ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5425/2021

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 15 iulie 2013, reclamantul Județul Bacău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 03.12.2012 și a Deciziei nr. 433.433/18.01.2013, emise de pârât.

1.2. Având în vedere precizările formulate de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor la data de 24 iulie 2013, instanța de fond a dispus modificarea cadrului procesual pasiv, fiind introdus în cauză, în calitate de pârât, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care a preluat activitatea în domeniul administrației publice de la Ministerul Administrației și Internelor, conform O.U.G. nr. 71/2013 și H.G. nr. 1/2013.

1.3. Prin sentința civilă nr. 154 din 19 septembrie 2013, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul Județul Bacău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a dispus anularea Notei de constatare nr. x din 03.12.2012 și a Deciziei nr. 433.443 din 18.01.2013.

1.4. Prin decizia nr. 2758 din 11 iunie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței nr. 154 din 19 septembrie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

1.5. În rejudecare, conform indicațiilor deciziei de casare, instanța de fond a dispus citarea în cauză, în calitate de pârât, și a Ministerului Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.

Prin sentința civilă nr. 28 din 7 martie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul Județul Bacău, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene, prin mandatar Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Împotriva sentinței civile nr. 28 din 7 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Județul Bacău, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii și anularea actelor administrative atacate.

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prin dispozițiile O.U.G. nr. 212/2020, denumirile intimaților-pârâți Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice au fost modificate, în prezent figurând sub denumirile Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și, respectiv, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, sens în care a fost rectificat citativul cauzei în calea de atac.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conținutul concret al hotărârii atacate.

Astfel, motivarea recursului se rezumă la reluarea fidelă a conținutului cererii introductive, singurele adăugiri fiind ultimul paragraf al primei pagini și paragraful 7 din pagina a doua a recursului, în cuprinsul cărora recurentul-reclamant susține că instanța de fond a reținut în mod eronat încălcarea regulilor de publicitate și a considerat greșit solicitările de calificări ca fiind modificări aduse documentației de atribuire, fără a expune criticile și raționamenul logico-juridic care susțin această concluzie.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind investită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității și va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul Județul Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului.

Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul Județul Bacău împotriva sentinței civile nr. 28 din 7 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 noiembrie 2021.