ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2883/2021

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 4.08.2016, sub nr. de dosar x/2016, reclamanții S.C. A. S.R.L. și B., în contradictoriu cu pârâții Centrul Național al Cinematografiei și Ministerul Culturii și Identității Naționale au solicitat admiterea contestației formulate sub numărul x/22.06.2016 pentru proiectul cinematografic intitulat "ORA TREI" și admiterea scenariului "ORA TREI", cu punctajul maxim necesar, în cadrul concursului de selecție a proiectelor cinematografice organizat de CNC, sesiunea I -anul 2016.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 4534 din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea formulată de reclamanții S.C. A. S.R.L. și B. în contradictoriu cu pârâții Centrul National al Cinematografiei și Ministerul Culturii și Identității Naționale, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 au formulat recurs reclamanții A. S.R.L. și B. criticând-o pentru motive de nelegalitate. Au susținut, în esență, că instanța, deși a încuviințat proba cu opinia de specialitate exprimată de un specialist asupra scenariului "ORA TREI", a înlăturat proba, încălcând astfel principiul rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului. De asemenea, s-a arătat că poziția primei instanțe este contradictorie, întrucât, deși a considerat faptul că autoritatea pârâtă trebuie să stabilească evaluarea scenariului pe criteriile art. 19 din regulamentul de concurs, a considerat, la modul general, că rolul instanței nu poate fi implicat în stabilirea corectitudinii sau al modului în care s-a ajuns la un punctaj de 24,35 puncte. Pentru aceste motive, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și admiterea acțiunii.

Apărările formulate în cauză Intimatul - pârât Centrul Național al Cinematografiei a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepția inadmisibilității recursului în raport de dispozițiile art. 50 alin. (5) din O.U.G. nr. 39/2005. In subsidiar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției primei instanțe.

Răspunsul la întâmpinare Recurenții - reclamanți, răspunzând excepției inadmisibilității căii de atac, au arătat că este incidentă cauzei legea contenciosului administrativ, astfel că susținerile intimatului Centrul Național al Cinematografiei cu privire la lipsa unei căi de atac asupra hotărârii instanței de fond sunt greșite.

Soluția instanței de recurs Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea prezentei căi extraordinare de atac, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: La originea exercitării recursului se află un litigiu întemeiat pe dispozițiile Ordonanței nr. 39/2005 privind cinematografia, care reglementează cadrul general de desfășurare a activităților din domeniul cinematografiei, susținerea dezvoltării industriei filmului, a culturii și educației cinematografice în România, modul de constituire și de utilizare a resurselor financiare necesare pentru realizarea, distribuirea, exploatarea și arhivarea creațiilor cinematografice naționale, administrarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cinematografiei naționale, precum și organizarea Centrului Național al Cinematografiei ca organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul cinematografiei. Reclamanții S.C. A. S.R.L. și B. au participat la concursul organizat de Centrul Național al Cinematografiei pentru finanțarea proiectelor cinematografice, sesiunea I, anul 2016, cu un proiect amplu intitulat "ORA TREI", ecranizare a romanului "MIC JURNAL - Milostivirea lui Dumnezeu în sufletul meu" de Sfânta Soră Faustina Kowalska. Acest proiect a fost depus în cadrul secțiunii Lung metraj-ficțiune. În urma concursului, proiectul cu care au participat reclamanții nu a fost declarat câștigător, obținând un punctaj de 24,35 puncte. La 22. 06.2016, reclamanții au depus contestație împotriva modului în care a avut loc evaluarea. Contestația a fost respinsă prin hotărârea nr. 14/05.07.2016 pronunțată de Comisia de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor concursului de selecție proiecte cinematografice a primei sesiuni de concurs de selecție 2016. Reclamanții s-au adresat instanței de contencios administrativ solicitând admiterea contestației formulate sub numărul x/22.06.2016 pentru proiectul cinematografic intitulat "ORA TREI" și admiterea scenariului "ORA TREI", cu punctajul maxim necesar în cadrul concursului de selecție a proiectelor cinematografice organizat de CNC, sesiunea I -anul 2016. Reține Înalta Curte că potrivit dispozițiilor art. 50 din Ordonanța nr. 39/2005: (1) Nerespectarea procedurilor prevăzute de prezenta ordonanță privind acordarea creditului direct pentru producție și dezvoltare de proiect poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la anunțarea rezultatelor sesiunii de concurs, la Ministerul Culturii și Cultelor. (2) Prin ordin al ministrului culturii și cultelor se numește o comisie de soluționare a contestațiilor formată din 5 membri. (3) Comisia de soluționare a contestațiilor se pronunță în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestațiilor. (4) Hotărârile comisiei de contestație pot fi atacate la Curtea de Apel București, în 30 de zile de la comunicare. (5) Decizia Curții de Apel București emisă în soluționarea acestor contestații este definitivă și irevocabilă. Prezentul recurs are ca obiect o decizie cu caracter definitiv, prin care Curtea de Apel București, secția a VIII-a a respins acțiunea formulată împotriva hotărârii Comisiei de soluționare a contestațiilor. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii. Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil. Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii. Prin urmare, decizia ce formează obiectul prezentei căi extraordinare de atac are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ. Potrivit principiului specialia generalibus derogant, nu poate fi reținută de către instanța de recurs invocarea dispozițiilor Legii nr. 554/2004 de către recurenții - reclamanți, dat fiind caracterul de normă specială a dispozițiilor art. 50 din Ordonanța nr. 39/2005. De altfel, învestită cu critica de neconstituționalitate a acestei dispoziții, Curtea Constituțională, prin decizia nr. 603/2019 a respins excepția de neconstituționalitate a art. 50 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. A reținut instanța de contencios constituțional, cu privire la pretinsa încălcare a art. 129 din Constituție, că, așa cum a stabilit în jurisprudența sa, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 380 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 22 august 2017, paragraful 17). Totodată, că nu se poate primi susținerea potrivit căreia lipsa căii de atac împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București ar contraveni prevederilor constituționale referitoare la exercitarea căilor de atac, întrucât procedura selectării beneficiarilor de credite pentru realizarea de proiecte cinematografice finanțate de Centrul Național al Cinematografiei este o procedură specială, guvernată de celeritate, legiuitorul instituind o cale de atac administrativă soluționată de Comisia de soluționare a contestațiilor, urmată de etapa judecătorească desfășurată în fața Curții de Apel București. 5. Temeiul de drept al soluției adoptate În consecință, pentru considerentele ce preced, raportat la dispozițiile art. 483 alin. (1) și art. 457 C. proc. civ., cu referire la art. 50 alin. (5) din O.G. nr. 39/2005, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil. PENTRU ACESTE MOTIVE,