ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4482/2022

Ședința publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 28 ianuarie 2022 sub nr. x/2022 pe rolul Judecătoriei Timișoara, secția civilă, petenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Directia de Sanatate Pulica a Judetului Iasi - Serviciul de Control în Sanatate Publica, în principal, anularea Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x/07.01.2022, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzi cu sancțiunea avertismentului și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 7342 pronunțată la data de 8 aprilie 2022, Judecătoria Timișoara, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Timișoara, invocată de intimată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de petenta A., în contradictoriu cu intimata Direcția de Sănătate Publică Iași, în favoarea Judecătoriei Iași.

În motivarea soluției instanța a apreciat că, fiind vorba despre o contravenție omisivă, respectiv de neîndeplinirea unei obligații legale privind completarea formularului digital de intrare în România și față de domiciliul petentei avut la momentul perfectării procesului-verbal, revine Judecătoriei Iași competența de a soluționa plângerea contravențională.

2.2. Prin sentința civilă nr. 7080/2022 pronunțată în data de 23 iunie 2022, Judecătoria Iași, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Iași, excepție invocată de instanță din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect plângere contravențională formulată de petenta A., în contradictoriu cu intimata Direcția de Sănătate Publică a Județului Iași - Serviciul de Control în Sănătate Publică, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x/07.01.2022, în favoarea Judecătoriei Timișoara, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivarea soluției, a reținut că, petenta avea domiciliul în fapt dat de reședința consemnată în baza oficială de date privind evidența populației, la data formulării acțiunii, 28.01.2022, în raza teritorială a Judecătoriei Timișoara, astfel că aparține Judecătoriei Timișoara, competența de soluționare a plângeri contravenționale potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la prevederile H.G. nr. 337 din 9.06.1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Timișoara, secția a I-a civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Așadar, ulterior modificărilor aduse Legii nr. 554/2004 prin dispozițiile Legii nr. 212/2018, textul de lege prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de contencios administrativ și fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică, situație reținută în mod corect de ambele instanțe aflate în conflict. Problema care a generat conflictul negativ de competență privește înțelesul noțiunii de "domiciliu", în sens procedural și a diferenței juridice dintre această noțiune și aceea de "reședință", precum și a efectului pe care această distincție îl produce asupra competenței instanței de judecată.

Potrivit art. 87 din C. civ., prin domiciliu se înțelege locul unde persoana fizică declară că are locuința principală, iar reședința este locul unde persoana fizică are locuința secundară.

Deși dispozițiile art. 107 și următoarele din C. proc. civ. nu arată, în mod expres, ce se înțelege prin domiciliul părților, prezintă relevanță prevederile art. 155 pct. 6 C. proc. civ., care stipulează că, prin locul citării se înțelege domiciliul persoanei fizice, iar în cazul în care aceasta nu locuiește la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută ori la locul ales de aceasta.

Aplicând aceste dispoziții legale la speța de față, Înalta Curte reține că, deși noțiunile de "domiciliu" și "reședință" nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, această distincție nu este relevantă în procedura civilă, unde utilizarea alternativă a celor două sintagme urmărește să asigure legalitatea procedurii de citare, respectiv înștiințarea corespunzătoare a părților aflate în litigiu, cu privire la existența și obiectul pricinii. Noțiunea de domiciliu, care interesează în sens procedural, se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, în cazul de față cu reședința reclamanților, iar în raport de locuința statornică a părții se stabilește atât legalitatea procedurii de citare, cât și instanța competentă să soluționeze pricina.

O interpretare contrară ar conduce, în speță, la atribuirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea unei instanțe în circumscripția căreia reclamanții nu domiciliază în fapt, aspect de natură a invalida voința legiuitorului, care, prin modificarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a urmărit să asigure reclamanților accesul facil la instanța de judecată aflată în circumscripția teritorială în care locuiesc.

Din verificările efectuate de Judecătoria Iași rezultă că reclamanta A. are domiciliul în județul Iași, însă reședința se află în municipiul Timișoara, aceasta fiind locuința statornică, în raport de care se stabilește competența teritorială a instanței de contencios administrativ.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoria Timișoara, secția I-a civilă .Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A., în contradictoriu cu intimata Direcția de Sănătate Publică a Județului Iași - Serviciul de Control în Sănătate Publică, în favoarea Judecătoriei Timișoara, secția I-a civilă.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 6 octombrie 2022.