ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1192/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1192/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 18 mai 2022
Asupra recursului de față, constată și reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă la 1 martie 2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor salariale aferente lunilor august și septembrie 2017.
La 23 octombrie 2018, pârâta a înștiințat instanța asupra deschiderii procedurii insolvenței împotriva sa și că a fost desemnat ca lichidator judiciar provizoriu C.., prin încheierea nr. 131 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.
Prin sentința civilă nr. 830/2019 din 5 iunie 2019, Tribunalul Iași, secția I civilă, în baza art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a constatat încetată acțiunea.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel, care a fost constatat perimat, prin decizia nr. 518/2020 din 8 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs, fără a indica motivele de casare pe care își întemeiază calea de atac.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar și, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport.
Înalta Curte a luat în examinare excepția tardivității declarării recursului, în temeiul art. 421 alin. (2) raportat la art. 185 C. proc. civ., invocată din oficiu, asupra căreia reține următoarele:
Recursul are ca obiect decizia nr. 518/2020 din 8 decembrie 2020 a Curții de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, prin care s-a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 830/2019 din 5 iunie 2019 pronunțate de Tribunalul Iași, secția I civilă.
Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului la instanța ierarhic superioară în termen de 5 zile de la pronunțare, potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., termen calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Așadar, pentru exercitarea căii extraordinare de atac a recursului împotriva hotărârii de constatare a perimării legiuitorul a instituit un termen legal de 5 zile de la pronunțare, termen care reprezintă intervalul de timp înăuntrul căruia partea îndreptățită se poate adresa instanței.
Calculul termenului pe zile este reglementat de dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. potrivit căruia când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.
Aplicând aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că decizia recurată a fost pronunțată la 8 decembrie 2020, iar termenul de recurs s-a împlinit la 14 decembrie 2020.
Recurentul a promovat calea extraordinară de atac a recursului ulterior împlinirii acestui termen, respectiv la 21 decembrie 2020, când a transmis-o prin e-mail.
Neexercitarea dreptului procesual în cadrul termenului imperativ stabilit de lege atrage sancțiunea decăderii, prevăzută de art. 185 C. proc. civ.
Prin urmare, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs a fost promovată cu încălcarea termenului prevăzut de lege și că a intervenit decăderea recurentului din exercițiul dreptului, urmează ca, în temeiul art. 421 alin. (2) coroborat cu art. 185 C. proc. civ., să o respingă ca tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 518/2020 din 8 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2022.