ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1905/2022

HOTĂRÂRE

13.10.2022

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1905/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, la 15 decembrie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul A. a formulat contestație împotriva actelor de executare întocmite în dosarul nr. x/2021 al BEJ B., la cererea creditoarei C. pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor de plată născute urmare a încheierii contractelor de credit nr. x/11.06.2008 și nr. y/12.02.2009, în limitele art. 712 alin. (3) C. proc. civ., inclusiv împotriva încheierii nr. 5265 pronunțată la 8 octombrie 2021, în dosarul nr. x/2021, prin care a fost încuviințată cererea de intervenție în procedură a societății C..

Totodată, contestatorul a solicitat întoarcerea executării prin repunerea părților în situația anterioară.

Prin sentința civilă nr. 2362 din 22 martie 2022, Judecătoria Galați a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că, prin încheierea nr. 5265 pronunțată la 8 octombrie 2021, în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Galați a admis cererea de intervenție formulată de societatea C. prin care a solicitat încuviințarea intervenției în executarea silită ce constituie obiectul dosarului nr. x/2021 al BEJ B., pentru aducerea la îndeplinire a obligației garantului A. de plată a sumei de 328.405,65 RON, conținută în titlul reprezentat de contractul de credit nr. x/2826 încheiat la 11 iunie 2008 și de plată a sumei de 201.981,90 RON conținută în titlul reprezentat de contractul credit nr. x/529, încheiat la 12 februarie 2009.

A mai reținut incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) și 651 alin. (1) C. proc. civ., care determină o competență teritorială exclusivă a instanței de executare, competentă să soluționeze și contestațiile la executare, respectiv a judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului.

A constatat că domiciliul debitorului A., astfel cum a fost definit domiciliul de dispozițiile art. 87 C. civ., se afla, la data formulării cererii de încuviințare a intervenției în executarea silită, în București.

În raport de aceste aspecte, instanța a constatat că nu există niciun temei pentru a considera câștigată competența Judecătoriei Galați de a judeca contestația la executare, iar împrejurarea că, odată cu cererea de intervenție, procedura de urmărire a bunurilor debitorului se va îndeplini unitar nu constituie o cauză suficientă pentru prorogarea competenței, circumstanța că încuviințarea executării silite primare s-a realizat de Judecătoria Galați fiind indiferentă.

A apreciat că decizia RIL nr. 20/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este aplicabilă întrucât domeniul acesteia este limitat la situația juridică ce a determinat nevoia de interpretare a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712 și art. 714 C. proc. civ., prin prisma art. 112 din același act normativ, respectiv cazul executării silite demarate împotriva mai multor debitori.

Or, în speță, intervenția creditoarei C. în executarea silită ce constituie obiectul dosarului nr. x/2021 al BEJ B. l-a privit doar pe contestatorul A., parte a unui raport obligațional ce nu este caracterizat, sub aspectul laurii pasive, prin existența unei pluralități de debitori.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 București a pronunțat sentința civilă nr. 7052 din 18 iulie 2022, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Galați, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a reținut că, prin cererea de executare silită formulată de creditorul D., în contradictoriu cu debitorii A., E., F., a solicitat punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 32 din 30 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2012, definitivă prin decizia nr. 392 din 29 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea recuperării sumei de 260.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile.

Prin această cerere, creditorul a menționat expres că, fiind vorba de pluralitate de debitori cu domicilii aflate în circumscripții diferite, competența revine atât Judecătoriei Galați, cât și Judecătoriei Sectorului 1 București, în raport de dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., iar alegerea instanței de executare, față de prevderile art. 112 C. proc. civ., a fost făcută în favoarea Judecătoriei Galați.

S-a constatat că, prin încheierea nr. 1223 din 4 martie 2021, pronunțată de Judecătoria Galați, în dosarul nr. x/2021, instanța a admis cererea de încuviințare a executării silite, formulată de creditorul D., în contradictoriu cu debitorii A., E., F., în toate modalitățile prevăzute de lege, iar prin încheierea nr. 5265 pronunțată la 8 octombrie 2021, în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Galați a admis cererea de intervenție formulată de societatea C. prin care a solicitat încuviințarea intervenției în executarea silită ce constituie obiectul dosarului nr. x/2021 al BEJ B., pentru aducerea la îndeplinire a obligației garantului A. de plată a sumei de 328.405,65 RON, conținută în titlul reprezentat de contractul de credit nr. x/2826 încheiat la 11 iunie 2008 și de plată a sumei de 201.981,90 RON conținută în titlul reprezentat de contractul credit nr. x/529, încheiat la 12 februarie 2009.

Instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 622 alin. (2), art. 714 alin. (1), raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., art. 112 alin. (1) din același act normativ, precum și considerentele deciziei RIL nr. 20/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea textelor de lege reținute de instanță și a constatat că, ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de excutare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, ci rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale, motiv pentru care toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare.

A constatat că cererea de intervenție în executarea silită se soluționează de instanța de executare competentă pentru executarea silită în care se intervine, potrivit art. 666, coroborat cu art. 692 alin. (3)-(6) C. proc. civ. și a concluzionat că cererea de intervenție nu este altceva decât un incident apărut în cursul unei executări silite deja în desfășurare, context în care nu există nicio rațiune pentru a stabili competența de soluționare a unei contestații la executare formulate cu privire la respectiva intervenție, în favoarea unei alte instanțe decât instanța care a încuviințat atât cererea de executare silită, cât și cererea de intervenție în executarea silită, chiar raportat la cazul pluralității de debitori cu domicilii aflate în circumscripții diferite.

În raport de argumentele expuse, s-a apreciat că nu prezintă importanță faptul că prezenta contestație la executare a fost promovată doar de unul dintre debitorii împotriva căruia s-a încuviințat executarea silită, cu domiciliul pe raza teritorială a Sectorului 1 București încă de la momentul sesizării executorului judecătoresc întrucât aspectele privind instanța de executare, în dosarul de executare nr. 65/2021 al BEJ B., au fost tranșate și câștigate de Judecătoria Galați anterior formulării cererii de intervenție.

Având în vedere principiul unicității instanței de executare, reținut în considerentele deciziei RIL nr. 20/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și caracterul incident al cererii de intervenție în cursul executării silite, a fost declinată competența de soluționare a contestației la executare, în favoarea Judecătoriei Galați.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, la 15 decembrie 2021, sub nr. x/2021,contestatorul A. a formulat contestație împotriva actelor de executare întocmite în dosarul nr. x/2021 al BEJ B., la cererea creditoarei C. pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor de plată născute urmare a încheierii contractelor de credit nr. x/11.06.2008 și nr. y/12.02.2009, în limitele art. 712 alin. (3) C. proc. civ., inclusiv împotriva încheierii nr. 5265 pronunțată la 8 octombrie 2021, în dosarul nr. x/2021, prin care a fost încuviințată cererea de intervenție în procedură a societății C.; a solicitat întoarcerea executării prin repunerea părților în situația anterioară.

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., "Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare", iar conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016:

"Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.".

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016.

Totodată, conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În speță, Judecătoria Galați, prin încheierea nr. 1223 din 4 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a admis cererea de încuviințare a executării silite, formulată de creditorul D., în contradictoriu cu debitorii A., E., F., în toate modalitățile prevăzute de lege, iar prin încheierea nr. 5265 pronunțată la 8 octombrie 2021, în dosarul nr. x/2021, aceeași instanță a admis cererea de intervenție formulată de societatea C. prin care a solicitat încuviințarea intervenției în executarea silită ce constituie obiectul dosarului nr. x/2021 al BEJ B., pentru aducerea la îndeplinire a obligației garantului A. de plată a sumei de 328.405,65 RON, conținută în titlul reprezentat de contractul de credit nr. x/2826 încheiat la 11 iunie 2008 și de plată a sumei de 201.981,90 RON conținută în titlul reprezentat de contractul credit nr. x/529, încheiat la 12 februarie 2009.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea din 4 martie 2021 a Judecătoriei Galați, iar cererea de intervenție în executarea silită se soluționează de instanța de executare competentă pentru executarea silită în care se intervine, potrivit art. 666, coroborat cu art. 692 alin. (3)-(6) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, revine acestei instanțe care a încuviințat executarea silită, ca instanță de executare, potrivit principiului unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Prin urmare, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute art. 651 alin. (2) C. proc. civ., aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

În acest sens, s-a pronunțat și Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Astfel, potrivit celor reținute în această decizie, s-a statuat la paragraful 71 că "..ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale.

Câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Galați este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Galați.