Decizia nr. 1653/2022 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — revizuire împotriva sentinței nr. 7750/2020 a Tribunalului București

Prin contestația înregistrată la 18 septembrie 2020, pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2020, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului București, anularea deciziei nr. 276959/13.08.2020, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3 și obligarea intimatei la recalcularea punctajului de pensie care să includă și veniturile indicate în adeverințele nr. x/25.03.2019, nr. y/25.03.2019 și 972/05.04.2019, emise de S.C. B. S.A. și emiterea unei noi decizii de stabilire a pensiei. Totodată, a solicitat obligarea intimatei și la plata către contestator a diferențelor de pensie ce ar rezulta ca urmare a recalculării realizate și a cheltuielilor de judecată. În drept, a invocat art. 223 alin. (3) și art. 453 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 7750 din 22 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe civile, contestatorul a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 4005 din 7 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, apelul a fost respins ca nefondat. Împotriva acestei decizii civile, A. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii și pe fond, rejudecarea cauzei și admiterea contestației.

Prin decizia nr. 472 din 2 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 4005/07.09.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

La data de 6 mai 2022, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 472 din 2 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac. În cuprinsul cererii, revizuentul prezintă situația de fapt a litigiului, fără a arăta în concret care sunt motivele de revizuire a deciziei nr. 472 din 2 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă. Astfel, autorul căii de atac a arătat, în esență, că decizia a cărei revizuire o cere a fost dată cu încălcarea drepturilor sale legale, în special a dreptului său la pensie. Analizând cu prioritate condițiile privind regularitatea formulării cererii de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) prin raportare la cele ale 511 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Conform dispozițiilor art. 511 alin. (4) C. proc. civ., revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității. Aplicând aceste dispoziții legale, se constată că indicarea și dezvoltarea motivelor de revizuire reprezintă o cerință obligatorie pe care trebuie să o îndeplinească cererea de revizuire, cerință a cărei nerespectare conduce la imposibilitatea instanței de retractare de a analiza cererea. Instanța învestită cu judecarea cererii de revizuire poate exercita un control judecătoresc al hotărârii, numai în măsura în care motivele de revizuire, limitativ prevăzute de dispozițiile art. 509 C. proc. civ., sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită. Revizuentul nu a formulat nicio critică care să vizeze vreunul din cazurile prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 509 C. proc. civ. și care l-au determinat să inițieze acest demers juridic. Prin cererea de revizuire formulată, revizuentul și-a manifestat nemulțumirea față de hotărârile pronunțate în cauză, prezentând starea de fapt a litigiului, împrejurare ce nu constituie o motivare a căii de atac în condițiile normelor procedurale anterior menționate, revizuentul având obligația să arate și să dezvolte motivele care să poată face posibilă încadrarea cererii de revizuire în cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 509 C. proc. civ. Or, având în vedere că această cale extraordinară de atac poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres prevăzute de art. 509 -513 C. proc. civ., în lipsa unor motive, Înalta Curte nu poate verifica legalitatea deciziei atacate astfel. Pentru aceste considerente, față de dispozițiile art. 511 alin. (4) raportat la art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va anula cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 472 din 2 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.