ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1940/2021

Ședința publică din data de 30 septembrie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.".

I. Circumstanțele cauzei. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția I civilă, la data de 02.03.2020, sub nr. x/2020, reclamantul SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ "A." BOTOȘANI a chemat în judecată pe pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani și Casa Națională de Asigurări de Sănătate București, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtelor la plata sumei de 1.448.212 RON, reprezentând contravaloarea sumelor corespunzătoare punerii în aplicare a art. 34 alin. (4) și (6) din O.U.G. nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare, actualizată cu indicele de inflație, precum și dobânda legală aferentă; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 631 din 18 septembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Botoșani, secția I civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate București, invocată prin întâmpinare, și, a respins ca nefondată, acțiunea formulată de Spitalul Județean de Urgență "A." Botoșani, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani și Casa Națională de Asigurări de Sănătate București.

Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, prin decizia nr. 40 din 04 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, a admis apelul declarat de reclamantul Spitalul Județean de Urgență "A." Botoșani împotriva sentinței nr. 631 din data de 18 septembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă - în dosarul nr. x/2020, intimate fiind pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani și Casa Națională de Asigurări de Sănătate București, și a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a admis acțiunea și a obligat pârâtele la plata către reclamant a sumei de 1.448.212 RON, reprezentând creșterile salariale acordate conform O.U.G. nr. 114/2018 cu modificările și completările ulterioare, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă; au fost menținute restul dispozițiilor sentinței care nu contravin deciziei.

II. Căile de atac exercitate în cauză

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs, în termen, pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani, solicitând admiterea recursului, așa cum a fost formulat, casarea deciziei recurate, ca fiind nelegală, iar, în rejudecare, respingerea solicitării reclamantului privind plata sumei de 1.448.212 RON, reprezentând contravaloarea sumelor corespunzătoare punerii în aplicare a art. 34 alin. (4) și (6) din O.U.G. nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare, actualizată cu indicele de inflație, precum și dobânda legală aferentă, și respingerea cheltuielilor de judecată, cât și pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate București, solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, în sensul casării sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de intimatul- apelant Spitalul Județean de Urgență "A." Botoșani.

În recursul său, întemeiat în drept pe prevederile pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta- pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOȘANI a relevat considerentele în fapt ale cauzei, în referire largă și la prevederile legale incidente, considerând că, dacă legiuitorul ar fi considerat că aplicabilitatea actului normativ are efect retroactiv, ar fi identificat și aprobat și sursa de finanțare aferentă acestei prevederi, conform art. 70 din Legea Bugetului din 2019, astfel neputându-se pronunța asupra textului din preambulul Ordonanței 35/2019, fără a avea în vedere Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal bugetare -Republicată, de asemenea, având în vedere prevederile Legii nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare- art. 4, evocând, totodată, și Secțiunea 4: Execuția bugetară.

Referitor la incidența dispozițiilor Deciziei nr. 2061 din 13 octombrie 2015 pronunțată în recurs de secția a II a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurenta-pârâtă consideră că aceasta nu poate fi aplicată în cauză, din motivul evident că pentru perioada ianuarie- aprilie nu a existat un contract privind plata sumei de 1.448.212 RON, în mod evident, neexistând obligația de plată, și nu se poate vorbi de vreo sancțiune de natura celei descrise de instanță, și nici de prejudiciu.

Concluzionând, față de cele prezentate, recurenta-pârâtă consideră că hotărârea instanței de fond, prin care se dispune plata sumei de 1.448.212 RON reprezentând contravaloarea sumelor corespunzătoare punerii în aplicare a art. 34 alin. (4) și (6) din O.U.G. nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare, către reclamant, încalcă prevederile legale citate.

Întemeindu-și, la rândul său, calea de atac pe prevederile pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta- pârâtă CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUCUREȘTI solicită a se observa că instanța de apel a făcut doar o analiză și interpretare sumară a prevederilor O.U.G. nr. 35/2019, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 114/2018, fără a analiza aceste acte normative prin raportare la situația de fapt și la înscrisurile aflate la dosarul administrativ de instanță.

Arată recurenta-pârâtă că, art. 5 din actul adițional nr. x/18.06.2019 la contractul nr. x/29.01.2018, prevede faptul că valoarea contractată pentru realizarea obiectului contractului se realizează conform prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea nr. 153/2017, respectiv, începând cu luna iunie 2019, lună în care se plătesc salariile lunii mai 2019, pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice, în raport de intrarea în vigoare a prevederilor art. 34 din O.U.G. nr. 114/2018, modificat la data de 30 mai 2019 prin O.U.G. nr. 35/2019, când a fost aprobat cadrul legislativ pentru asigurarea și acordarea acestor drepturi din bugetul Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate.

Pe cale de consecință, arată recurenta- pârâtă că, instanța de apel, fără a analiza înscrisurile aflate la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale incidente, a apreciat netemeinic și nelegal faptul că "influențele salariale determinate de creșterile salariale pentru personalul sanitar din unitățile sanitare publice, sunt reglementate de dispozițiile art. 34 din O.U.G. nr. 114/2018 și își produc efectele începând cu 1 ianuarie 2019", însă, prevederile art. 34 din O.U.G. nr. 114/2018, au fost modificate la data de 30 mai 2019 prin O.U.G. nr. 35/2019.

Astfel, prevederile art. 38 alin. (4) din Legea nr. 153/2017, își produc efectele începând cu luna iunie 2019, lună în care se plătesc salariile lunii mai 2019, pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice, în raport de intrarea în vigoare a art. 34 din O.U.G. nr. 114/2018.

Față de aspectele învederate și prin raportare la situația de fapt, recurenta-pârâtă susține că instanța de apel a reținut nefondat și nelegal neretroactivitatea legii civile și, astfel, instanța de apel interpretează nelegal prevederile art. 34 alin. (4) și (6) din O.U.G. nr. 114/2018, modificată prin O.U.G. nr. 35/2019.

În acest contest, recurenta susține că instanța de apel nu poate pretinde C.A.S. Botoșani încheierea unor acte adiționale pentru perioada anterioară acestei date, respectiv, data de 30 mai 2019, când a intrat în vigoare O.U.G. nr. 35/2019 și, mai mult, obligarea C.N.A.S. la acordarea acestor influențe salariale personalului medical din unitățile sanitare publice, cu care nu are niciun fel de raporturi juridice.

II.1. Apărarea formulată în cauză

Intimatul-reclamant Spitalul Județean de Urgență "A." Botoșani a formulat întâmpinare în recurs, înregistrată la data de 23 iunie 2021, prin care, pe cale de excepție, a invocat excepția nulității recursurilor, pentru nemotivare, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor.

IV. Aplicabilitatea dispozițiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018

În cauză, nu este aplicabilă procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., deoarece procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, fiind astfel incident art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 care prevede că art. 493 se abrogă, față de conținutul art. 24 din C. proc. civ., conform căruia, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

V. Procedura de soluționare a recursurilor

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Prin rezoluția din 21 iulie 2021, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, s-a fixat termen pentru soluționarea recursurilor la data de 30 septembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, când s-a pronunțat prezenta decizie.

V. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor declarate în cauză

1 Argumente de fapt și de drept relevante

Examinând, cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursurilor, invocată, prin întâmpinare, de către intimatul-reclamant Spitalul Județean de Urgență "A." Botoșani, se constată că nu pot fi reținute argumentele reclamantului, având în vedere că în cadrul cererilor de recurs au fost invocate critici de nelegalitate ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care, excepția nulității recursurilor urmează a fi respinsă.

Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, precum și din perspectiva obiectului și a normelor legale incidente, dar și a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului- reclamant, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În esență, recurentele- pârâte au invocat cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând nerespectarea principiului tempus regit actum, prin aceea că instanța de apel a dat eficiență prevederilor unui act normativ, O.U.G. nr. 114/2018, retroactiv, pentru perioada 01.01.2019 - 31.05.2019.

Contrar susținerilor recurentelor- pârâte, Înalta Curte constată că în mod corect instanța de apel a arătat că prevederile O.U.G. nr. 35/2019 reprezintă un act de completare a O.U.G. nr. 114/2018, fapt pentru care nu poate fi reținută incidența instituției retroactivității legii, cum nefondat pretind recurentele.

Aceasta, întrucât, O.U.G. nr. 35/2019, chiar dacă a intrat în vigoare la 30.05.2020, nu se aplică retroactiv, ci numai de la data intrării în vigoare a actului normativ, în condițiile în care aceste dispoziții legale nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivității legii.

De altfel, așa cum corect s-a reținut și prin decizia recurată, contiguu dispozițiilor Legii nr. 24/2000, în preambulul O.U.G. nr. 35/2019 s-a prevăzut în mod expres că, "că "Pentru a asigura continuitatea, în aceleași condiții, a activității personalului încadrat în unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum și a drepturilor salariale prevăzute la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 34 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, având în vederea faptul că nereglementarea modului de suportare a acestor influențe financiare ar avea un impact direct asupra serviciilor medicale spitalicești acordate asiguraților, pentru ca aceste influențe salariale să nu afecteze nivelul cheltuielilor pentru medicamente și materiale sanitare din bugetele unităților sanitare publice, ținând cont de faptul că acest personal are atribuții în ocrotirea sănătății populației, se impune reglementarea de urgență a sursei de finanțare pentru influențele financiare, determinate de creșterile anuale ale salariilor de bază ale personalului mai sus menționat, pentru a nu determina diferențe semnificative salariale cu impact negativ asupra modului de gestionare a activității acestora, cu consecințe directe asupra creșterii mobilității personalului în afara sistemului de sănătate.

În considerarea faptului că aceste aspecte vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,"

În aceste condiții, în mod legal a decis Curtea că recurentele-pârâte datorează intimatului- reclamant suma de 1.448.212 RON, reprezentând creșteri salariale acordate conform O.U.G. nr. 114/2018, aferente perioadei ianuarie 2019 - mai 2019, aplicabilitatea acestui act normativ nefiind reținută cu efect retroactiv.

De asemenea, Înalta Curte reține că drepturile de natură salarială pentru personalul bugetar se stabilesc prin norme juridice de forța legii, conform principiilor enunțate de art. 120 din Constituția României, republicată.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că instanța de apel, în mod legal, a considerat că apare întemeiată cererea privind obligarea acestora la plata creșterilor salariale acordate conform O.U.G. nr. 114/2018, aferente perioadei ianuarie 2019 - mai 2019.

Aspectele invocate de către recurentele- pârâte prin cererile de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru toate considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursurilor declarate de recurentele-pârâte, ca nefondate.

Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și (2) și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursurilor, invocată de intimatul- reclamant.

Respinge recursurile declarate de recurenta- pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BOTOȘANI și de recurenta- pârâtă CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUCUREȘTI împotriva deciziei civile nr. 40 din 04 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2021.