ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2022/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2022/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 13 octombrie 2022
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 10 mai 2021 sub dosar nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, a solicitat anularea deciziei nr. 298735/15.04.2021, obligarea acesteia să emită o nouă decizie de pensionare prin care să stabilească drepturile de pensie ale reclamantului și cu valorificarea veniturilor din adeverința nr. x/25.11.2020 emisă de S.C. B. S.R.L., la plata diferențelor de drepturi de pensie începând cu data punerii în plată a pensiei.
Prin sentința civilă nr. 5655 din 2 august 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 2761/2022 din 3 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 5655 din 2 august 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
La termenul din 13 octombrie 2022, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să respingă ca inadmisibilă calea extraordinară de atac, în considerarea următoarelor:
Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 5655 din 2 august 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii a Municipiului București
In cauză, hotărârea atacată cu recurs are caracter definitiv, fiind dată în soluționarea unui litigiu privind asigurări sociale.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea deciziei nr. 298735/15.04.2021, obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensionare prin care să stabilească drepturile de pensie ale reclamantului și cu valorificarea veniturilor din adeverința nr. x/25.11.2020 emisă de S.C. B. S.R.L., la plata diferențelor de drepturi de pensie începând cu data punerii în plată a pensiei.
Față de natura pretenției deduse judecății, respectiv litigiu de asigurări sociale, se reține incidența în speță a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., care stipulează că, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale.
Referitor la aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de instanțele de apel, acestea fiind hotărâri definitive, așa cum prevăd dispozițiile art. 274 Codul muncii.
Coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflictele de muncă și asigurări sociale, rezultă că decizia nr. 2761/2022 din 3 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.
Prin urmare, decizia nr. 2761/2022 din 3 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost soluționată cererea de apel, ce face obiectul prezentului recurs este o hotărâre definitivă.
In accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.
Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Dreptul de a exercita o cale de atac este unic și se epuizează prin chiar exercițiul lui. Partea interesată nu poate folosi de mai multe ori o cale de atac împotriva aceleiași hotărâri, deci nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.
Așadar, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Așa fiind, Înalta Curte constată că cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant A. nu poate fi primită și nici supusă vreunei analize, având în vedere caracterul inadmisibil al căii de atac cu care este învestită și ca urmare a admiterii excepției se va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2761/2022 din 3 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2761/2022 din 3 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2022.