ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 447/2022

Ședința publică din data de 1 martie 2022

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin contestatia la executare formulată la data de 12 martie 2021 și înregistrată pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca sub nr. x/2021, contestatorul Inspectoratul General al Poliției Romane a solicitat în contradictoriu cu intimatul A., suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite; suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații la executare, anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2021 al BEJ B..

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 622, 712 și urm. C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința civilă nr. 5699 din 14 septembrie 2021, Judecătoria Cluj - Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Cluj-Napoca a constatat incidența în cauză a dispozițiilor art. 714 alin. (1) și ale art. 651 C. proc. civ., precum și faptul că instanța de executare se determină prin raportare la două criterii, respectiv la data sesizării organului de executare și domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Această instanță a reținut că reclamantul contestator Inspectoratul General al Poliției Romane are calitatea de debitor în procedura execuțională condusă în dosarul execuțional nr. x/2021 al BEJ B., acesta fiind cel care deține patrimoniu susceptibil de executare silită și nu secția Regională de Tansporturi, care acționează doar în calitate de reprezentant la nivelul teritoriului pentru IGPR.

Instanța a concluzionat că reclamantul contestator Inspectoratul General al Poliției Romane are calitatea de debitor, iar având în vedere faptul că sediul său social se află în circumscripția Judecătoriei Sector 5 București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Prin sentința nr. 11241 din 28 decembrie 2021, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a constatat aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 714 alin. (1) și ale art. 651 C. proc. civ., precum și faptul că în cauză, conform titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 130/26.06.2020 pronunțată de Tribunalul Bistrița - Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, calitate de debitor are secția Regională de Poliția Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliției Române.

Totodată, conform cererii înregistrate la BEJ B. sub nr. x/29.01.202, creditorul-intimat în cauză a declanșat executarea silită împotriva debitoarei secția Regională de Poliție Transporturi Cluj, iar prin încheierea nr. 1399/CC/2021 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a fost încuviințată executarea silită cu privire debitorul secția Regională de Poliția Transporturi Cluj.

De asemenea, s-a avut în vedere faptul că sediul debitorului este situat în Cluj-Napoca, aflat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, iar față de dispozițiile legale invocate, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Cluj-Napoca.

A mai reținut instanța că este lipsită de relevanță, sub aspectul stabilirii instanței competente să judece cauza, împrejurarea că Inspectoratul General al Poliției Române, care are calitate de contestator în cauză, își are sediul pe raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București, câtă vreme acesta nu are calitate de debitor în cadrul executării silite ce face obiectul prezentei contestații.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca, pentru următoarele considerente:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competență este o contestație la executare formulată împotriva actelor emise în dosarul de executare nr. 19/2021 al BEJ B., de către Inspectoratul General al Poliției Române.

Dispozițiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., reglementând instanța competentă a soluționa contestația, prevăd că aceasta se introduce la instanța de executare.

În termenii art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

De asemenea, instanța de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilității și predictibilității determinării acestei instanțe.

În speță, în cadrul dosarului execuțional nr. x/2021 al BEJ B. s-a pornit executarea silită împotriva debitoarei secția Regională de Poliție Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliției Române în favoarea creditorului A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 130 din 26 iunie 2020 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 18 decembrie 2020), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu pârâta secția Regională de Poliție Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliției Române.

Prin încheierea civilă nr. 1399/CC din 5 februarie 2021, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. x/2021, s-a admis cererea de încuviințare a executării silite în temeiul titlului executoriu menționat, împotriva debitoarei secția Regională de Poliție Transporturi Cluj.

Cum cererea de încuviințare a executării silite solicitate de același creditor a fost admisă prin încheierea nr. 1399/CC din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare aparține acestei judecătorii, instanță care a încuviințat cererea de executare silită.

Această apreciere dă eficiență principiului unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, ca instanță de executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

De altfel, conform Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în dosarul nr. x/2021, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Prin urmare, față de cele anterior reținute și de temeiurile de drept evocate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca, ca instanță de executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 martie 2022.