ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1635/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 2753/120/2008, reclamantul P.E. a chemat în judecată pe pârâta SC A.R. SA - Sucursala A.S.I.R.O.M. Dâmbovița, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 213.184,39 lei rest de plată neachitat din valoarea imobilului avariat în urma accidentului din data de 18 iunie 2007. Prin sentința nr. 163 din 12 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița a fost admisă în parte acțiunea reclamantului P.E., pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA Târgoviște fiind obligată să plătească suma de 165.803,74 lei reprezentând despăgubire și 8.407 lei cheltuieli de judecată.

În motivarea sentinței, instanța a reținut că reclamantul și-a respectat obligațiile asumate prin contractul de asigurare dar la data de 28 iunie 2007 a avut loc un incedniu al bunului asigurat. Din expertiza efectuată în cauză rezultă că valoarea reaparaților la imobilul asigurat a fost în sumă de 121.263,47 lei plus suma de 40.951 contravaloarea bunurilor mobile asigurate, deci în total 165.803,74 lei. Prin Decizia nr. 123 din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel Ploiești a fost respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul P.E. împotriva sentinței nr. 163/2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a fost admis apelul formulat de pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA Târgoviște în sensul că suma stabilită prin sentința nr. 163/2009 a fost redusă la 116.016,73 lei.

În motivarea deciziei instanța a reținut că între părți a fost încheiat contractul de asigurare A.P. din 16 noiembrie 2006 prin care a fost asigurată clădirea situată în comuna Băleni, județul Dâmbovița pentru suma de 300.000 lei precum și bunurile aflate în clădire pentru suma de 74.000 plus 45.000 asigurare suplimentară. În urma producerii unui incendiu, imobilul asigurat a suferit deteriorări pentru care pârâta a plătit suma de 53.125 lei. Din raportul de expertiză în construcții efectuat în cauză, rezultă că valoarea de deviz a lucrărilor reale executate de către reclamant după data producerii incendiului este de 121.263,47 lei. Din raportul de expertiză-specialitatea electroenergetică rezultă că valoarea devizului de reparații a instalației electrice este de 6.927,64 din care a fost achitată suma de 3.338,27 lei rămânând un rest de plată de 3.589,37.

Din raportul de specialitate merceologie, rezultă că valoarea bunurilor mobile afectate de incendiu depășesc suma de 40.951 solicitată de reclamant. Susținerea apelantului în sensul că valoarea prejudiciului total este de 266.309,37 lei a fost înlăturată de instanță întrucât din expertiza judiciară rezultă sumele menționate mai sus. Apelantul a efectuat repararea imobilului asigurat înainte de a formula o cerere de asigurare de dovezi în baza art. 235 C. proc. civ., asumându-și astfel riscul ca la o eventuală expertiză judiciară să nu se mai poată stabili adevărata stare a imobilului imediat după incendiu.

În consecință, instanța de apel a constatat în mod corect s-a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 165.803,74 lei în conformitate cu rapoartele de expertiză efectuate în cauză dar din această sumă pârâta a plătit suma de 49.787,01 lei, situație în care suma datorată de pârâtă este de 116.016,53 lei sens în care a fost modificată sentința nr. 163/2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița. Împotriva Decizie nr. 123/2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs reclamantul P.E. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul prezintă situația de fapt și arată că ambele instanțe nu au ținut cont de adevărata întindere a pagubei așa cum a rezultat ea imediat după incendiu fapt ce rezultă din raportul de expertiză efectuat imediat de expertul tehnic atestat M.L.P.A.T.

Intimata SC A.R.A.V.I.G. SA Târgoviște a formulat întâmpinare prin care solicită în esență respingerea recursului ca nefondat. Examinând decizia recurată în raport de criticile formulate se constată că recursul este nefondat. Astfel, recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motive de nelegalitate. Admiterea recursului poate fi cerută, așadar,pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9. Recurentul critică decizia sub aspectul netemeiniciei ca urmare a neluării în considerare a unor dovezi administrate. De altfel recurentul dorește o reapreciere a probelor dar reaprecierea probelor administrate de către instanța de apel nu mai este posibilă, odată cu abrogarea pct. 11 al art. 304 C. proc.

civ., prin O.U.G. nr. 138/2000 iar ipoteza reglementată de art. 304 pct. 10 C. proc. civ. a fost și ea înlăturată prin pct. 41 al Legii nr. 219/2005. Nici motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu-și găsește incidența în speță, întrucât recurentul nu a arătat în ce constă nelegalitatea decizie atacate din perspectiva cerințelor acestui text, iar afirmația acestuia în sensul că prejudiciul real suferit ca urmare a incendiului la imobilul asigurat este mult mai mare decât sumele stabilite prin expertizele efectuate în cauză nu poate fi reținută în raport de cerințele legale menționate.

Este adevărat că părțile au încheiat un contract de asigurare facultativă a clădiri aparținând reclamantului iar la data de 28 iunie 2007 a avut loc un incendiu dar din expertizele judiciare efectuate după producerea riscului asigurat rezultă cuantumul prejudiciului astfel cum a fost reținut prin hotărârea recurată, instanța de judecată aplicând și interpretând corect dispozițiile art. 969-970 precum și dispozițiile Legii nr. 136/1995 ținând cont și de dispozițiile art. 1169 C. civ. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. respinge recursul formulat de P.E. ca nefodat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul P.E. împotriva Deciziei nr. 123 din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2010.