ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1441/2010

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Având în vedere cererea petentului B.C.I. de

restituire a cauțiunii în valoare de 26.253,45 lei, pe care a comunicat-o la

dispoziția C.A.B., în Dosarul nr. 3863/2005, potrivit cu recipisa din 15

septembrie 2005 aflată la Casa de Valori a instanței, împrejurarea că potrivit cu

art. 723

1

C. proc. civ. intimatul N.C. a înțeles să solicite pe calea

unei acțiuni în justiție - promovată la data de 13 iunie 2007, în termenul de

30 de zile de la data soluționării în mod irevocabil a fondului litigiului

dintre părți prin suspendarea executării silite dispusă în Dosarul nr. 3863/2005

al C.A.B. și ținând seama de susținerile intimatului care a declarat ca urmare

a numeroaselor declinări de competență între instanțele judecătorești, abia la

data de 16 iulie 2009 i s-a fixat termen pentru judecarea cererii în pretenții

la Judecătoria sectorului 4 București, cum reiese din înscrisurile pe care le-a

anexat la dosar.

Curtea de Apel

București, secția a V-a comercială, prin încheierea din 30 iunie 2009, a

respins cererea de restituire a cațiunii formulată de petentul pârât B.C.I. în

contradictoriu cu intimatul reclamant N.C., ca prematur formulată, obligându-l

pe petent să-i plătească intimatului 3.500 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs petentul pârât B.C.I., întemeindu-se pe

dispozițiile art. 336 alin. (2), art. 304 pct. 5 și 9, art. 304

1

și art.

723

1

alin. (3) C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, cu

consecința casării hotărârii recurate și, rejudecându-se cauza, să fie admisă cererea

de restituire a cauțiunii în cuantum de 26.253,45 lei, consemnate la dispoziția

Curții de Apel București, în Dosarul nr. 3863/2005, prin recipisa de consemnare

din 15 septembrie 2005 și să se dispună înlăturarea obligației de plată a

cheltuielilor de judecată.

Recurentul susține

astfel că, în mod greșit, i-a fost respinsă cererea de restituire a cauțiunii,

în cuantumul menționat.

Critică hotărârea recurată,

arătând, în esență, pe de-o parte, că în mod eronat instanța de fond a

soluționat cererea folosind regulile de procedură aplicabile în materie

contencioasă, chestiune ce rezultă din publicitatea ședinței de judecată,

precum și din faptul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată, ceea ce

atrage nulitatea actelor de procedură îndeplinite de o asemenea manieră, iar,

pe de altă parte, instanța a pronunțat hotărârea fără a observa că există o Decizie

irevocabilă nr. 1900 din 18 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

prin care s-a soluționat fondul litigiului purtat între recurent și intimatul N.C.,

titlul executoriu în discuție a cărui executare a fost suspendată este unic,

fiind reprezentat de sentința comercială nr. 1094/2005 a Tribunalului

București, secția a VI-a comercială și, de asemenea, toate condițiile impuse prin

enumerarea din art. 723

1

pct. 3 C. proc. civ. partea I sunt

îndeplinite.

Recursul este fondat

și va fi admis pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Din examinarea

actelor dosarului se constată că, prin hotărâre judecătorească irevocabilă -

sentința civilă nr. 13556 din 5 decembrie 2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a

reținut cu putere de lucru judecat că solicitarea intimatului N.C. de a fi

despăgubit pentru pagubele cauzate acestuia de suspendarea executării titlului

executoriu reprezentat de sentința comercială nr. 1094/2005 a Tribunalului

București, secția a VI-a comercială, din cauțiunea depusă de pârâtul recurent

la dispoziția instanțelor de judecată, nu este întemeiată - prejudiciul cauzat

acestuia fiind reparat în cadrul răspunderii civile contractuale.

În această

împrejurare, se constată că atâta timp cât instanța de judecată a statuat că

suspendarea executării silite a titlului executoriu în general nu îndreptățește

pe intimat la despăgubire din sumele depuse cu titlu de cauțiune și cât prin Decizia

nr. 1900 din 18 mai 2007, fondul litigiului purtat între părți a fost

soluționat irevocabil, instanța de fond, prin încheierea pronunțată la 30 iunie

2009, în considerarea dispozițiilor art. 723

1

alin (3) C. proc. civ.,

era datoare să dispună eliberarea sumelor consemnate cu titlu de cauțiune și nu

să respingă cererea petentului ca prematur formulată, determinat de existența unui

alt dosar aflat pe rolul instanțelor având ca obiect pretenții din cauțiune

formulate de intimat, respectiv a Dosarului nr. 404/4/2009 al Judecătoriei sectorului

4 București, cu termen la 16 iulie 2009.

Față de această

situație, recursul pârâtului fiind întemeiat sub aspectul învederat, critica de

ordin formal exprimată de recurent nu se mai impune a fi examinată și recursul

va fi admis, va fi modificată încheierea recurată, în sensul că va fi admisă cererea

petentului B.C.I. și se va dispune restituirea cauțiunii în cuantum de

26.253,45 lei depusă cu recipisa de consemnare emisă la 15 septembrie 2005 de C.E.C.

- Sucursala Cluj la camera de valori a Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D

E

C

I

D

E

Admite recursul declarat de pârâtul B.C.I.

împotriva încheierii din 30 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială.

Modifică încheierea recurată în sensul că

admite cererea petentului B.C.I. și dispune restituirea cauțiunii în cuantum de

26.253,45 lei depusă cu recipisa de consemnare emisă la 15 septembrie 2005 de C.E.C.

- Sucursala Cluj la camera de valori a Curții de Apel București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 aprilie 2010.