Decizia nr. 452/2022 — ÎCCJ, Secția I civilă

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, la data de 4 septembrie 2019, reclamantul Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Botoșani, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta la plata sumei de 796.388 RON reprezentând influențe financiare determinate de punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 43/2016 și O.G. nr. 7/2017, precum și suma de 52.317,78 RON reprezentând accesorii, actualizate cu dobânda legală de la data reținerii și până la data plății efective. Prin încheierea din 01 noiembrie 2019, secția I civilă a Tribunalului Botoșani a admis excepția necompetenței sale în soluționarea cauzei și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Botoșani. La data de 12 noiembrie 2019, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Botoșani, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, secția I civilă. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență, iar dosarul a fost înaintat Curții de Apel Suceava, pentru soluționarea regulatorului de competență. Prin sentința civilă nr. 1 din 20 ianuarie 2020, Curtea de Apel Suceava a admis sesizarea și a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, secția I civilă.

Hotărârea pronunțată în primă instanță de Tribunalul Botoșani, secția I civilă Prin sentința civilă nr. 949 din 14 decembrie 2020, Tribunalul Botoșani a admis acțiunea și a obligat pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani să plătească reclamantului Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani suma de 796.388 RON reprezentând sume reținute cu titlu de influențe financiare necuvenite determinate de punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 43/2016 și O.G. nr. 7/2017, precum și suma de 52317,78 RON reprezentând accesorii. Totodată, a respins ca nefondate pretențiile privind plata cheltuielilor de judecată.

Decizia pronunțată în apel de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta Casa Județeană de Sănătate Botoșani.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Sănătate Botoșani. Prin cererea de recurs, neîncadrată în drept, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței civile nr. 539 din 02 iulie 2021 și respingerea cererii de chemare în judecată. În motivare a arătat că, prin cererea de chemare în judecată, Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani a solicitat obligarea Casei de Asigurări de Sănătate Botoșani la plata sumei de 796.388 RON, reprezentând influențe financiare determinate de punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 43/2016 și O.G. nr. 7/2017, precum și suma de 52.317,78 RON, reprezentând accesorii actualizate cu dobânda legală de la data reținerii și până la data plății efective. A susținut că acțiunea de chemare în judecată a CAS Botoșani de către Spitalul Județean de Urgență Botoșani, motivată de interpretarea eronată a prevederilor O.U.G. nr. 35/2015, O.U.G. nr. 20/2016, O.U.G. nr. 43/2016 și O.G. nr. 7/2017 la stabilirea influențelor financiare, nu este justificată, deoarece debitul de 796.388 RON reprezintă sume necuvenite rezultate din calcule eronate pentru plata drepturilor salariate aferente aplicării actelor normative enunțate. În componența debitului contestat sunt cuprinse influențe financiare necuvenite determinate de aplicarea O.U.G. nr. 43/2016, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, în valoare de 616.183 RON și influențe financiare necuvenite determinate de aplicarea O.G. nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătății în valoare de:180.204 RON. Debitul de 796.388 RON reprezintă suma decontată nejustificat reprezentând influențe financiare determinate de calculul eronat transmis de către spital prin aplicarea doar a prevederilor O.U.G. nr. 43/2016 și O.G. nr. 7/2017. S-au avut în vedere sumele solicitate de către spital inițial, în perioadele de referință, în comparație cu sumele achitate de către spital personalului angajat, beneficiar al acestor drepturi salariale. Astfel, s-au solicitat spitalelor situații privind plata acestor drepturi salariale, pentru perioadele verificate și s-a constatat că, la Spitalul Județean "Mavromati" Botoșani, sumele rezultate din statele de plată erau mai mici decât cele solicitate inițial de la CAS Botoșani, rezultând o diferență de 796.388 RON, sume plătite necuvenit. A solicitat recurenta să se rețină că sumele care fac obiectul cauzei au destinație specială de a fi utilizate numai pentru cheltuieli salariale. Or, în condițiile în care spitalul a încasat sume mai mari decât sumele efectiv plătite salariaților, este evident că sumele încasate astfel au fost utilizate pentru alte destinații decât cele legale. Conform contractului încheiat între CAS Botoșani și Spitalul Județean "Mavromati" Botoșani, sumele încasate necuvenit de către spital se restituie în vederea reîntregirii fondului din care s-au plătit, obligația privind recuperarea sumelor decontate nejustificat față de cele rezultate prin punerea în aplicare a actelor normative revenind casei de asigurări. Referitor la constatările instanței de fond, a apreciat recurenta că acestea au la bază o înșiruire de acte adiționale care nu au nicio legătură cu obiectul acțiunii reclamantului referitoare la contestarea debitului de 796.388 RON, instanța ignorând în totalitate calculele prezentate în întâmpinarea depusă de către Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani. A solicitat să se constate că instanța de fond nu a identificat nici măcar ce reprezintă debitul care face obiectul cauzei: "Reține instanța de judecată că pârâta a procedat la reținerea sumei care a fost acordată lunar timp de aproximativ trei ani în baza documentelor depuse de către unitatea sanitară și a actelor adiționale încheiate între părți, reținerea fiind realizată într-o singură tranșă, situație despre care reclamantul a arătat că este de natură a afecta bugetul de venituri și cheltuieli a unității sanitare." De fapt, debitul în sumă de 796.388 RON, reprezintă diferența necuvenită Spitalului Județean "Mavromati" Botoșani, așa cum rezultă din Anexa 1 si Anexa 2, depuse la dosarul cauzei: - conform ANEXEI 1 s-au plătit sume în valoare de 4.859.104 RON - calcul eronat, față de 4.479.816 RON - calcul corect, rezultând o diferență necuvenită de 379.288 RON; - conform ANEXEI 2 s-au plătit sume în valoare de 26.575.750 RON - calcul eronat, față de 26.158.651 RON - calcul corect, rezultând o diferență necuvenită de 417.100 RON. Debitul de 796.388 RON rezultă din adunarea celor două sume: 379.288 RON + 417.100 RON = 796.388 RON. Astfel, suma constituită ca debit de 796.388 RON reprezintă aproximativ 2,31% din totalul plăților efectuate (de 31.434.854 RON) cu această destinație pentru perioada 2016-2018. Referitor la faptul că reținerea a fost realizată într-o singură tranșă nu este relevantă în cauză, deoarece scopul declarat al acțiunii reclamantului este de a demonstra că debitul nu a fost stabilit corect. Referitor la acest aspect a arătat recurenta că, în luna în care s-a reținut debitul de 796.388 RON, respectiv februarie 2018, reclamantul a încasat de la C.A.S Botoșani sume în valoare de 13.138.538,02 RON. Astfel, valoarea debitului reținut reprezintă aproximativ 6% din valoarea plăților efectuate către reclamant. A solicitat să se rețină că, la baza stabilirii debitului în sumă de 796.388 RON, reprezentând plăți nelegale pentru influențe salariale, au stat situațiile transmise de către reclamant ca urmare a solicitării casei de asigurări de a transmite plățile efectuate către salariați conform statelor de plată de la spital. În aceste condiții, dacă sumele decontate de casa de asigurări nu s-au regăsit în statele de plată, este evident că sumele nu au fost utilizate conform destinației legale și, tot conform reglementărilor legale, diferența de 796.388 RON trebuia recuperată pentru a se reîntregi fondul de la care a fost plătită necuvenit. Recurenta a mai solicitat să se rețină că motivarea sentinței nr. 949 din 14 decembrie 2020 este ambiguă și formală, nu conține calcule concrete, nu are și nu reține dovezi care să conteste modul de calculul și valoarea debitului, nereținând corect nici măcar ce reprezintă suma de 796.388 RON. Totodată, a anexat fișa privind ordinele de plată din luna februarie 2018 pentru Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 27 august 2021 și a fost repartizat aleatoriu completului nr. 10 care, prin rezoluția din data de 4 noiembrie 2021a stabilit termen la data de 2 martie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului. La acest termen de judecată, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției nulității căii de atac, în raport cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și având în vedere și prevederile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. În cauză, prin decizia civilă nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta Casa Județeană de Sănătate Botoșani. Aspectele dezvoltate de recurentă în cuprinsul cererii de recurs vizează situația de fapt și aprecierea probatoriului, fiind preluate, întocmai motivele din cererea de apel, ceea ce face imposibilă încadrarea acestora în motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat. În acest context al analizei este de menționat că simpla reiterare a acelorași critici formulate prin apelul îndreptat împotriva hotărârii primei instanțe în cuprinsul memoriului de recurs, fără însă a indica care sunt normele de drept încălcate de instanța de apel, nu are aptitudinea de a învesti legal instanța de recurs cu analiza acestora. O astfel de manieră de formulare a criticilor în recurs contravine principiului ierarhiei în exercitarea căilor de atac, părțile litigante având obligația de a-și întemeia criticile pe considerentele expuse în hotărârea atacată cu recurs și nu pe considerentele hotărârii pronunțate de prima instanță. În atare condiții, cum susținerile recurentei-pârâte au fost examinate și au primit o dezlegare prin hotărârea instanței de apel, iar argumentele expuse în cererea de recurs nu privesc considerentele deciziei pronunțate de instanța de apel, ele nu pot fi analizate în cadrul acestei căi de atac. Altfel spus, cum obiectul recursului îl constituie decizia civilă nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței în soluția de respingere a apelului, ca nefondat, astfel încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări. În concluzie, întrucât aspectele invocate de recurentă nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. și nu se grefează pe conținutul deciziei atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului. PENTRU ACESTE MOTIVE,