ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 547/2021

Ședința publică din data de 2 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 19.02.2020, sub nr. x/2020 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne obligarea pârâtului la plata către reclamant a următoarelor sume:

- Diurnă, care nu include cheltuieli de hrană: 45 Euro X 634 zile = 28.530 Euro

- Alocație valorică de hrană: 20 Euro X 634 zile =12.680 Euro

- Cazare: 160 dolari (USD) x 634 zile = 101.440 USD

- Legătură cu familia: 1 Euro X 634 zile = 634 Euro, actualizate cu dobânda aferentă calculată până la efectuarea plății efective, acestea reprezentând valoarea totală a diurnelor în valută, alocațiilor valorice de hrană, cazare, precum și pentru facilitarea legăturii cu familia care ar fi trebuit să îi fie plătite de către statul român pentru perioada 05.06.2017 - 05.06.2019, când reclamantul a participat, în calitate de personal al Ministerului Afacerilor Interne, la misiunea organizată sub egida B., drepturi prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1086/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor de diurnă, cazare și hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, care reprezintă temeiul de drept al acțiunii introductive și care nu este publicată în Monitorul Oficial, conținând informații din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, fiind modificată și completată prin H.G. nr. S/639 din 18.06.2008, act normativ clasificat "secret de serviciu"; cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 2409 pronunțată în data de 25 iunie 2020, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Neamț, secția de contencios administrativ.

În motivare, s-a reținut că, pentru litigiile declanșate după intrarea în vigoare a Legii nr. 212/2018 (cum este cazul în speță) competența teritorială nu mai este alternativă, ci exclusivă, fiind competentă exclusiv instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului persoană fizică sau juridică de drept privat (art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004).

Competența instanței de contencios administrativ este stabilită exclusiv în raport de domiciliul reclamantului, iar nu alternativ în raport de domiciliul sau reședința reclamantului.

Având în vedere că reclamantul A. are domiciliul în Piatra Neamț, județul Neamț, Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Neamț, secția de contencios administrativ.

2.2. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamț, secția II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 21.10.2020.

La termenul de judecată din data de 10.12.2020, instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale absolute în ceea ce privește acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Juridică

Prin sentința civilă nr. 771/CA din 10 decembrie 2020, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale absolute a Tribunalului Neamț, invocată din oficiu, a declinat competența soluționării cauzei formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Juridică, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici, în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestui conflict de competență.

Pentru a hotărî astfel a reținut că normele speciale de competență teritorială exclusivă introduse în Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 212/2018, în funcție de domiciliul/sediul reclamantului, exclud normele de competență alternativă, care ar da posibilitatea reclamantului, de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Instanța a apreciat că, la stabilirea competenței, se are în vedere locuința unde reclamantul locuiește efectiv și în mod statornic, în cazul de față aceasta fiind aceeași cu cea la care reclamantul și-a declarat, în mod legal, reședința în conformitate cu disp. art. 88 din C. civ.

În cauză, din înscrisurile depuse la dosar coroborate cu precizările părților, rezultă că reclamantul A. locuia în fapt, la data formulării acțiunii - 19.02.2020, în municipiul București - dosarul Tribunalului București. Astfel, deși reclamantul figurează cu domiciliul în municipiul Piatra Neamț, județul Neamț, potrivit cărții de identitate - dosarul Tribunalului București, acesta a figurat cu reședința pe raza municipiului București, astfel cum rezultă inclusiv din recunoașterea acestuia de la termenul de judecată din data de 10.12.2020.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Prin cererea dedusă judecății, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne la plata unor sume rezultate din drepturi prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1086/2004 astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. S/639/18.06.2008.

Instanțele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluționeze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu domiciliul sau reședința reclamantului, apreciind diferit asupra acestuia.

Potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv alin. (3) al articolului 10 din Legea nr. 554/2004, se statuează:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 sunt de strictă interpretare, reclamantul persoană fizică se adresează exclusiv instanței de la domiciliul său, respectiv adresa domiciliului înscris în actul de identitate. În acest sens s-a stabilit și prin soluția adoptată în ședința judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 2 noiembrie 2020.

Din punct de vedere juridic, nu se poate susține că domiciliul părții este echivalent cu locuința în fapt sau reședința și nu poate constitui temei al stabilirii competenței în soluționarea cauzelor.

Din actele dosarului, rezultă că reclamantul domiciliază în Piatra-Neamț, județ Neamț, conform cărții de identitate aflată la dosarul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Prin urmare, în raport cu textul art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine Tribunalului Neamț, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, competent după domiciliul reclamantului.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț, secția II civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE prin Direcția Generală Juridică, în favoarea Tribunalului Neamț, secția II civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 februarie 2021.