ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2094/2021

Ședința publică din data de 31 martie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 14.09.2017, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale și Centrul Național al Cinematografiei a solicitat anularea Hotărârii nr. 106/09.05.2017 a Consiliului de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei, anularea răspunsului Centrului Național al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017, anularea rezultatelor sesiunii de finanțare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, cu privire la creditul acordat reclamantului, încadrarea proiectului "Les films de Cannes a Bucarest" la secțiunea Organizare Festivaluri, recalcularea sumei care se va cuveni reclamantului, ca urmare a reîncadrării proiectului la secțiunea "Festivaluri" și a refacerii punctajului, refacerea ierarhizării și realocarea finanțării către ceilalți participanți din categoria Organizare Festivaluri.

Prin sentința nr. 3301 din 06 iulie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, cu privire la "necomunicarea criteriilor de încadrare de la categoria Programe de cultură, educație cinematografică la secțiunea Organizare festivaluri, neexistând o motivare", că Hotărârea nr. 106/09.05.2017 a Consiliului de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei are o motivare care constă în indicarea în preambul a textelor legale incidente, inclusiv referitor la evaluarea proiectelor indicându-se Regulamentul privind concursul de selecție a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producție și distribuție de filme aprobat prin Ordinul Ministerului Culturii și Cultelor nr. 2335/2006. Art. 74 din acest ordin prevede că: În conformitate cu atribuțiile Centrului Național al Cinematografiei, respectiv art. 6 alin. (17) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul analizează cererile și dosarele depuse și decide asupra acordării sprijinului financiar nerambursabil, în funcție de următoarele criterii de evaluare, cu excepția editării de lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei:...urmează o grilă de 13 criterii de evaluare, fiecare cu un punctaj alocat. Proiectul reclamantei a fost aprobat, după analiza criteriilor de evaluare, în zona eligibilă cu un punctaj de 80,16 puncte și i s-a alocat suma de 60.000 RON. Deși nu există o analiză propriu-zisă a fiecărui criteriu indicat de grila art. 74 al Ordinului Ministerului Culturii și Cultelor nr. 2335/2006, actul face referiri indirecte la criterii și consideră proiectul eligibil. Nu s-a realizat nici ierarhizarea prevăzută de art. 14 din Ordinul nr. 2335/2006: (1) În etapa de finanțare, Consiliul analizează dosarele proiectelor cinematografice în ordinea descrescătoare a punctajelor finale stabilite prin hotărâre a comisiilor de selecție a proiectelor cinematografice. (2) Procentul de finanțare alocat fiecărui proiect se acordă în conformitate cu ierarhizarea proiectelor cinematografice selecționate de comisiile prevăzute de prezentul regulament, în ordinea descrescătoare a punctajului acordat, până la epuizarea sumelor prevăzute pentru sesiunea și secțiunea respective de concurs.

Deși motivarea nu este analitică, în sensul că nu se enumeră lista criteriilor examinate, totuși proiectul reclamantei este validat și i se oferă suma de 60.000 RON, nefiind descalificat.

S-a mai arătat, cu privire la motivul că "există unele criterii diferite de evaluare între cele două categorii probate din acordarea sumei de 110.000 RON B. pentru un punctaj de 80,83, în timp ce pentru reclamantă s-au acordat 60.000 RON pentru 80,16 puncte", că diferența apare din faptul că reclamanta a candidat la categoria Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice.

Pârâta a precizat și în adresa nr. x/16.08.2017 că Asociația reclamantă a depus proiectul Les Films de Cannes a Bucarest încadrat încă din anul 2016 la categoria Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice.

Deși reclamanta afirmă că se încadrează la categoria Festivaluri, această categorie nu este probată. Din tabelul rezultatelor sesiunii de finanțare I 2017 a rezultat că proiectul reclamantei era încadrat la categoria Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice care beneficiază de finanțare mai redusă față de categoria Festivaluri. Chiar dacă în limbaj comun, o serie de filme ale proiectului Les Films de Cannes a Bucarest poate fi considerată un Festival, din punct de vedere al Ordinului Ministerului Culturii și Cultelor nr. 2335/2006, proiectul său a concurat la categoria Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice. Potrivit art. 10 alin. (2) din Ordinul nr. 2335/2006, dosarele au fost verificate de secretariatul tehnic: Secretariatul tehnic al concursului are obligația ca, în baza dispozițiilor legale și a prevederilor prezentului regulament, să asigure verificarea și înscrierea la concurs a dosarelor de proiecte care întrunesc condițiile de eligibilitate, să notifice în scris solicitantul cu privire la orice inadvertențe sau erori existente în dosarul de concurs și să solicite remedierea acestora în termen de maximum 3 zile lucrătoare, să țină evidența lucrărilor și a documentelor legate de organizarea și desfășurarea concursului și să pună la dispoziția comisiei de selecție, la termenele prevăzute, toate documentele: dosarele scenariilor de filme, sub formă securizată, și dosarele cu proiecte cinematografice.

Prin urmare, proiectul reclamantei ar fi fost încă din anul 2016 încadrat la categoria Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice, iar dosarul său pentru concurs a fost depus tot pentru categoria aceasta, în caz contrar, Secretariatul tehnic ar fi cerut remedierea erorii de înscriere a dosarului. Reclamanta nu a atașat cererea de înscriere la concurs, pentru a observa categoria la care s-a înscris.

Împotriva sentinței nr. 3301 din 06 iulie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a arătat, în esență, următoarele:

- hotărârea atacată este nelegală întrucât nu se sprijină pe probe, ci pe speculații, fiind pronunțată cu încălcarea rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului. Prin cererea de chemare în judecată, recurenta s-a plâns Curții de Apel București de faptul că, deși a participat la categoria Festivaluri, proiectul "Les films de Cannes a Bucharest" a fost încadrată de CNC la altă categorie - Program de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice, fără nicio motivare, în fapt sau în drept.

Conform art. 22 alin. (2). din C. proc. civ., "Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. In acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc."

Dacă Curtea de Apel București se afla în dubiu cu privire la acest aspect de fapt necontestat de părți, în virtutea rolului activ (art. 22 din C. proc. civ.), trebuia să pună în discuție părților necesitatea depunerii înscrisului din care să rezulte categoria la care s-a înscris recurenta. Din cererea înregistrată la Centrul Național al Cinematografiei cu nr. X/10.04.2017, reiese în mod clar că recurenta a înțeles să se înscrie la categoria "Festivaluri".

- hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea principiului contradictorialității prevăzut atât la art. 14 C. proc. civ. și cât și de art. 6, paragraf 1, teza I din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu greșita aplicare a art. 9 din Ordinul nr. 2335/2006. Potrivit art. 14 alin. (6) "Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii".

Nici prin răspunsul la contestație, nici prin întâmpinare, nici în fața instanței de judecată, intimata CNC nu a susținut vreodată că, pentru a fi eligibil la secțiunea "Festivaluri", proiectul "Les films de Cannes a Bucharest" trebuia să fie acreditat oficial de F.I.A.P.F sau de către CNC și inclus în vreo listă publicată de CNC.

Dacă instanța de fond ar fi respectat principiul contradictorialității părților, recurenta ar fi adus lămuriri în sensul că nu există o dispoziție legală care să prevadă că la categoria Festivaluri se pot înscrie numai festivaluri acreditate oficial de F.I.A.P.F sau agreate ce CNC, criteriile de eligibilitate pentru secțiunea "Festivaluri" fiind numai cele de la art. 73 din Ordinul nr. 2335/2006, și anume:

"Art. 73 (1) Pot solicita sprijin financiar nerambursabil pentru organizarea sau participarea la festivaluri și târguri de filme interne și internaționale, susținerea unor programe de cultură și educație cinematografică, editarea unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei sau alte activități, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, persoanele fizice si juridice autorizate, care îndeplinesc următoarele condiții:

a) întocmesc cererea de solicitare a sprijinului financiar potrivit anexei nr. 16 la prezentul regulament;

b) depun o prezentare a proiectului din care să rezulte necesitatea și oportunitatea activității pentru care se solicită sprijinul financiar nerambursabil;

c) întocmesc devizul de cheltuieli al acțiunii sau al programului prevăzut;

d) prezintă planul de finanțare a acțiunii sau a programului propus;

e) prezintă planul de desfășurare a acțiunii sau a programului respectiv.

(2) In cazul editării unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei, solicitantul trebuie să fie o editură.

(3) In cazul organizării de festivaluri sau târguri de filme interne ori internaționale, solicitanții depun și o prezentare din care să rezulte necesitatea, oportunitatea și impactul activității pentru care se solicită sprijinul financiar nerambursabil."

Reglementarea legală a sprijinului financiar nerambursabil pentru Festivaluri se află în cap. III - secțiunea a IV-a Alte tipuri de sprijin financiar nerambursabil, fiind cuprinsă între art. 73 și 75 din Ordinul nr. 2335/2006, niciunde nefăcându-se trimitere în vreun fel la dispozițiile art. 9. Art. 9 din Ordinul nr. 2335/2006 are aplicabilitate numai pentru selecția proiectelor cinematografice pentru acordarea creditului direct (reglementat de Cap. II din Ordinul nr. 2335/2006), nu și a sprijinului financiar nerambursabil (reglementat de Cap. III din Ordinul nr. 2335/2006).

Adică, art. 9 din Ordinul nr. 2335/2006 prezintă relevanță numai pentru stabilirea punctajelor proiectelor cinematografice pentru acordarea creditului direct, regizorii și producătorii ai căror filme au fost premiate sau au fost selectate la unul sau mai multe dintre festivaluri listate conform art. 9, beneficiază de un punctaj suplimentar.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Ministerul Culturii și Identității Naționale a solicitat respingerea recursului ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, precum și ca fiind nefondat.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Centrul Național al Cinematografiei a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 3301/06.07.2018 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția A VIII-A contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/2017, ca fiind temeinică și legală.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Recurenta-reclamantă A. a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acțiune îndreptată împotriva pârâților Ministerul Culturii și Identității Naționale și Centrul Național al Cinematografiei solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: anularea Hotărârii nr. 106/09.05.2017 a Consiliului de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei, anularea răspunsului Centrului Național al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017, anularea rezultatelor sesiunii de finanțare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, cu privire la creditul acordat reclamantului, încadrarea proiectului "Les films de Cannes a Bucarest" la secțiunea Organizare Festivaluri, recalcularea sumei care se va cuveni reclamantului, ca urmare a reîncadrării proiectului la secțiunea "Festivaluri" și a refacerii punctajului, refacerea ierarhizării și realocarea finanțării către ceilalți participanți din categoria Organizare Festivaluri.

Prima instanță, pentru considerentele arătate pe scurt la punctul 2, a respins acțiunea, ca nefondată.

Reclamanta A. a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Acest motiv de recurs include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, cu excepția celor menționate la punctele 1-4, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.

În doctrină s-a arătat, cu titlu de exemplu, că hotărârea poate fi casată pentru acest motiv atunci când se invocă: nesemnarea minutei de către judecători; nerespectarea principiului oralității, al publicității ședințelor de judecată; încălcarea dreptului de apărare urmare a nelegalei citări a părții pentru ultimul termen de judecată; efectuarea expertizei cu nesocotirea prevederilor art. 335 alin. (1) și art. 338 C. proc. civ.. încălcarea dreptului de apărare dacă instanța a admis apelul și s-a pronunțat și asupra fondului, fără ca părțile să fi pus concluzii și asupra fondului; încălcarea principiului contradictorialității și al nemijlocirii prin pronunțarea soluției în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului și nu au fost puse în dezbaterea părților; decăderea din administrarea unei probe cu nesocotirea prevederilor art. 254 C. proc. civ. lipsa încheierii de dezbateri sau nesemnarea acesteia; respingerea cererii de recuzare dacă a fost cauzată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii; aplicarea greșită a unor texte de lege. Recurenta reclamantă susține că hotărârea atacată este nelegală întrucât nu se sprijină pe probe, ci pe speculații, fiind pronunțată cu încălcarea rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului (art. 22 alin. (2). din C. proc. civ.), precum și cu încălcarea principiului contradictorialității prevăzut atât la art. 14 C. proc. civ. și cât și de art. 6, paragraf 1, teza I din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (2) din C. proc. civ. "judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc", precum și că potrivit art. 14 alin. (5) și (6) din același act normativ: "(5) Instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate. (6) Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii." Totodată, însă, în conformitate cu art. 14 alin. (2) și (3) din C. proc. civ.: (2) Părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea. (3) Părțile au obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile și apărările lor în mod corect și complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părțile au obligația de a expune un punct de vedere propriu față de afirmațiile părții adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză."

Or, din analiza hotărârii primei instanțe se constată că nu au fost încălcate principiile contradictorialității și al nemijlocirii și nici nu s-a pronunțat o soluție în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului și nu au fost puse în dezbaterea părților, ci doar au fost reținute anumite argumente în susținerea hotărârii pronunțate. Prima instanță a făcut interpretarea proprie asupra mijloacelor de probă administrare și asupra argumentelor aduse în discuție de părți.

Mai mult decât atât, cererea de finanțare a fost depusă în format de hârtie abia în fața instanței de recurs . În aceste condiții, critica apare ca nefondată. Cel de al doilea motiv de casare invocat de recurenta reclamantă este prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive sunt incidente, după cum vom arăta în continuare. Astfel, recurenta-reclamantă A. a formulat o cerere de participare, cu proiectul "Les films de Cannes a Bucarest", la concursul aferent sesiunii de finanțare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, cerere înregistrată la Centrul Național al Cinematografiei cu nr. X/10.04.2017.

Prin Hotărârea nr. 106/09.05.2017 emisă de Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei, afișată pe site-ul CNC la data de 28.06.2017, acest proiect a fost admis în zona eligibilă, cu un punctaj de 80,16 puncte și s-a dispus acordarea unui sprijin financiar nerambursabil în sumă de 60.000 RON, pentru organizarea proiectului "Les films de Cannes a Bucarest" ediția a- VIII - a.

Recurenta reclamantă a susținut că a fost incorectă încadrarea a proiectului la categoria Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice și respingerea de la categoria "Festivaluri", arătând că hotărârea nr. 106/09.05.2017 nu conține criteriile de evaluare și punctajele acordate pentru fiecare criteriu și nici algoritmul de alocare al sumelor în raport de punctaj. De asemenea s-a invocat că prima instanță a pronunțat o hotărâre cu greșita aplicare a art. 9 din Ordinul nr. 2335/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 73 din Regulamentul privind concursul de selecție a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producție și distribuire de filme, aprobat prin Ordinul nr. 2335/2006 al Ministerul Culturii și Cultelor, forma în vigoare la momentul secției proiectelor pentru sesiunea de finanțare I 2017:

"(1) Pot solicita sprijin financiar nerambursabil pentru organizarea sau participarea la festivaluri și târguri de filme interne și internaționale, susținerea unor programe de cultură și educație cinematografică, editarea unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei sau alte activități, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, persoanele fizice și juridice autorizate, care îndeplinesc următoarele condiții: a) întocmesc cererea de solicitare a sprijinului financiar potrivit anexei nr. 16 la prezentul regulament; b) depun o prezentare a proiectului din care să rezulte necesitatea și oportunitatea activității pentru care se solicită sprijinul financiar nerambursabil; c) întocmesc devizul de cheltuieli al acțiunii sau al programului prevăzut; d) prezintă planul de finanțare a acțiunii sau a programului propus; e) prezintă planul de desfășurare a acțiunii sau a programului respectiv. (2) În cazul editării unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei, solicitantul trebuie să fie o editură. (3) În cazul organizării de festivaluri sau târguri de filme interne ori internaționale, solicitanții depun și o prezentare din care să rezulte necesitatea, oportunitatea și impactul activității pentru care se solicită sprijinul financiar nerambursabil." Potrivit dispozițiilor art. 74 din același act normativ: "(1) În conformitate cu atribuțiile Centrului Național al Cinematografiei, respectiv art. 6 alin. (17) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul analizează cererile și dosarele depuse și decide asupra acordării sprijinului financiar nerambursabil, în funcție de următoarele criterii de evaluare, cu excepția editării de lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei:

Nr. crt.

Criterii specifice de evaluare

Punctaj maxim 100 puncte

1

Calitatea artistică și originalitatea proiectului

15

1.1. Calitatea artistică și caracterul inovator al proiectului cultural și/sau originalitatea temei propuse și anvergura proiectului

8

1.2. Justificarea necesității implementării proiectului

7

2

Definirea obiectivelor specifice - activitățile prevăzute în proiect conduc la satisfacerea/rezolvarea nevoilor culturale identificate ale grupurilor-țintă alese

14

2.1. Obiectivele sunt clar definite, realiste și măsurabile

8

2.2. Claritatea și adecvarea activităților în funcție de obiectivele proiectului cultural

6

3

Planul de activități, modul de prezentare a acestuia, coerența și realismul, dacă acesta conduce la atingerea rezultatelor propuse a fi atinse în urma derulării proiectului

15

3.1. Planul de activități, modul de prezentare a acestuia - coerența și realismul

5

3.2. Modalitatea de implementare a proiectului pentru atingerea rezultatelor proiectului

5

3.3. Planul de activități - rezultate propuse a fi atinse în urma derulării proiectului

5

4

Definirea clară a grupului-țintă

6

4.1. Definirea clară a participanților/grupurilor de participanți

3

4.2. Definirea clară a beneficiarilor/grupurilor de beneficiari

3

5

Impactul proiectului asupra grupului-țintă - rezultate preconizate

6

6

Experiență managerială și capacitate de implementare

10

6.1. Solicitantul - experiență în management de proiect și capacitate de administrare a proiectului cultural

6

6.2. Relevanța parteneriatelor pentru obiectivele și activitățile propuse

4

7

Bugetul

10

7.1. Bugetul este estimat realist

5

7.2. Finanțări și cofinanțări

1

Între 10-15%, 1 punct

Între 15-20%, 2 puncte

2

Între 20-25%, 3 puncte

3

Între 25-50%, 4 puncte

4

Peste 50%, 5 puncte

5

8

Modalități de promovare cuprinse în proiect

5

9

Relevanța proiectului cultural pentru dezvoltarea ulterioară a organizației care îl propune și a partenerilor proiectului

3

10

Activitățile proiectului propun o valorificare creativă și colaborativă a resurselor locale

4

11

Contribuția la promovarea cinematografiei românești pe plan internațional

3

12

Proiectul își propune să își angajeze publicul specific în mod activ, prin acțiuni care să stimuleze coparticiparea, colaborarea, dezbaterea și formarea de abilități și deprinderi culturale.

3

13

Modalități de asigurare a continuității proiectului

6

(2) Cererile se depun în cadrul unor sesiuni de finanțare organizate astfel: a) 15 martie, pentru manifestări organizate în perioada 1 iulie - 31 decembrie a anului în curs; b) 15 septembrie, pentru manifestări organizate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie a anului următor. (3) Sesiunile de finanțare se anunță prin mijloace de informare în masă, prin publicarea în cel puțin 3 ziare cu acoperire națională, prin publicarea pe site-ul Centrului Național al Cinematografiei și prin afișarea la sediul Centrului Național al Cinematografiei, cu cel puțin 10 zile înainte de organizarea lor." Acesta este cadrul infra legislativ care reglementează modalitatea de acordare a sprijinului financiar nerambursabil pentru organizarea sau participarea la festivaluri și târguri de filme interne și internaționale, susținerea unor programe de cultură și educație cinematografică. În cauza de față, recurenta reclamantă a formulat o cerere pentru acordarea sprijinului financiar nerambursabil pentru organizarea de festivaluri în România, solicitând, în calitate de organizator al proiectului "Les films de Cannes a Bucarest"- ediția a VIII, suma de 155.000 RON pentru organizarea evenimentului care va avea loc în perioada 13-22 octombrie 2017 în București .

Prin Hotărârea nr. 106/09.05.2017 emisă de Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei, atacată în prezenta cauză, acest proiect a fost admis la categoria Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice. Singura motivare pentru acestă catalogare a proiectului, susținută atât în procedura administrativă cât și în cea judiciară, a fost aceea că acest proiect a fost încadrat la categoria Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice și în anul 2016, iar la momentul respectiv nu s-a formulat o obiecție sau contestație.

Motivarea unui act administrativ urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său. Deși motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, prin prisma obiectivul său, care este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. În aceste condiții, se impunea ca intimatul Centrul Național al Cinematografiei să analizeze cererea A. astfel cum a fost formulată (cerere pentru acordarea sprijinului financiar nerambursabil pentru organizarea de festivaluri în România), iar dacă se aprecia că există în cerere o neconcordanță față de anii anteriori, se puteau solicita lămuriri, în condițiile legii. Dacă se aprecia că acest proiect nu se încadrează la secțiunea festivaluri, astfel cum se formulase cererea, se impunea motivarea acestei măsuri în cuprinsul hotărârii emise, pentru argumentele arătate mai sus.

Pe de altă parte, nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 9 din Regulamentul privind concursul de selecție a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producție și distribuire de filme, aprobat prin Ordinul nr. 2335/2006 al Ministerul Culturii și Cultelor, potrivit cărora:

"(1) La data anunțării publice a primei sesiuni anuale de concurs, Centrul Național al Cinematografiei va comunica lista festivalurilor cinematografice acreditate oficial de Federația Internațională a Asociațiilor Producătorilor de Film (F.I.A.P.F.), precum și a altor festivaluri cinematografice, agreate de Centrul Național al Cinematografiei, conform Ordonanței Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările și completările ulterioare, și prezentului regulament.

(2) Festivalurile vor fi clasificate pe grupe de relevanță, conform criteriilor stabilite de către Consiliul de administrație al Centrului Național al Cinematografiei.", întrucât această dispoziție legală se află în Capitolul II care se referă la Selecția proiectelor cinematografice pentru acordarea creditului direct, procedură distinctă de cea care vizează Acordarea sprijinului financiar nerambursabil, reglementată în Capitolul III al Regulamentului.

Cum din tabelul vizând Rezultatele sesiunii de finanțare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, apar cu evidență diferențe între sumele acordate, la punctaje egale sau apropiate, între secțiunea Festivaluri și secțiunea Programe de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice, Înalta Curte reține producerea unei vătămări prin lipsa motivării în cuprinsul actului administrativ atacat a încadrării proiectului într-o categorie sau alta, impunându-se anularea Hotărârii nr. 106/09.05.2017 a Consiliului de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei, precum și anularea răspunsului Centrului Național al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017 din procedura prealabilă.

Însă, cum instanța nu poate stabili în această fază procesuală dacă proiectul "Les films de Cannes a Bucarest" este festival sau program de cultură, educație cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice, vor fi respinse capele de cerere vizând anularea rezultatelor sesiunii de finanțare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, recalcularea sumei cuvenite reclamantului, ca urmare a reîncadrării proiectului la secțiunea "Festivaluri" și a refacerii punctajului, refacerea ierarhizării și realocarea finanțării către ceilalți participanți din categoria Organizare Festivaluri.

Față de susținerea Ministerului Culturii privind lipsa calității sale procesuale pasive, Înalta Curte constată că acestă excepție a fost invocată și în fața primei instanțe, fiind respinsă și cum intimatul nu a formulat recurs împotriva încheierii de ședință, cadrul procesual a rămas definitiv.

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 3301 din 06 iulie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, va casa, în parte, sentința recurată și rejudecând, va admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale și Centrul Național al Cinematografiei, va anula hotărârea nr. 106/09.05.2017 emisă de Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei și răspunsul Centrului Național al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017 și va respinge, în rest, acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 3301 din 06 iulie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința recurată și rejudecând:

Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale și Centrul Național al Cinematografiei.

Anulează hotărârea nr. 106/09.05.2017 emisă de Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei și răspunsul Centrului Național al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017.

Respinge, în rest, acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2021.