ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 265/2022

Ședința publică din data de 3 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin contestația la executare înregistrată la 12 martie 2021 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, contestatorul Inspectoratul General al Poliției Române a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației și anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc B..

II. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca:

Prin sentința civilă nr. 6003 din 29 septembrie 2021, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, de fapt, contestatorul Inspectoratul General al Poliției Române are calitatea de debitor în procedura execuțională, acesta fiind cel care deține patrimoniu susceptibil de executare silită și nu secția regională de transporturi, care acționează doar în calitate de reprezentant la nivelul teritoriului pentru Inspectoratul General al Poliției Române.

Astfel, în considerarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București - instanță în a cărei circumscripție se află sediul debitorului.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 București:

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 București a pronunțat sentința civilă nr. 10366 din 6 decembrie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a reținut că potrivit titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 130 din 26 iunie 2020 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. x/2019, având în vedere și cererea de deschidere a procedurii de executare silită formulată de creditorul A., în speță, calitatea de debitor este deținută de secția Regională de Poliție Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliției Române, această din urmă instituție fiind doar reprezentantul debitorului secția Regională de Poliție Transporturi Cluj.

Constatând că sediul debitorului secția Regională de Poliție Transporturi Cluj se afla în circumscripția Judecătoriei Cluj-Napoca la momentul sesizării organului de executare, instanța a reținut că această instanță are calitatea de instanță de executare și, totodată, de instanță competentă să soluționeze cererea de contestație la executare formulată de creditor.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin contestația la executare ce face obiectul dosarului în care s-a ivit conflictul de competență, contestatorul Inspectoratul General al Poliției Române a solicitat anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2021 al Biroului executorului judecătoresc B., suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.

Sub aspectul determinării competenței teritoriale, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) și (3) din același act normativ.

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare, iar conform art. 714 alin. (1) din același act normativ, contestația se introduce la instanța de executare.

Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare (momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc), domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

În conformitate cu alin. (3) al aceluiași text de lege, instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

În speță, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, Biroul executorului judecătoresc B. a solicitat instanței încuviințarea executării silite în dosarul execuțional nr. x/2021, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorul A. împotriva debitoarei secția Regională de Poliție Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliției Române.

Prin încheierea nr. 1385/CC din 5 februarie 2021 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021, s-a admis cererea formulată de petentul Biroul executorului judecătoresc B., fiind încuviințată executarea silită a debitoarei secția Regională de Poliție Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliției Române.

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată în recurs în interesul legii s-a statuat că "încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."

Cum în speță cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 1385/CC din 5 februarie 2021 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare urmează a se stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat executarea silită, anume în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Câtă vreme nu există o situație de excepție cu privire la care legea să prevadă competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 februarie 2022.