ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1820/2022

Ședința publică din data de 29 septembrie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 09.02.2018 reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele B. și C. S.R.L. solicitând instanței obligarea pârâtelor, în solidar plata de despăgubiri în suma de 1.200.000 RON, reprezentând echivalentul prejudiciului estimat la data introducerii acțiunii, pe care acestea în solidar l-au cauzat prin faptele lor culpabile, respectiv prin deturnarea clientelei A. S.R.L. de către pârâta B., fost salariat al A. S.R.L., în timp ce deținea aceasta calitate prin intermediul și în interesul pârâtei C. S.R.L. și al sau personal.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2 alin. (1), lit. a)-c), din Legea nr. 11 din 1991 si a art. 1349, 1357-1391 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 6547/37.05.2018 Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția necompetenței materiale invocată de către pârâte prin întâmpinare și a declinat competența de soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului București.

Pe rolul Tribunalului București, secția a Vl-a Civilă cauza a fost înregistrală la data de 21.06.2018.

Prin sentința civilă nr. 162/28.01.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, s-a admis în parte cererea de majorare a onorariului formulată de expert; s-a dispus obligarea reclamantului la piața către expertul judiciar D. a sumei de 1000 de RON cu titlu de onorariu suplimentar aferent raportului de expertiză; s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții C. S.R.L, și B., ca neîntemeiată; s-a dispus obligarea reclamantului la plata către pârâtul C. S.R.L. a sumei de 9.319,20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv onorariul de avocat și la plata către pârâtul B. a sumei de 1.400 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta A. S.R.L., prin care a solicitat schimbarea în tot a sentinței și admiterea cererii de chemare în judecată.

Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă prin decizia civilă nr. 1766/A/202I din 03.11.2021 a admis excepția tardivității. A respins apelul declarat de apelanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 162/28.01.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a Vi-a Civila, în contradictoriu cu intimatele B. și S.C. C. S.R.L. ca tardiv formulat. A obligat apelanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.936 RON către intimata C. S.R.L. și în sumă de 984 RON către intimata B..

Împotriva deciziei civile nr. 1766/A/2021 din 19.10.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a declarat recurs reclamanta A. S.R.L..

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă apreciază că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, în speță fiind cele prevăzute de art. 182 și art. 183 alin. și 3 C. proc. civ., așa cum este confirmat de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 45/2020.

În ceea ce privește admiterea excepției tardivității apelului, recurenta-reclamantă arată că cererea de apel a fost înregistrată în termenul legal, întrucât actele de procedură transmise prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează în instanță este socotit a fi depus în termen.

Susținerile sale arată că sunt în concordanță cu clarificările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 45/2020 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Contrar susținerilor intimatelor, data înregistrării cererii de apel este anterioară publicării Deciziei nr. 45/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prevederile deciziei nr. 45/2020 ale Înaltei Curți sunt aplicabile prezentei cauze, ele privind un act de procedură și nu temeiul de drept privind soluționarea judecății de către părți.

Față de dispozițiile art. 517 și art. 518 C. proc. civ. care consacră caracterul obligatoriu al problemelor de drept judecate de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, la data înregistrării cererii de apel, era deja publicată Decizia nr. 45/2020, care a modificat decizia nr. 34/2017 ambele pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin întâmpinarea depusă, intimatele-pârâte C. S.R.L. și B. au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii deciziei atacate ca fiind legală și temeinică și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din 26.05.2022, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 23.06.2022 a fost admis în principiu recursul.

La termenul din data de 29 septembrie 2022, în conformitate cu art. 483 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte a luat în examinare recursul și a reținut următoarele:

Recurenta-reclamantă apreciază că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material respectiv art. 182 și art. 183 alin. și 3 C. proc. civ., așa cum sunt dezlegate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 45/2020.

Înalta Curte constată că, deși recurenta indică motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile formulate se subsumează motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 care vizează încălcarea unor norme de procedură, motiv pentru care recursul va fi analizat din această perspectivă.

Astfel, criticile recurentei vizează modul de aplicare a normelor de procedură raportat la data introducerii acțiunii aceasta susținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 182 și art. 183 alin. și 3 C. proc. civ., așa cum s-au dezlegat de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 45/2020 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Criticile sunt nefondate, în cauză fiind aplicabile normele de procedură în forma existentă la data introducerii acțiunii.

Cum litigiul a fost pornit la 9.02.2018, rezultă că, în conformitate cu regulile cuprinse în art. 24 și art. 25 alin. (1) din C. proc. civ., se vor aplica dispozițiile C. proc. civ. de la data sesizării instanței de judecată, nefiind aplicabile dispozițiile procedurale ale Legii nr. 310/2018, prin care s-au adus modificări și completări C. proc. civ., ca atare nici interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 45/2020 în ceea ce privește art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Prin decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 803 din 11.10.2017, prin s-a statuat că "în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 din C. proc. civ., actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen".

Așadar, în mod corect s-a reținut prin decizia atacată că în cauză este aplicabilă această decizie, un astfel de raționament fiind susținut de art. 24 și 25 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar procesele în curs de judecată rămân supuse legii sub care au fost pornite.

Față de considerentele reținute, în temeiul art. 496 alin. (1), Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1766A/2021 din 03 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte B. și C. S.R.L.

Totodată, reținând culpa procesuală, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte, va obliga recurenta să plătească intimatei-pârâte C. S.R.L suma de 4.945 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1766A/2021 din 03 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte B. și C. S.R.L.

Obligă recurenta să plătească intimatei-pârâte C. S.R.L suma de 4.945 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 septembrie 2022.