ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2842/2021

Ședința publică din data de 12 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 15 iulie 2013 pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Bacău, prin Președintele Consiliului Județean Bacău, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 03.12.2012 și a Deciziei nr. 433424/17.01.2013, prin care s-a respins contestația administrativă împotriva notei menționate.

Prin sentința civilă nr. 188/2013, Curtea de apel Bacău a admis acțiunea reclamantului astfel cum a fost formulată.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs și prin Decizia nr. 288 din 28 ianuarie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul pârâtului și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de apel Bacău sub nr. x/2013*

Prin sentința nr. 119 din data de 8 septembrie 2015, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată excepția necompetenței teritoriale, a admis acțiunea formulată de reclamantul Județul Bacău în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anulând nota de constatare nr. x/03.12.2012 și Decizia nr. 433424/17.01.2013.

Prin Decizia nr. 1123 din 15 martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul pârâtului, a casat sentința nr. 119/2015 și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin sentința nr. 122/2018 pronunțată la 21 decembrie 2018, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul Județul Bacău în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca nefondată .

Împotriva sentinței nr. 122/2018 pronunțată la 21 decembrie 2018 de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Județul Bacău, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii, cu consecința anulării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 03.12.2012 și a Deciziei nr. 433424/17.01.2013.

În cuprinsul motivelor de recurs a susținut că în mod nelegal instanța de fond nu a reținut apărarea sa privind neîncălcarea principiului transparenței, având în vedere prevederile legale aplicabile la data demarării procedurii, respectiv că nu au fost precizate în cuprinsul invitației de participare criterii minime de calificare și că nu poate reține excepția reglementată de art. 40 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 nefiind dovedită existența motivelor independente de voința autorității contractante.

În combaterea acestor rețineri a arătat următoarele:

- procedura aleasă a fost de "cerere de oferte", fiind aplicate prevederile art. 61 din H.G.625/2006 potrivit cărora obligația autorității este de a publica în SEAP o invitație de participare;

- în mod greșit instanța de fond a considerat că a încălcat prevederile art. 125 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la mențiunile care trebuia să le cuprindă invitația de participare pentru cererea de ofertă, în sensul de a preciza dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare;

- apreciază că judecătorul fondului a făcut trimitere la alte texte de lege decât cele cu care a fost investită potrivit principiului disponibilității;

- în mod nelegal autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, deși obligația prevăzută de legiuitor era stabilită strict printr-un anunț de participare folosit pentru demararea altor proceduri de licitație publică, cu ar fi licitația deschisă. Mai mult textele de lege incidente lasă la aprecierea autorității introducerea unor anumite cerințe profesionale specifice pentru calificare.

- arată că din motive independente de voința autorității contractante (aplicația nu a funcționat), publicarea documentației de atribuire nu a fost posibilă la data publicării invitației de participare, dar a menționat modul de obținere a acesteia, respectiv "gratuit de la sediul autorității contractante, printr-o scrisoare de intenție, începând cu data de 23.04.2010, ora 9", astfel că orice potențial operator economic interesat o putea obține fără nici o restricție din partea sa.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare, în cuprinsul căruia a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Recurenta-reclamantă a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 03.12.2012, precum și Decizia nr. 433424/17.01.2013 de soluționare a contestației formulate împotriva acesteia.

Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la data de 03.12.2012 și înregistrată la M.A.I. sub nr. x, menținută prin Decizia nr. 433424/2013, în conformitate cu prevederile pct. 2.1 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, a fost aplicată o corecție de 25% din valoarea contractului de prestări servicii nr. x din 25.05.2010 privind proiectul "Strategii de deyvoltare durabilă a județului Bacău - instrument de lucru pentru administrație".

Prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată, iar reclamanta a formulat prezentul recurs, invocând, în drept, dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Învestită cu soluționarea căii de atac, instanța de control judiciar constată că hotărârea atacată nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare invocat de recurentă, sentința primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale, în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Astfel, din actele și documentele aflate la dosar, rezultă că între părți a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. x în data de 25.05.2010, iar abaterea a fost constatată prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la 3.12.2012, sub imperiul O.U.G. nr. 66/2011.

Instanța de control judiciar constată că instanța de fond nu a analizat alte texte de lege decât cele cu care a fost investită, în condițiile în care art. 125 din O.U.G. nr. 34/2006 constituie unul dintre temeiurile de drept ale actelor atacate.

De asemenea, prin nemenționarea cerințelor minime de calificare, în condițiile în care documentația de atribuire, respectiv fișa de date, formularele și caietul de sarcini nu au fost publicate în SEAP, recurenta autoritate contractantă nu a asigurat un grad corespunzător de publicitate a procedurii de achiziție publică. Argumentele referitoare la imposibilitatea tehnică de menționare a cerințelor minime de calificare nu reprezintă o motivație suficientă care să o exonereze de răspunderea legală, câtă vreme era permisă folosirea de prescurtări în vederea încadrării în numărul de caractere, iar recurenta nu a inserat nici măcar un singur criteriu minim de calificare, astfel cum impuneau dispozițiile art. 125 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006.

Acest text de lege reglementează în mod neîndoielnic conținutul invitației de participare în procedura de atribuire a cererii de ofertă, dispozițiile art. 125 din O.U.G. nr. 34/2006 regăsindu-se în cap. 3 secț. 7 intitulată "cererea de ofertă".

Este adevărat că art. 178 din O.U.G. nr. 34/2006 lasă la aprecierea autorității contractante introducerea anumitor cerințe profesionale pentru calificare, dar acestea nu trebuie să conducă la restricționarea participanților în procedura de atribuire și trebuie să fie motivată în nota justificativă depusă la dosarul achiziției, conform art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006. Or, astfel cum se arată în considerentele sentinței și nu s-a criticat prin motivele de recurs, recurentul nu a motivat cerințele impuse prin fișa de date.

Totodată, nota justificativă prevăzută de art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, pentru situațiile de excepție în care se pot impune anumite limitări referitoare la capacitatea tehnică și profesionale, a fost întocmită de recurentă fără o detaliere temeinică a motivelor care au stat la baza impunerii acestei cerințe minime, astfel că, în mod corect, s-a reținut restricționarea accesului la procedura de achiziție al operatorilor economici.

Instanța de fond a reținut că instituția pârâtă nu a dovedit existența unor motive tehnice care să justifice incidența art. 40 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, acest argument nu a fost criticat, ci doar menționat tangențial în cuprinsul cererii de recurs.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în cauză nu au fost identificate elemente care să fie de natură a produce o îndoială serioasă în privința legalității hotărârii recurate, prima instanță aplicând în mod corect dispozițiile legale incidente raportat la starea de fapt reținută, în condițiile în care în calea de atac a recursului obiectul judecății îl vizează doar chestiunile de drept. Astfel fiind, aspectele invocate de către recurent prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar.

Pentru considerentele expuse, constatând că motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este incident în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 496 din același cod Înalta Curte va respinge ca nefondată calea de atac promovată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Județul Bacău împotriva sentinței civile nr. 122/2018 din 21 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 12 mai 2021.