ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2467/2022

Ședința publică din data de 8 decembrie 2022

asupra conflictului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hațeg sub nr. x/2022, la 13 ianuarie 2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței să dea un aviz prin care să recupereze banii achitați cu titlul de amendă.

În motivare, a arătat în esență că a primit nelegal o amendă pentru lipsă rovinietă. A precizat și faptul că a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție emis de CNAIR, plângere care a fost respinsă.

2.1 Prin sentința civilă nr. 332 din 8 iunie 2022, Judecătoria Hațeg a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența soluționării pricinii în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

A avut în vedere, la pronunțarea soluției, faptul că pârâtul are domiciliul în jud. Covasna, în raza de competență a Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin sentința civilă nr. 1793 din 19 septembrie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Hațeg și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În motivare a statuat că, în principiu, competentă să soluționeze cererea reclamantului, cu obiect obligație de a face, era Judecătoria Sfântu Gheorghe în raport de prevederile art. 107 C. proc. civ.

Însă, într-un atare caz, competența teritorială este de ordine privată, în sensul art. 129 alin. (3) C. proc. civ., astfel că numai pârâtul se putea opune alegerii de competență deja realizate de către reclamant, respectiv Judecătoria Hațeg. Or, în prezenta cauză, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Hațeg, cauza fiind declinată în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe, cu încălcarea prevederilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Față de aceste considerente, instanța a reținut că nu a fost legal învestită prin declinare, sens în care a declinat, la rândul său, cauza în favoarea Judecătoriei Hațeg.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Obiectul demersului judiciar ce a stat la baza declanșării conflictului negativ de competență îl constituie o acțiune având ca obiect obligație de a face, reclamantul A. solicitând instanței, în contradictoriu cu pârâtul B., să dea un aviz prin care să își recupereze suma achitată cu titlul de amendă pentru lipsa rovinietei.

Astfel cum prevăd dispozițiile art. 130 C. proc. civ., excepția de necompetență se invocă în mod diferit, în funcție de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competență încălcate.

Necompetența este de ordine publică în situațiile expres prevăzute de dispozițiile art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv: 1. când sunt încălcate normele privind competența generală - când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești; 2. în cazul încălcării competenței materiale - când procesul este de competența unei instanțe de alt grad; 3. când sunt încălcate normele privind competența teritorială exclusivă - în cazul în care procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetența este de ordine privată.

Conform art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Din interpretarea acestui articol reiese că în situația în care reclamantul a sesizat o altă instanță decât cea competentă potrivit legii, numai pârâtul ar putea solicita declinarea competenței la una dintre instanțele competente, instanța astfel învestită neputând invoca, din oficiu, excepția de necompetență teritorială de ordine privată.

Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, față de obiectul cererii deduse judecății astfel cum a fost reliefat în precedent, operează o competență teritorială de ordine privată, iar aceasta putea fi pusă în discuție doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Verificând actele din dosar, se constată că pârâtul nu a depus întâmpinare în cadrul căreia să invoce excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Hațeg.

Așa fiind, cum legiuitorul a recunoscut, în condițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., exclusiv pârâtului dreptul de a invoca excepția necompetenței teritoriale a instanței, Înalta Curte constată că Judecătoria Hațeg nu putea, din oficiu, să invoce excepția necompetenței sale teritoriale, așa cum a dispus la termenul din 8 iunie 2022, și să se desesizeze de soluționarea pricinii. Astfel, prin alegerea exprimată de reclamant prin introducerea cererii de chemare în judecată, coroborată cu neinvocarea de către pârât a excepției de necompetență teritorială, Judecătoria Hațeg a devenit competentă să judece prezentul litigiu, acest raționament fiind în concordanță cu considerentele pe care se fundamentează Decizia nr. 31/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 133 din 19 februarie 2020.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, competența de soluționare a cererii de chemare în judecată va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Hațeg, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hațeg.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 decembrie 2022.