ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1713/2014

Asupra cererii de

față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Decizia nr. 2146 din 30 mai 2013

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în

Dosarul nr. 1151/86/2011 a fost respins ca nefondat recursul declarat de

reclamanții SC B.C. SRL Sadova, Z.I. și Z.M. împotriva Deciziei civile nr. 8

din 19 aprilie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Prin cererea

înregistrată la data de 28 martie 2014 petentul I.V. a solicitat instanței

completarea dispozitivului Deciziei nr. 2146 din 30 mai 2013, pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în sensul obligării

recurenților-reclamanți SC B.C. SRL Sadova, Z.I. și Z.M. la plata sumei de

1.871,17 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum

de 1.200 RON, conform chitanței din 7 februarie 2013, cheltuieli cazare în sumă

de 200 RON și cheltuieli de deplasare în cuantum de 471,17 RON.

În motivare, petentul

a susținut, în esență, că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra

cheltuielilor de judecată pentru termenul de judecată din 30 mai 2013, când a

fost soluționat recursul, deși s-a făcut dovada acestora cu înscrisurile aflate

la dosarul de recurs.

În drept, au fost

invocate dispozițiile art. 281

2

C. proc. civ.

Cererea este

întemeiată.

Înalta Curte constată

că petentul a solicitat instanței completarea dispozitivului deciziei

pronunțate în recurs în sensul obligării recurenților-reclamanți la plata

cheltuielilor de judecată de judecată în cuantum de 1.871,17 RON.

Potrivit

dispozițiilor art. 281

2

C. proc. civ., "dacă prin hotărârea

dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau

accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere

completarea hotărârii (...)".

Analizând cererea

petentului I.V. raportat la solicitarea acestuia vizând acordarea cheltuielilor

de judecată în recurs, ținând cont și de înscrisurile depuse în dovedirea

cheltuielilor de judecată efectuate, Înalta Curte constată că, în cauză,

instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată solicitate,

reprezentând onorariu avocat, cheltuieli de cazare și cheltuieli de deplasare,

aspect ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 281

2

C.

proc. civ.

În raport de această

împrejurare, având în vedere că instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor

de judecată solicitate, conform dovezilor aflate în dosar, Înalta Curte va

respinge excepția tardivității cererii constatând ca nefiind îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 281

2

C. proc. civ., raportat la

caracterul irevocabil al hotărârii și va admite cererea formulată de petentul

I.V., urmând a dispune completarea dispozitivului Deciziei nr. 2146 din 30 mai

2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă,

în sensul că va obliga recurenții-reclamanți SC B.C. SRL Sadova, Z.I. și Z.M.

la plata sumei de 1.871,17 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât

I.V.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea

formulată de petentul I.V.

Dispune completarea

dispozitivului Deciziei nr. 2146 din 30 mai 2013, pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în sensul că obligă

recurenții-reclamanți SC B.C. SRL Sadova, Z.I. și Z.M. la plata sumei de

1.871,17 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât I.V.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 15 mai 2014.

Procesat

de GGC - AZ