ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2367/2022

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2022

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstantele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția I civilă, în data de 07 ianuarie 2021 și precizată în 02 aprilie 2021, revizuentele A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală de Fond Funciar Deleni și Comisia Județeană de Fond Funciar Constanța, revizuirea deciziei civile nr. 1936/22.12.2020, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2017, în sensul casării acestei decizii, în rejudecare urmând să fie admisă cererea de chemare în judecată având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 22 ha teren arabil (din care 5 ha, nedeclarate de bunic, au fost descoperite în timpul procesului) și pentru suprafața de 1,3 ha teren intravilan.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 5 și 8 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 512 din 06 aprilie 2021, Tribunalul Constanța, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentele A. și B..

Prin încheierea din 11 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost admisă cererea formulată de revizuenta A. și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 512/6.04.2021, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, constând în omisiunea vădită din cuprinsul practicalei hotărârii în sensul că se dispune restituirea și a taxei de timbru în cuantum de 100 RON achitată de A..

Împotriva acestei decizii au formulat recurs revizuentele A. și B..

Prin decizia civilă nr. 32/C din 01 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost admisă excepția inadmisibilității și a fost respins, ca inadmisibil, recursul, cu excepția celui vizând soluția de respingere a cererii de revizuire fundamentate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., formulat de recurentele-reclamante A. și B., împotriva deciziei civile nr. 512 din data de 06 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatele pârâte Comisia Locală de Fond Funciar Deleni și Comisia Județeană de Fond Funciar Constanța.

A fost respins, ca nefondat, recursul vizând soluția de respingere a cererii de revizuire fundamentate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Împotriva deciziei civile nr. 32/C din 01 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, au declarat recurs revizuentele A. și B., cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 28 martie 2022 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, recurentele au solicitat admiterea cererii de recurs declarate împotriva deciziei nr. 32/2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, schimbarea hotărârii pronunțate cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.

În continuare, recurentele au prezentat situația de fapt a litigiului, precum și aspecte teroretice cu privire la normele legale incidente în cauză, evidențiind nemulțumirile acestora cu privire la modul de soluționare a cererilor formulate.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reținut că, în opinia raportorului, părțile nu au deschisă calea de atac a recursului, întrucât este formulat împotriva unei hotărâri definitive.

Totodată, s-a reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilității în principiu a recursului din perspectiva legalității căii de atac.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în data de 13 și 14 septembrie 2022.

Recurentele-reclamante au depus punct de vedere la raport, arătând că nu sunt de acord cu concluziile raportorului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepția inadmisibilității recursului reținută prin raport, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

De asemenea, potrivit 513 alin. (5) si (6) C. proc. civ., "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.", iar "Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul. În cazul în care revizuirea a fost soluționată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul este de competența Completului de 5 judecători."

Prezenta cauză are ca obiect cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 1936 din 22 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2017, prin care a fost respins apelul formulat de apelantele A. și B., împotriva sentinței civile nr. 342 din 13 martie 2019, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr. x/2017, decizia fiind definitivă. Aceasta întrucât acțiunea dedusă judecății, înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia, în data de 30 iunie 2017, a avut ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului arabil în suprafață de 17 ha, situat în extravilan, precum și asupra terenului intravilan, ambele suprafețe situate în jud. Constanța, temeiul de drept al cererii fiind dispozițiile art. 11

8

din H.G. nr. 890/2005, Titlul VI din Legea nr. 247/2005, art. 6 alin. (2) din Legea nr. 193/2007 și art. 3 alin. (2.1) din Legea 165/2013.

Prin urmare, întrucât acțiunea a fost introdusă după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., calea de atac împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță în materia fondului funciar este apelul, fiind aplicabile dispozițiile art. 5 alin. (1) al Titlului XIII din Legea nr. 247/2005, astfel cum au fost modificate implicit prin art. 7 din Legea nr. 76/2012.

În speță, recurentele au formulat cerere de recurs împotriva deciziei civile nr. 32/C din 01 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul, cu excepția celui vizând soluția de respingere a cererii de revizuire fundamentate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., formulat de recurentele reclamante A. și B., împotriva deciziei civile nr. 512 din data de 06 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatele pârâte Comisia Locală de Fond Funciar Deleni și Comisia Județeană de Fond Funciar Constanța. Totodată, a fost respins, ca nefondat, recursul vizând soluția de respingere a cererii de revizuire fundamentate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., decizia fiind definitivă.

Întrucât hotărârea atacată a fost pronunțată în calea de atac a recursului, Înalta Curte reține că reiterarea aceleiași căi de atac este inadmisibilă, având în vedere că, în dreptul procesual român, sistemul căilor de atac este guvernat de principiul legalității, respectiv al unicității.

Potrivit principiului legalității căii de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii.

Prin urmare, întrucât decizia atacată în prezenta cauză este o decizie definitivă, pronunțată în soluționarea unui recurs, părțile nu mai au deschisă calea de atac a recursului, având în vedere dispozițiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. care stipulează expres că o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri o singură dată.

Pentru aceste considerente, cum reclamantele au uzat de calea de atac a recursului, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantele B. și A. împotriva deciziei civile nr. 32/C din 01 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantele B. și A. împotriva deciziei civile nr. 32/C din 01 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 noiembrie 2022.