ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 14/2022

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă sub nr. x/2020, la data de 02.10.2020 reclamantul A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 44835 din 09.09.2020 a Comisiei de contestații din cadrul M.Ap. N. și obligarea Casei de pensii sectoriale a M.Ap. N. de a emite noi decizii, prin care să se recalculeze pensia cuvenită începând de la data menționată în cuprinsul fiecăreia dintre decizii, cu valorificarea elementelor de salarizare din Adeverința nr. x din 11.09.2017, dispusă de instanța de judecată prin Decizia nr. 3176 din 20.12.2019 a Curții de Apel Ploiești, cât și cu valorificarea elementului "gradații în procent de 36%".

Prin sentința civilă nr. 1956 din 22 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Contestații a Ministerului Apărării Naționale și Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A..

Prin decizia nr. 2032 din 29 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020 a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A..

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire la data de 27 octombrie 2021, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 și art. 510 alin. (2) C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare invocând încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

În motivarea cererii s-a arătat că prin decizia civilă nr. 3176 din 20 decembrie 2019 pronunțată de către Curtea de Apel Ploiesti, secția I civilă s-a respins apelul formulat de Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N., ca nefondat, menținându-se sentința civilă nr. 799 din 9 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă în dosarul civil nr. x/2017 având ca obiect anularea deciziei de pensie militară nr. x din 06.04.2017 și obligarea pârâtei la emiterea noi decizii de recalculare a pensiei militare conform Ordinului M.Ap. N. nr. 31/25/2016 anexa nr. 1 în functie și de elementele de salarizare actualizate la data de 01.01.2016 potrivit adeverinței nr. x/11.09.2017.

Revizuentul a arătat că intimata Casa de pensii sectorială nu a aplicat corect decizia nr. 3176 din 20 decembrie 2019, pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, motiv pentru care s-a adresat Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă formulând o cerere prin care a solicitat să se constate ca pârâta nu a aplicat dispozitivul și considerentele deciziei menționate, art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și Ordinul nr. 31/25/2016 art. .1 1 si art. 14 alin. (3) referitor și la acordarea elementului de salarizare "gradații 36%" rezultat din normele de aplicare și nu din adeverință.

În baza acestei cereri s-a constituit dosarul civil nr. x/2020, iar prin sentința civilă nr. 1956 din 22.12.2020 Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă a respins cererea, fără a da curs aplicării dispozitivului și considerentelor deciziei nr. 3176/20.12.2019 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Față de soluția menționată, revizuentul arată că a formulat cerere de apel prin care a solicitat anularea sentinței civile nr. 1956 din 22.12.2020 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă însă prin decizia nr. 2032 din 29 septembrie 2021, pronunțată de aceeași instanță de apel dar și de același complet de judecată care a pronunțat decizia nr. 3176 din 20 decembrie 2019, având același obiect, cauză și părți ce au constituit dosare diferite, a fost respinsă cererea de apel ca nefondată.

Din analiza considerentelor care au stat la baza motivării deciziei nr. 2032 din 29 septembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, ce constituie obiectul cererii de revizuire, rezultă că este nefondată solicitarea de acordare a elementului de salarizare solicitat deoarece nu s-ar regăsi în adeverința nr. x/11.09.2017.

Aceasta constatare a curții este contrară considerentelor deciziei nr. 3176 din 20 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, care au autoritate de lucru judecat deoarece, același complet de judecată a constatat că reclamantul a criticat deciziile de recalculare a pensiei militare invocând în esență faptul că nu au fost respectate prevederile Legii nr. 223/2015 și art. 12-19 din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 3 1/25/2016, iar referitor la încălcarea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, curtea a reținut că decizia contestată nu a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale menționate anterior.

Cu privire la temeiul cererilor, instanța de apel nu a observat că prin conținutul dispozitivului sentinței civile nr. 799/09.05.2019 pronunțate de tribunal și anume, obligarea pârâtei să emită noi decizii prin care să se recalculeze pensia cuvenită reclamantului, s-a urmărit de fapt stabilirea cadrului legal în care se vor emite noile decizii de pensie militară, respectiv art. 12-19 din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 31/25/2016, răspunzând astfel cererii reclamantului.

Revizuentul arată că, decizia nr. 3176 din 20 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă în dosarul civil nr. x/2017 care se impune cu autoritate de lucru judecat prin aplicarea art. 430 alin. (2) C. proc. civ., este încălcată prin considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită.

În final se arată că, prin cererea de apel nu s-a invocat de către reclamant excepția autorității de lucru judecat a considerentelor deciziei nr. 3176 din 20 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul civil nr. x/2017 și nici instanța de apel nu s-a pronunțat din oficiu.

Intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea revizuirii ca inadmisibilă întrucât nu este întrunită tripla identitate de condiții prevăzută de art. 430 alin. (1) C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 27.10.2021.

Analizând condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de atac se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate ca temei juridic al cererii de revizuire, prevăd că: "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.’’

Potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

Înalta Curte reține că invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice; hotărârile să fie date de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat, ceea ce presupune existența triplei identități de părți, obiect și cauză în cele două procese; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; să se solicite anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

În cauză, revizuentul a solicitat instanței revizuirea deciziei nr. 2032 din 29 septembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020 invocând încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei nr. 3176 din 20 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă în dosarul civil nr. x/2017

Din analiza obiectului celor două acțiuni care s-au finalizat cu deciziile considerate contradictorii de către revizuent, rezultă că acestea nu sunt identice.

Astfel, prin decizia civilă nr. 3176 din 20 decembrie 2019 pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă s-a respins apelul formulat de Casa de pensii sectorială a M.Ap. N., ca nefondat, menținându-se sentința civilă nr. 799 din 9 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă în dosarul civil nr. x/2017 având ca obiect anularea deciziei de pensie militară nr. x din 06.04.2017 și obligarea pârâtei la emiterea noi decizii de recalculare a pensiei militare conform Ordinului M.Ap. N. nr. 31/25/2016 anexa nr. 1 în funcție și de elementele de salarizare actualizate la data de 01.01.2016 potrivit adeverinței nr. x/11.09.2017.

Prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. x/2020 în care a fost pronunțată decizia nr. 2032 din 29 septembrie 2021, de către Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, reclamantul A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 44835 din 09.09.2020 a Comisiei de contestații din cadrul M.Ap. N. și obligarea Casei de pensii sectoriale a M.Ap. N. de a emite noi decizii, prin care să se recalculeze pensia cuvenită, începând de la data menționată în cuprinsul fiecăreia dintre decizii cu valorificarea elementelor de salarizare din Adeverința nr. x din 11.09.2017, dispusă de instanța de judecată prin Decizia nr. 3176 din 20.12.2019 a Curții de Apel Ploiești, cât și cu valorificarea elementului "gradații în procent de 36%".

Așadar, contrar celor susținute prin cererea de revizuire, în cauză nu este îndeplinită condiția triplei identități de obiect, cauză și părți, raportat la cele două dosare în care revizuentul a avut calitatea de reclamant, chiar dacă ambele dosare vizează valorificarea drepturilor de pensie ale acestuia.

Referitor la invocarea dispozițiilor art. 430 alin. (2) C. proc. civ. potrivit căruia autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă, se reține că, hotărârea a cărei revizuire se solicită, nu a încălcat autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 3176 din 20 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, deoarece aspectul valorificării elementului "gradații în procent de 36%" nu a fost supus judecății în cadrul dosarului nr. x/2017 în care a fost pronunțată decizia menționată anterior.

În ceea ce privește susținerile revizuentului că prin considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită, a fost încălcat efectul pozitiv al lucrului judecat, rezultat din considerentele deciziei nr. 3176/20.12.2019, se constată că deciziile care priveau drepturile de pensie analizate în cele două dosare au fost diferite.

Astfel, prin decizia nr. 3176/20.12.2019 au fost analizate deciziile de recalculare nr. 24686/1/6.04.2017 și nr. 24686/2/6.04.2017, în timp ce prin decizia nr. 2032 din 29 septembrie 2021 au fost analizate alte decizii respectiv deciziile de revizuire nr. 24686/7/6.04.2020, 24686/8/6.04.2020, 24686/9/6.04.2020, emise în urma admiterii acțiunii revizuentului în dosarul nr. x/2017.

Apoi, se constată că prin decizia nr. 3176/20.12.2019 s-a reținut că decizia contestată nu a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în timp ce prin decizia a cărei revizuire se solicită, este analizat modul de aplicare al acestei legi conform celor dispuse de instanță prin decizia nr. 3176/20.12.2019, prin urmare prin considerentele celei de a doua decizii nu s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, statuat prin decizia pronunțată în dosarul nr. x/2017.

Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2032 din 29 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2032 din 29 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2022.