ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3113/2022

Ședința publică din data de 31 mai 2022

Asupra cererii de recurs de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 21.10.2019, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, în temeiul art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei ("O.U.G. nr. 33/2007"), art. 8 alin. (1) și (2), art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ("Legea nr. 554/2004") și art. 194 C. proc. civ., a solicitat:

- anularea Deciziei Președintelui ANRE nr. 84589/01.10.2019 privind împuternicirea personalului Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru efectuarea de investigații ("Decizia nr. 84589/01.20.2019"), respectiv a Deciziei Președintelui ANRE nr. 84600/01.10.2019 privind împuternicirea personalului Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru efectuarea de inspecție inopinată ("Decizia nr. 84600/01.10.2019" sau colectiv "Deciziile ANRE");

- suspendarea, până la soluționarea definitivă a cauzei, a executării Deciziilor ANRE;

- obligarea ANRE, în temeiul art. 451 și urm. C. proc. civ., la suportarea cheltuielilor de judecată antrenate de soluționarea acestui litigiu.

Prin încheierea din 21 ianuarie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de către reclamantă; a luat act că reclamanta înțelege să renunțe la proba cu interogatoriul și la proba testimonială și a respins solicitarea de a se depune dosarul investigației declanșate prin Decizia 84589/2019, ca nefiind utilă cauzei.

Prin Sentința din 86 din 5 februarie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantei A. S.A. cu completarea ulterioară, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Împotriva încheierii din 21 ianuarie 2020 și a Sentinței din 86 din 5 februarie 2020 ale Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5,6 și 8 C. proc. civ.

În raport de motivele de casare invocate, respectiv dispozițiile art. 5,6 și 8 C. proc. civ. recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate de prima instanță inclusiv încheierea de amânare a pronunțării și în consecință.

În principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea admiterii probatoriului pe fondul cauzei și în subsidiar rejudecarea în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. (5) C. proc. civ. coroborat cu dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 se invocă încălcarea unor norme de procedură privind admiterea probatoriului de către prima instanță.

În concret se arată că prima instanță nu a administrat tot probatoriul solicitat apreciat ca necesar și util respectiv adresa privind mijloacele tehnice folosite în cadrul investigației și inspecției contestate.

În raport de acest motiv de casare se solicită casarea cu trimitere spre rejudecare,

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. se invocă nerespectarea dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ. în sensul obligației instanței de a motiva prin considerente proprii soluția de respingere dispusă.

Se susține de recurenta-reclamantă faptul că prima instanță nu a motivat hotărârile recurate și a preluat direct susținerile din întâmpinare pe care nu l-a coroborat cu probele administrate, fiind încălcat dreptul la apărare al reclamantei.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor Legii nr. 554/2004 și a prevederilor art. 183 din Legea nr. 123/2012 în ceea ce privește aprecierea legalității dispozițiilor contestate ca acte administrative.

Se arată că în mod nelegal prima instanță a contestat caracterul de acte administrative tipice ale deciziilor emise și faptul că acestea nu au fost motivate, obligația motivării reprezentând o condiție de legalitate.

Se invocă practica ÎCCJ în sensul obligației autorității de a indica în mod clar prezumțiile pe care intenționează să le investigheze și perioada de timp în care s-ar fi comis presupusele încălcări ale legii.

În subsidiar se solicită rejudecarea în sensul admiterii acțiunii.

Se depun la dosar de recurentă precizări ale motivelor de recurs.

La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare.

În cadrul întâmpinării se solicită în principal că recursul declarat este lipsit de interes și lipsit de obiect, iar pe fond se solicită respingerea ca nefondat.

Lipsa de interes este invocată în raport de dispozițiile art. 2 (2) lit. p) din Legea nr. 554/2004 față de faptul că până la data soluționării prezentului recurs autoritatea a finalizat investigația declanșată în baza Deciziilor președintelui ANRE nr. 84589/1 octombrie 2019 și al Deciziei nr. 84600/01 octombrie 2019.

Tot în raport de finalizarea investigației se apreciază recursul ca lipsit de obiect, deoarece prestația concretă a reclamantei este anularea deciziilor pe baza cărora s-a dispus declanșarea unei investigații de către autoritatea intimată.

Curtea în ședința publică din 31.05.2022 motivat a unit cu fondul recursului excepțiile invocate de autoritatea intimată și a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a judecății cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul ÎCCJ pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 413 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ.

Curtea analizând excepțiile invocate de autoritatea-intimată le apreciază pentru următoarele motive ca neîntemeiate și urmează a le respinge ca atare.

Ambele excepții, respectiv excepția lipsei de interes și de obiect a recursului au fost invocate avându-se în vedere că s-a finalizat investigația. Acest aspect de fapt necontestat nu este de natură a determina lipsa de interes a recursului sau lipsa de obiect.

Recurenta-reclamantă are interes în soluționarea recursului în raport de dispozițiile art. 33 C. proc. civ. fiind partea căreia i s-a respins acțiunea prin sentința atacată, iar lipsa de obiect nu subzistă deoarece finalizarea inspecției nu confirmă legalitatea acesteia, ca procedură administrativă, în condițiile în care atât prin acțiune cât și prin cererea de recurs se critică ca nelegală procedura inspecției în sensul că se contestă legalitatea mijloacelor tehnice specifice stabilite de lege pentru realizarea unei investigații.

În consecință, Curtea în baza art. 248 alin. 1 și (4) C. proc. civ. va respinge excepțiile invocate de autoritatea intimată.

Analizând recursul declarat în raport de motivele de recurs invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile motivelor de casare invocate, respectiv dispozițiileart. 488 alin. 1 pct. 5,6 și 8 C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ. în cauză nu este fondat aspectele de nelegalitate invocate cu privire la pretinsa neconformitate a mijloacelor tehnice folosite de autoritate în realizarea investigației neputând fi încadrată în motivul de casare invocat, care privește o încălcare a unor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității hotărârii.

În cauză nu a fost identificată de Curte o încălcare a unor reguli de procedură de către prima instanță de natură a se face aplicarea art. 20 alin. 3 din legea nr. 554/2004 respectiv casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. nu este fondat în cauză neputându-se reține nemotivarea sau motivarea contradictorie a sentinței de fond, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ.

În cauză sentința atacată este motivată în fapt și în drept prin considerente proprii ale primei instanțe, care a justificat soluția de respingere dispusă de așa natură în care este posibil exercitarea controlului de legalitate al instanței de recurs.

Nu poate fi reținută susținerea din recurs în sensul că motivarea primei instanțe a reprezentat o preluare automată și totală a apărărilor din întâmpinare autorității de natură a determina încălcarea dreptului la apărare al reclamantei în sensul art. 6 din CEDO.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 coc este nefondat, în cauză neputând fi reținute aspectele de nelegalitate invocate în cererea de recurs și precizate ulterior, sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor Legii nr. 554/2004.

Primul aspect de nelegalitate reiterat în cererea de recurs privind pretinsa nemotivare a deciziilor contestate nu este fondat.

Prima instanță a constatat în mod legal motivarea în fapt și în drept a deciziilor contestate, motivare care determină legalitatea formală a acestor acte administrative în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din legea nr. 554/2004.

În cuprinsul actelor contestate sunt incidente înscrisurile ce au stat la baza emiterii lor, fiind clar definit obiectul investigației privind reclamanta respectiv "modul de desfășurare a activitățiilor de tranzacționare pe platformă aferente perioadei 1.08.2018-30.09.2019 a tranzacțiilor efectuatwe de către participanți la plata angro de gaze naturale".

Iar în cauză recurenta-reclamantă nu a probat nerespectarea scopului investigației astfel cum este definită de art. 5 din Regulament, inspecția fiind o parte componentă a investigației în raport de dispozițiile art. 15 alin. 1 din Regulament.

În ceea ce privește inspecția inopinată, ca parte a unei investigații, aceasta are ca obiectiv identificarea și ridicarea, în copie, a informațiilor sau documentelor care pot proba suspiciunea care a dus la declanșarea investigației, obiectiv care se realizează fără posibilitatea de suspicionare a conținutului informațiilor și documentelor ridicate doar dacă se efectuează inopinat.

Aspectele invocate de recurență în cadrul acestui motiv de recurs nu iau în considerare prevederile art. 183 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, dispun următoarele: "Președintele autorității competente dispune prin decizie efectuarea de investigații în condițiile art. 185 de către personalul propriu împuternicit în acest sens, din oficiu sau ca răspuns la o plângere înregistra/ă la autoritatea competentă, formulată de către o-persoană fizică sau juridică afectată în mod real și direct de o potențială încălcare a prevederilor prezentului titlu, numai în domeniile în care ANRE are competența de investigare, potrivit legii."

Motivarea deciziilor contestate corespunde și jurisprudenței CEDO și CJUE în sensul că motivarea trebuie raportată la specificația fiecărui act în parte și este de natură a asigura accesibilitatea, previzibilitatea și controlul de legalitate al acestora de către instanța de judecată competentă.

Aspectul de nelegalitate privind încălcarea prevederilor legale în ceea ce privește obiectul investigației care ar fi vizat și tranzacția de tip retail din anul 2018 nu este fondat.

În cele două decizii contestate se precizează expres în sensul că sunt vizate doar tranzacțiile de pe piața angro neputându-se reține că prin ridicare altor acte ar fi fost încălcate regulile generale privind piețele centralizate de gaze naturale.

Aspectul de nelegalitate privind nerespectarea dreptului la apărare al reclamantei pe considerentul că nu a fost identificat clar obiectul și scopul inspecției, în sensul identificării indicilor care au determinat investigația și inspecția nu este fondat.

În cauză reclamantei i-a fost respectat dreptul la apărare în cadrul procedurii administrative desfășurate în cauză nefiind incidente dispozițiile C. proc. pen. invocate, respectiv pretinse încălcări a prezumției de nevinovăție a societății reclamante.

Activitatea de inspecție, respectiv investigație autorizate nu reprezintă acte de procedură penală respectiv o percheziție penală, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 8 din CEDO.

În cauză mijloacele de probă identificate au avut scopul de a confirma sau infirma suspiciunea de încălcare a prevederilor legislației din sectorul gazelor naturale de către reclamantă în activitățile de tranzacționare pe platforma administrată de aceasta.

Iar ulterior s-a finalizat investigația declanșată în baza deciziilor contestate, fără ca reclamanta să fie sancționată, concluzia fiind cuprinsă în Raportul final de investigație nr. x/5.06.2020.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul declarat ca nefondat, menținând ca legală soluția pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepțiile lipsei de interes și lipsei de obiect a recursului, ca neîntemeiate.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A. împotriva încheierii din 21 ianuarie 2020 și a Sentinței din 86 din 5 februarie 2020 ale Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 mai 2022.