și fiscal având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici - Legea nr. 188/1999" promovat de recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne împotriva încheierii de ședință din data de 17.09.2020 și împotriva sentinței civile nr. 352/24.09.2020 pronunțate de Tribunalul Brăila, obligând recurenții - pârâți la plata către intimatul-reclamant A. a sumei de 2.500 RON cheltuieli de judecată în recurs.
Exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii
Împotriva deciziei civile menționate anterior la punctul 2, a formulat cerere de revizuire recurentul - pârât Ministerul Afacerilor Interne, prin care, invocând prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea revizuirii și anularea hotărârii atacate, apreciind, în esență, că decizia civilă nr. 875 din 14 octombrie 2021 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal încalcă autoritatea de lucru judecat a considerentelor Deciziei nr. 38 din 7 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin raportare la Decizia nr. 30/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
În susținerea căii extraordinare de atac, revizuentul a arătat, în esență, că, în raport de considerentele cuprinse în punctele 73-75 din Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, coroborate cu cele ale punctului 8 al aceleiași decizii, hotărârea Curții de Apel Galați (atacată cu revizuire) este contrară spiritului Deciziei nr. 38 din data de 7 iunie 2021, întrucât instanța de recurs nu a acceptat și, pe cale de consecință nu a analizat niciun fel de congruență între drepturile de care persoana fizică indicată a beneficiat, cu ocazia misiunilor în străinătate și drepturile ce, teoretic, trebuiau acordate în țară.
Astfel, în opinia revizuentului, soluția Curții de Apel Galați contravine, în mod evident considerentelor Deciziei nr. 38 din data de 07 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri judecătorești menționate, apreciind revizuentul că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Apărările formulate în cauză
4.1. Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimatul A. a solicitat respingerea, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată, a cererii de revizuire, menținerea deciziei civile nr. 875 din data de 14 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, ca fiind legală și temeinică și, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., obligarea revizuentului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cursul soluționării cererii de revizuire.
4.2. În cauză a formulat întâmpinare și intimatul Inspectoratul General al Poliției Române, care a solicitat admiterea revizuirii, apreciind că aceasta are drept scop îndreptarea erorilor existente în decizia civilă nr. 875 din 14.10.2021 a Curții de Apel Galați, prin care instanța de control judiciar, nesocotind interpretarea oferită de instanța supremă, a pronunțat o soluție contradictorie, de natură a aduce atingere puterii de lucru judecat în ceea ce privește acordarea diurnei în valută, ca obligație ce subzistă statului român independent de îndemnizațiile plătite de organizațiile internaționale. În opinia intimatului, puterea de lucru judecat se extinde și asupra chestiunilor virtual soluționate, adică asupra urmărilor necesare decurgând din hotărâre, sens în care apreciază că devine incident art. 521 alin. (3) teza I din C. proc. civ., care instituie obligativitatea respectării dezlegării date problemelor de drept, ce trebuie să opereze, indiferent că acestea se regăsesc în dispozitivul deciziei sau în considerentele acesteia.
Totodată, intimatul consideră că autoritatea de lucru judecat comportă și asupra soluțiilor date de instanță cu privire la anumite probleme incidente, chiar dacă acestea nu au fost abordate direct, însă instanța supremă le-a tratat în mod indirect.
II. Soluția instanței asupra cererii de suspendare
Examinând cererea formulată de revizuentul Ministerul Afacerilor Interne, privind suspendarea judecării dosarului pendinte până la soluționarea, de către Curtea Constituțională, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 521 alin. (3) și art. 430 din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cazul unui incident procedural, cum este excepția de neconstituționalitate, pentru a cărei soluționare se urmează o procedură distinctă.
Excepția de neconstituționalitate nu este o altă cauză civilă referitoare la existența sau inexistența unui drept de care să depindă soluționarea cauzei, ci este calea procedurală prevăzută de Legea nr. 47/1992 pentru controlul conformității legii aplicabile cauzei cu normele constituționale.
În cazul admiterii excepției de neconstituționalitate, remediul pentru soluționarea cauzei în baza textului de lege declarat neconstituțional este revizuirea prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.
Pe cale de consecință, Înalta Curte va respinge cererea formulată de revizuentul Ministerul Afacerilor Interne, privind suspendarea judecării revizuirii formulate în cauză, ca neîntemeiată.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire
Examinând cererea de revizuire în raport de temeiul de drept indicat, precum și de înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte reține caracterul inadmisibil al căii de atac extraordinare declarate în cauză de revizuentul Ministerul Afacerilor Interne, pentru considerentele arătate în continuare.
Din circumstanțele cauzei, Înalta Curte constată că revizuentul Ministerul Afacerilor Interne s-a prevalat, prin calea de atac extraordinară exercitată, de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Demersul judiciar în discuție a fost formulat împotriva deciziei civile nr. 875 din data de 14 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, în raport de aspectele dezlegate, în opinia revizuentului, cu efect pozitiv de lucru judecat, prin considerentele Deciziei nr. 38 din 7 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin raportare la Decizia nr. 30/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Condițiile de admisibilitate prevăzute pentru cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. trebuie îndeplinite cumulativ, iar pentru a fi aplicabile astfel de dispoziții este necesar ca hotărârile potrivnice să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat, revizuirea neputând fi admisă atunci când, între decizia atacată și celelalte hotărâri invocate nu există contrarietate, în sensul instituției autorității de lucru judecat, întrucât acestea nu conțin elementele caracteristice pentru existența efectului pozitiv sau negativ al lucrului judecat.
Prin hotărâri definitive potrivnice se înțeleg acelea care s-au pronunțat în dosare separate, prin hotărârea din cel de-al doilea dosar încălcându-se autoritatea lucrului judecat rezultat din hotărârea pronunțată în primul dosar.
Legătura dintre litigii trebuie să fie una concretă și se impune ca aspectul dezlegat să vizeze raporturile dintre părți, existența unei identități de părți fiind esențială pentru reținerea oricăreia dintre valențele lucrului judecat întrucât, relevantă, în aprecierea stării de contradicție, privită prin prisma efectului pozitiv de lucru judecat (evocat de revizuent), fiind împrejurarea dezlegării, cu putere de lucru judecat, a unor aspecte tranșate prin prima hotărâre în privința raporturilor dintre părțile celei de-a doua judecăți, spre a fi împiedicată reluarea în dezbatere sau statuarea în sens contrar asupra unei chestiuni litigioase deja tranșate jurisdicțional între acestea, dacă o astfel de chestiune are legătură cu procesul ulterior.
În cauza de față, Înalta Curte observă că, dintr-o primă perspectivă, litigiul din dosarul principal (dosarul nr. x/2019) nu reprezintă cauza în cadrul căreia a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. Conform pct. 8 al Deciziei nr. 38 din 7 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin încheierea din 14 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019. Totodată, revizuentul nu susține existența unei identități de părți între dosarul nr. x/2019 și dosarul nr. x/2019.
Pe de altă parte, Înalta Curte reține că Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reprezintă o hotărâre pronunțată în aplicarea art. 519 C. proc. civ., drept parte a mecanismului de unificare a practicii judiciare, o astfel de hotărâre reprezentând actul final al unei cauze ce are natura unei proceduri particulare, având drept scop interpretarea de principiu, în mod unitar, a chestiunii de drept sesizate.
Din această perspectivă, Înalta Curte reține că prevederile art. 521 alin. (3) C. proc. civ. și cele ale art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. reglementează mecanisme procedurale distincte, cu finalitate și scop diferit, hotărârilor date în astfel de mecanisme legiuitorul atașându-le atribute diferite.
Astfel, dacă hotărârile judecătorești date în procedura judiciară se bucură, potrivit prevederile art. 430 C. proc. civ., de autoritatea de lucru judecat (res iudicata), cele pronunțate în mecanismul de unificare a practicii judiciare se bucură de autoritatea de lucru interpretat (res interpretata), conform prevederilor art. 521 alin. (3) C. proc. civ., cele două neputând fi, însă, confundate.
În reglementarea noțiunii de autoritate de lucru judecat, inclusiv în planul fundamentării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., relevant este principiul respectării unei hotărâri judecătorești anterioare, în care s-au judecat chestiuni litigioase supuse controlului judecătoresc. Scopul unui astfel de mecanism este acela de a proteja principiul securității juridice din perspectiva sancționării cazului în care a doua hotărâre încalcă aspectele dezlegate cu putere de lucru judecat prin prima hotărâre, însă un astfel de mecanism nu poate fi extins dincolo de ipotezele particulare pe care le reglementează, o astfel de reglementare fiind intrinsec legată de notele distinctive ale actului de justiție realizat în cadrul litigiului concret soluționat pe cale judiciară (în cazul de față dosarul nr. x/2019).
Or, rezolvarea unei chestiuni de drept pe calea unei hotărâri prealabile nu creează "hotărâri potrivnice" în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., chiar dacă o astfel de hotărâre dezleagă problemele de drept cu incidență în cauză, neputându-se susține existența efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, câtă vreme o astfel de hotărâre dezleagă chestiuni de principiu (cu efecte erga omnes), însă în virtutea atributului de res interpretata, iar nu drept chestiune tranșată între părțile cauzei (inter partes) printr-o altă hotărâre judecătorească care să privească circumstanțele particulare ale raporturilor juridice dintre părți .
Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că, în cauză, nu este îndeplinită condiția existenței unei hotărâri potrivnice, care să încalce autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, din perspectiva efectului negativ sau pozitiv al acestei autorități, hotărârea pe care revizuentul o circumscrie cazului de revizuire reglementat de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., neîndeplinind condițiile expuse în paragrafele anterioare, spre a fi calificată drept hotărâre potrivnică.
Cum toate cerințele de admisibilitate a căii extraordinare de atac trebuie îndeplinite cumulativ, absența uneia conduce la soluția de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 513 raportat la art. 509 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei civile nr. 875 din data de 14 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019.
De asemenea, observând cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de intimatul A., instanța de control judiciar, în temeiul art. 453 alin. (1), o va admite și obliga revizuentul Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 4000 RON către intimatul A., reprezentând onorariu avocațial, dovedit prin depunerea chitanța seria x nr. x/26.09.2022 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de suspendare formulată de revizuentul Ministerul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei civile nr. 875 din data de 14 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.
Obligă revizuentul la plata către intimatul A. a sumei de 4000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2022.