ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 940/2022

Ședința publică din data de 3 mai 2022

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la 31 mai 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtului Municipiul Târgoviște la plata: sumei de 32.355,99 RON, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate și neachitate și a penalităților de întârziere calculate la nivelul ratei dobânzii de referință, la care se adaugă 8 puncte procentuale, conform clauzei stipulate la pct. 14.8 din contractul de lucrări nr. x din 8 iunie 2017; a sumei de 282.006,31 RON, reprezentând materiale achiziționate pentru efectuarea lucrărilor; a sumei de 133.935.44 RON, reprezentând profit nerealizat; a sumei de 214.790,74 RON, reprezentând garanție de bună execuție.

Prin încheierea din 5 iunie 2019, secția I civilă a Tribunalului Dâmbovița a admis excepția necompetenței materiale procesuale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a aceluiași tribunal, dosarul fiind reînregistrat sub nr. x/2019*.

Pârâtul Municipiul Târgoviște a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 1.533.738,07 RON, reprezentând suma rămasă de recuperat de la antreprenor.

Reclamanta a formulat cerere de chemare în garanție împotriva B. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata sumelor ce vor fi stabilite în sarcina reclamantei în ipoteza admiterii cererii reconvenționale.

Prin sentința nr. 782 din 5 octombrie 2020, Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei A. S.R.L.; a respins cererea reconvențională pentru lipsa calității procesuale pasive a aceleiași părți.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel care fost respins ca nefondat prin decizia nr. 296 din 15 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiași curți de apel.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a expus istoricul litigiului, după care a susținut, în esență, că decizia atacată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 36 și art. 84 C. proc. civ. și a celor de la art. 21 din Constituție.

Totodată, a subliniat că prin decizia nr. 631 din 17 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, s-a stabilit că A. S.R.L. are calitate procesuală activă într-un litigiu în care a fost dedus judecății același contract de achiziție publică.

În acest context, autoarea recursului a subliniat că nu mai putea fi repusă în discuție calitatea sa procesuală activă în condițiile în care în litigiul anterior, purtat între aceleași părți, s-a tranșat definitiv acest aspect.

Prin urmare, a conchis că decizia atacată a fost pronunțată cu încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

În drept, a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Municipiul Târgoviște a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

La termenul din 3 mai 2022, Înalta Curte a respins excepția nulității recursului și a invocat din oficiu motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Analizând în mod prioritar motivul de ordine publică invocat din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 489 alin. (3) C. proc. civ., dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică.

Printre motivele de ordine publică care pot fi invocate din oficiu de instanța de recurs se numără și cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul căruia se poate dispune casarea hotărârii date cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Acest motiv de casare a fost invocat din oficiu din perspectiva încălcării normei de procedură reprezentate de art. 457 C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căii de atac, conform căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că acțiunea formulată de reclamantă are ca obiect obligarea pârâtului Municipiul Târgoviște la plata unor sume de bani în temeiul contractului de lucrări nr. x din 8 iunie 2017.

Contractul dedus judecății a fost încheiat în temeiul Legii nr. 98/2016, în urma unei licitații organizate pentru atribuirea executării lucrărilor de modernizare și reabilitare a unui drum public.

Ca atare, prezentul litigiu are ca obiect executarea unui contract de achiziție publică.

Regimul juridic al căilor de atac pentru acțiunile având acest obiect este reglementat de Legea nr. 101/2016, în forma nemodificată prin O.U.G. nr. 23/2020, față de data declanșării litigiului (31 mai 2019), în aplicarea art. 27 C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 53 alin. (1)

1

din Legea nr. 101/2016 (în forma nemodificată prin O.U.G. nr. 23/2020), "procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în prima instanță, de urgență și cu precădere, de către instanța civilă de drept comun în circumscripția căreia se află sediul autorității contractante", iar conform art. 55 alin. (3) din același act normativ, "hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care judecă în complet specializat în achiziții publice. Recursul este soluționat de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va depăși 30 de zile de la data sesizării legale a instanței."

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale evocate anterior, a fost pronunțată Decizia nr. 40 din 18 mai 2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că:

"hotărârea pronunțată în primă instanță în procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanța ierarhic superioară, secția sau completul specializat în litigii cu profesioniști, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016."

Având în vedere că prezentul litigiu se circumscrie celor reglementate de art. 53 alin. (1)

1

raportat la art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în forma nemodificată prin O.U.G. nr. 23/2020, rezultă că sentința primei instanțe putea fi atacată numai cu recurs, conform dezlegării date prin decizia nr. 40 din 18 mai 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie conform art. 521 alin. (3) C. proc. civ.

Ca atare, soluționarea cauzei în apel într-un litigiu în care era deschisă numai calea de atac a recursului impune concluzia că decizia atacată a fost pronunțată cu încălcarea principiului legalității căii de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, constatând că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, pe care o va casa și va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași curți de apel.

În rejudecare, instanța va avea în vedere incidența art. 457 alin. (3) sau a alin. (4) C. proc. civ., față exercitarea apelului în considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul sentinței cu privire la calea de atac deschisă împotriva acestei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 296 din 15 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă.

Casează decizia atacată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași curți de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 mai 2022.