ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 78/2022
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 78/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 10 februarie 2022
Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 111/F din data de 12 noiembrie 2021 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondată, cererea formulată de Serviciul de Probațiune Vâlcea privind imposibilitatea de punere în executare a obligației stabilită prin sentința penală nr. 1/F din 20 ianuarie 2020 referitoare la inculpatul A..
În acest sens, Curtea de Apel Pitești a reținut că, prin cererea înregistrată la data 01.07.2021, Serviciul de Probațiune Vâlcea a solicitat instanței să constate că este în imposibilitate de a pune în executare obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei mun. Râmnicu Vâlcea pe o perioadă de 30 de zile.
În motivarea cererii s-a arătat că la data de 01.07.2021, domnul A. a depus la Serviciul de Probațiune Vâlcea fișa de aptitudine nr. 3116/30.06.2021, emisă de dr. C., medic primar de medicina muncii din cadrul S.C. D. S.R.L., în cuprinsul căreia se menționează că A. este declarat inapt pentru perioada 30.06.2021-30.06.2022.
Analizând cererea formulată de Serviciul de Probațiune Vâlcea, instanța a constatat că este nefondată, arătând că, în conformitate cu disp. art. 14
114
alin. (2) din H.G. nr. 1079/2013 în cazul persoanei supravegheate care prezintă un document medical din care reiese că este inaptă, respectiv că și-a pierdut capacitatea de muncă ori aceasta este diminuată, consilierul de probațiune poate verifica informațiile, adresându-se autorităților medicale competente.
Instanța a observat că înscrisul medical depus de persoana supravegheată nu prezintă nicio explicație cu privire la concluzia la care s-a ajuns, existând doar o bifare a casetei corespunzătoare mențiunii INAPT, astfel că se impune verificarea informației, consilierul de probațiune urmând să facă aplicarea art. 14
114
alin. (2) din H.G. nr. 1079/2013 și eventual să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la înscrisul depus de persoana supravegheată.
De asemenea, a fost avută în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârile Eugenia Lazăr contra României și Baldovin contra României, referitoare la obligația de motivare a concluziilor actelor medicale.
Totodată, instanța a observat și împrejurarea că persoana supravegheată nu a executat obligația de a presta munca în folosul comunității, înscrisul medical fiind depus după o perioadă de peste 1 an de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 1/F 20.01.2020, consilierul de probațiune având obligația de a analiza incidența disp. art. 88 alin. (1) din C. pen. referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge cererea formulată de Serviciul de Probațiune Vâlcea.
Împotriva sentinței penale nr. 111/F din data de 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în termen procedural a formulat contestație petentul A..
Cauza s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți, secția Penală la data de 03 decembrie 2021, fiind stabilit prim termen, în mod aleatoriu, la data de 10 februarie 2022.
În motivarea contestației s-a arătat că instanța de fond nu a analizat în profunzime înscrisurile medicale depuse în cauză, sens în care ar fi trebuit să procedeze la audierea sa cu referire la afecțiunile medicale ce reieșeau din conținutul actelor depuse. Petentul a mai arătat că aceste afecțiuni sunt evidențiate în contextul în care instanța avea dubii cu privire la veridicitatea imposibilității sale fizice de a presta munca neremunerata in folosul comunității, ar fi trebuit sa-i solicite copii de pe documentele medicale ce i-au fost eliberate in cursul anilor 2011-2021, lămuriri suplimentare de la medicul de familie, cat si de la S.C. E. S.R.L. Ramnicu Vâlcea. Totodată instanța avea posibilitatea sa solicite la o altă unitate medicală - specialitatea medicina muncii, daca afecțiunile medicale de care suferă îl fac inapt sau nu fizic sa presteze munca neremunerata în folosul comunității.
Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte, în majoritate, constată că aceasta este fondată, urmând a o admite pentru următoarele considerente:
I. Procedurile penale desfășurate împotriva contestatarului
Prin sentința penală nr. 1/F din 20 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, definitivă prin neapelare la data de 11.03.2020, în baza art. 485 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. a fost admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și inculpatul A. .
În baza art. 83 din C. pen., instanța a stabilit în sarcina inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare și a dispus amânarea aplicării pedepsei.
În baza art. 84 din C. pen. s-a fixat termen de supraveghere de 2 ani.
Inculpatul a fost obligat ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere și obligația prevăzute de art. 85 alin. (1) din C. pen. și art. 85 alin. (2) lit. b) din C. pen., constând în prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, în cadrul Primăriei mun. Rm. Vâlcea, pe o perioadă de 30 zile.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că inculpatul A., la data de 26.01.2019, orele 16:55, a condus pe DN67, pe raza Orașului Horezu, jud. Vâlcea, autoturismul cu nr. de înmatriculare x, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv 1,65 gr. ‰, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.
De asemenea, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 480-.482 din C. proc. pen. și a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și inculpatul A..
La data de 11.03.2020 hotărârea a fost comunicată Serviciului de Probațiune Vâlcea care, prin adresa nr. x/23.03.2020 a comunicat instanței de executare că, având în vedere că pe durata stării de urgență se suspendă obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, punerea în executare a acestei obligații va avea loc după ce persoana supravegheată se va prezenta la Serviciul de probațiune.
Prin sesizarea înregistrată la data de 01.07.2021, Serviciul de Probațiune Vâlcea a solicitat instanței să constate că este în imposibilitate de a pune în executare obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea pe o perioadă de 30 de zile.
În motivare s-a arătat că, la data de 01.07.2021, A. a depus la Serviciul de Probațiune Vâlcea fișa de aptitudine nr. 3116/30.06.2021, emisă de dr. C., medic primar de medicina muncii din cadrul S.C. D. S.R.L., în cuprinsul căreia se menționează că A. este declarat inapt pentru perioada 30.06.2021-30.06.2022.
II. Dispoziții legale incidente
C. pen.
Art. 86 - Supravegherea
(1) Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică serviciului de probațiune.
(2) Supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. a) - c) și alin. (5) se face de serviciul de probațiune. Verificarea modului de îndeplinire a obligațiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. d) - j) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probațiune cu privire la orice încălcare a acestora.
(3) Serviciul de probațiune va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea obligațiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. a) - d), într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
(4) Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probațiune are obligația să sesizeze instanța, dacă:
a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de instanță, fie încetarea executării unora dintre acestea;
b) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile ce îi revin;
c) persoana supravegheată nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
Art. 87 - Modificarea sau încetarea obligațiilor
(1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligații, fie sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, instanța dispune modificarea obligațiilor în mod corespunzător, pentru a asigura persoanei supravegheate șanse sporite de îndreptare.
(2) Instanța dispune încetarea executării unora dintre obligațiile pe care le-a impus, atunci când apreciază că menținerea acestora nu mai este necesară.
Legea nr. 252/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Art. 48 - Modificarea sau încetarea obligațiilor
(1) În situația în care, pe parcursul termenului de supraveghere, consilierul de probațiune constată că se impune modificarea conținutului unora dintre obligațiile stabilite în sarcina persoanei supravegheate, impunerea unor noi obligații sau încetarea executării unora dintre cele dispuse, sesizează instanța de executare, potrivit art. 87 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Sesizarea instanței poate fi făcută și de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probațiune.
Art. 51 - Supravegherea executării obligației prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen.
(1) Consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune în a cărui circumscripție locuiește persoana care urmează a presta muncă neremunerată în folosul comunității, primind copia hotărârii judecătorești, decide, pe baza evaluării inițiale a persoanei, în care din cele două instituții din comunitate menționate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligația și tipul de activitate, comunicând acestei instituții o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa.
(2) În cazul în care executarea muncii nu mai este posibilă în niciuna dintre cele două instituții din comunitate menționate în hotărâre, consilierul de probațiune sesizează judecătorul delegat cu executarea, care va desemna o altă instituție din comunitate pentru executarea muncii.
(3) După evaluarea inițială, pentru emiterea deciziei prevăzute la alin. (1), persoana supravegheată prezintă un certificat medical eliberat, după caz, de medicul său de familie sau de un medic de medicină generală, care confirmă faptul că persoana este aptă pentru prestarea unor activități dintre cele propuse de consilierul de probațiune și nu prezintă risc pentru sănătatea altor persoane. Pentru persoanele care nu pot suporta costurile evaluării medicale, acestea sunt suportate de la bugetul de stat.
(4) Persoana care urmează a presta muncă neremunerată în folosul comunității este obligată să prezinte medicului ce efectuează examinarea, în vederea eliberării certificatului medical prevăzut la alin. (3), toate datele privind starea sa de sănătate relevante pentru această examinare.
(5) Pe parcursul executării, persoana are obligația de a informa consilierul de probațiune cu privire la apariția unor modificări referitoare la starea sa de sănătate.
(6) În cazul în care persoana supravegheată a devenit inaptă pentru prestarea unor activități dintre cele stabilite de consilierul de probațiune ori prezintă risc pentru sănătatea altor persoane, aceasta prezintă un certificat medical eliberat potrivit dispozițiilor legale care confirmă faptul că persoana nu mai este aptă.
(7) În cazul constatării incapacității de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, zilele de muncă neremunerată în folosul comunității rămase neexecutate nu se mai execută, cu excepția situației în care, pe durata termenului de supraveghere, starea de incapacitate temporară de muncă încetează. Dispozițiile alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.
(8) Persoana supravegheată care, în timpul prestării muncii neremunerate în folosul comunității, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile legii.
(9) Îndrumarea și verificarea modalității efective în care persoana supravegheată desfășoară muncă neremunerată în folosul comunității se realizează de către un reprezentant al instituției din comunitate stabilite prin decizia prevăzută la alin. (1).
(10) Supravegherea și controlul respectării obligației de executare a muncii neremunerate în folosul comunității, atât cu privire la persoana supravegheată, cât și cu privire la instituția din comunitate stabilită, se efectuează de serviciul de probațiune competent.
Art. 52 - Executarea muncii neremunerate în folosul comunității
(1) Munca neremunerată în folosul comunității se execută într-un interval de cel mult 6 luni de la data începerii prestării muncii, cu excepția situațiilor în care persoana nu mai este aptă pentru prestarea unei sau unor activități dintre cele stabilite de consilierul de probațiune ori starea de incapacitate temporară de muncă a încetat, situații în care munca neremunerată în folosul comunității poate fi prestată până la expirarea termenului de supraveghere.
Hotărârea Guvernului nr. 1.079 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune
Art. 14
114
- Inaptitudinea sau incapacitatea persoanei de a munci
(1) Cu ocazia punerii în executare sau pe parcursul executării muncii neremunerate, inaptitudinea persoanei de a presta activitățile stabilite ori faptul că persoana prezintă risc pentru sănătatea altor persoane, precum și, dacă este cazul, perioada pentru care se recomandă suspendarea activității se constată pe baza unui certificat medical eliberat potrivit dispozițiilor legale.
(2) În cazul persoanei supravegheate care prezintă un document medical din care reiese că este inaptă, respectiv că și-a pierdut capacitatea de muncă ori aceasta este diminuată, consilierul de probațiune poate verifica informațiile, adresându-se autorităților medicale competente.
(3) Dacă inaptitudinea de muncă privește doar anumite tipuri de activități dintre cele stabilite, în măsura în care este posibil, consilierul de probațiune, cu consultarea instituției din comunitate, stabilește alte activități pe care persoana le poate desfășura.
(4) În caz de incapacitate temporară de muncă, la încetarea cauzei care a determinat incapacitatea, consilierul de probațiune reia demersurile pentru punerea în executare, respectiv pentru continuarea executării muncii neremunerate în folosul comunității, în condițiile legii.
(5) Dacă se constată incapacitatea de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, consilierul de probațiune informează instanța de executare, atașând adresei de informare dovezile medicale prezentate de persoana care trebuie să execute munca.
(6) În cazul în care, în timpul prestării muncii neremunerate în folosul comunității, persoana a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale, după primirea dovezilor medicale, consilierul de probațiune informează instanța de executare, atașând copii ale documentelor justificative existente la dosar.
III. Evaluarea Înaltei Curți
Din actele dosarului rezultă că, la data de 1.07.2021, contestatarul a depus la Serviciul de Probațiune Vâlcea fișa de aptitudine nr. 3116/30.06.2021, emisă de dr. C., medic primar medicina muncii din cadrul S.C. D. S.R.L., în cuprinsul căreia se menționează că A. este declarat inapt pentru prestarea muncii în folosul comunității pentru perioada 30.06.2021-30.06.2022.
Raportat la aceste împrejurări și, având în vedere dispozițiile legale anterior enunțate, Serviciul de probațiune a sesizat instanța de executare.
Persoana supravegheată a depus la dosar o scrisoare medicală privind starea sa de sănătate, emisă de medicul cardiolog la 29.06.2021.
Instanța a considerat nefondată sesizarea, reținând, pe de o parte, că înscrisul medical depus de persoana supravegheată nu prezintă nicio explicație cu privire la concluzia la care s-a ajuns, existând doar o bifare a casetei corespunzătoare mențiunii INAPT, iar pe de altă parte, că se impunea verificarea informației de către consilierul de probațiune, conform art. 14
114
alin. (2) din H.G. nr. 1079/2013.
Totodată, instanța a reținut că persoana supravegheată nu a executat obligația de a presta munca în folosul comunității, înscrisul medical fiind depus după o perioadă de peste 1 an de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 1/F 20.01.2020, consilierul de probațiune având obligația de a analiza incidența disp. art. 88 alin. (1) din C. pen. referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei.
Contrar acestor considerente, Înalta Curte, în majoritate, consideră că actele depuse la dosar de contestator sunt suficiente raportat la dispozițiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 252/2013 și ale art. 14
114
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.079 din 11 decembrie 2013, neexistând elemente de natură să justifice impunerea efectuării de verificări sau motivarea suplimentară a acestora.
Astfel cum a susținut și contestatarul, din actele medicale depuse la dosar, inclusiv în calea de atac, rezultă că acesta suferea de afecțiuni cardiologice încă din anul 2010, iar constatarea incapacității de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, respectiv stabilirea faptului că persoana în cauză nu este aptă pentru prestarea acesteia, revine cadrelor medicale, care vor evalua situația persoanei supravegheate în baza tuturor datelor privind starea de sănătate a acesteia, relevante pentru examinare.
În niciunul dintre textele de lege anterior menționate nu este prevăzută obligația medicului de a justifica concluzia la care a ajuns, actul medical întocmit fiind un înscris care se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului invocată de prima instanță neavând nicio legătură cu prezenta cauză, întrucât se referă la actele medico-legale întocmite de instituțiile publice competente să le emită și care conțineau concluzii contradictorii.
Or, în aplicarea principiului de drept potrivit căruia ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem), nu există nicio justificare pentru a impune condiții suplimentare cu privire la conținutul actului medical eliberat, legiuitorul prevăzând doar posibilitatea ca, în cazul persoanei supravegheate care prezintă un document medical din care reiese că este inaptă, consilierul de probațiune să verifice informațiile, adresându-se autorităților medicale competente. Această verificare nu este, așadar, obligatorie, urmând a fi efectuată în situația în care există suspiciuni cu privire la realitatea concluziilor cuprinse în certiificatul respective.
Or, în prezenta cauză, nu a rezultat că ar exista minime date sau indicii cu privire la nerealitatea concuziilor mediculuicare a emis fișa de aptritudini, aspect care de altfel nu este reținut nici de prima instanță, care a avut în vedere doar lipsa vreunei explicații cu privire la concluzia la care s-a ajuns, considerând că se impune verificarea informației de către consilierul de probațiune, dar menționând în același timp eventualitatea ca, ulterior, să fie sesizate organele de urmărire penală cu privire la înscrisul depus de persoana supravegheată.
Or, astfel cum s-a arătat anterior, o asemenea concluzie nu este fundamentată nici raportat la dispozițiile legale care reglementează executarea muncii neremunerate în folosul comunității sau întocmirea actelor medicale și nici raportat la actele dosarului.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte, în majoritate, consideră că împrejurarea că înscrisul medical ar fi fost depus după o perioadă de peste 1 an de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 1/F 20.01.2020 nu prezintă relevanță în cauză întrucât, pe de o parte dispozițiile legale nu condiționează constatarea incapacității de a presta muncă neremunerată în folosul comunității de depunerea documentelor medicale într-un anumit termen iar, pe de altă parte, modalitatea în care a fost sau nu pusă în executare obligația prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. b) din C. pen. nu poate fi imputată persoanei supravegheate atâta timp cât, potrivit art. 86 alin. (3) din C. pen. revenea serviciului de probațiune obligația de a lua măsurile necesare pentru a asigura executarea prestării muncii în folosul comunității într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, din adresa nr. x/23.03.2020 rezultând doar că pe durata stării de urgență a fost suspendată obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și că punerea în executare a acestei obligații va avea loc după ce persoana supravegheată se va prezenta la Serviciul de probațiune. De asemenea, din sesizarea formulată la instanța de executare, rezultă că pentru punerea în executare a obligației i s-a solicitat persoanei supravegheate certificat medical eliberat de medicul de familie sau de la cabinetul de medicina muncii, iar la data de 1.07.2021 acesta a prezentat fișa de aptitudine nr. 3116/30.06.2021, potrivit căreia este declarat inapt pentru prestarea muncii în folosul comunității pentru perioada 30.06.2021-30.06.2022.
Având în vedere aceste aspecte și, văzând totodată faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 84 alin. (1) din C. pen., termenul de supraveghere urmează a se împlini la data de 10 martie 2022, completul de contestație, în majoritate, constată că persoana supravegheată A. nu este aptă pentru prestarea muncii neremunerate în folosul comunității până la expirarea termenului de supraveghere.
Pentru toate considerentele ce precedă, în baza art. 598 alin. ultim raportat la art. 425
1
alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte, în majoritate, va admite contestația declarată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 111/F din data de 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, va desființa sentința contestată și rejudecând, va admite cererea formulată de Serviciul de Probațiune Vâlcea și va constata imposibilitatea de punere în executare a obligației prev de art. 85 alin. (2) din C. pen., de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei mun. Râmnicu Vâlcea pe o perioadă de 30 de zile, impusă condamnatului A. prin sentința penală nr. 1/F din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel Pitești.
Conform dispozițiilor art. 274 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În majoritate
Admite contestația declarată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 111/F din data de 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Desfințează sentința contestată și rejudecând,
Admite cererea formulată de Serviciul de Probațiune Vâlcea și, în consecință:
Constată imposibilitatea de punere în executare a obligației prev de art. 85 alin. (2) din C. pen., de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei mun. Râmnicu Vâlcea pe o perioadă de 30 de zile, impusă condamnatului A. prin sentința penală nr. 1/F din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel Pitești
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 februarie 2022.
Cu opinia separată
În sensul respingerii, ca nefondate, a contestației declarate de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 111/F din data de 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA PENALĂ
Nr. dosar x/2021
Data 10 februarie 2022
Cu opinia separată
În sensul respingerii, ca nefondate, a contestației declarate de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 111/F din data de 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 februarie 2022.
MOTIVAREA OPINIEI SEPARATE
În opinie separată asupra contestației declarate de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 111/F din data de 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, consider că se impunea respingerii, ca nefondată a acesteia.
În conținutul dispozițiilor art. 51 alin. (1)-(7) din Legea nr. 252/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, legiuitorul a prevăzut condiții privind supravegherea obligației prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul muncii astfel:
(1) Consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune în a cărui circumscripție locuiește persoana care urmează a presta muncă neremunerată în folosul comunității, primind copia hotărârii judecătorești, decide, pe baza evaluării inițiale a persoanei, în care din cele două instituții din comunitate menționate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligația și tipul de activitate, comunicând acestei instituții o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa.
(2) În cazul în care executarea muncii nu mai este posibilă în niciuna dintre cele două instituții din comunitate menționate în hotărâre, consilierul de probațiune sesizează judecătorul delegat cu executarea, care va desemna o altă instituție din comunitate pentru executarea muncii.
(3) După evaluarea inițială, pentru emiterea deciziei prevăzute la alin. (1), persoana supravegheată prezintă un certificat medical eliberat, după caz, de medicul său de familie sau de un medic de medicină generală, care confirmă faptul că persoana este aptă pentru prestarea unor activități dintre cele propuse de consilierul de probațiune și nu prezintă risc pentru sănătatea altor persoane. Pentru persoanele care nu pot suporta costurile evaluării medicale, acestea sunt suportate de la bugetul de stat.
(4) Persoana care urmează a presta muncă neremunerată în folosul comunității este obligată să prezinte medicului ce efectuează examinarea, în vederea eliberării certificatului medical prevăzut la alin. (3), toate datele privind starea sa de sănătate relevante pentru această examinare.
(5) Pe parcursul executării, persoana are obligația de a informa consilierul de probațiune cu privire la apariția unor modificări referitoare la starea sa de sănătate.
(6) În cazul în care persoana supravegheată a devenit inaptă pentru prestarea unor activități dintre cele stabilite de consilierul de probațiune ori prezintă risc pentru sănătatea altor persoane, aceasta prezintă un certificat medical eliberat potrivit dispozițiilor legale care confirmă faptul că persoana nu mai este aptă.
(7) În cazul constatării incapacității de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, zilele de muncă neremunerată în folosul comunității rămase neexecutate nu se mai execută, cu excepția situația în care, pe durata termenului de supraveghere, starea de incapacitate temporară de muncă încetează. Dispozițiile alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător."
Potrivit art. 52 alin. (1) referitor la executarea muncii neremunerate în folosul comunității din același act normativ se prevede că "(1) Munca neremunerată în folosul comunității se execută într-un interval de cel mult 6 luni de la data începerii prestării muncii, cu excepția situațiilor în care persoana nu mai este aptă pentru prestarea unei sau unor activități dintre cele stabilite de consilierul de probațiune ori starea de incapacitate temporară de muncă a încetat, situații în care munca neremunerată în folosul comunității poate fi prestată până la expirarea termenului de supraveghere."
Dispozițiile art. 14
114
alin. (1)-(2) și (5) referitoare la inaptitudinea persoanei de a munci din Hotărârea Guvernului nr. 1.079 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune statuează că:
"(1) Cu ocazia punerii în executare sau pe parcursul executării muncii neremunerate, inaptitudinea persoanei de a presta activitățile stabilite ori faptul că persoana prezintă risc pentru sănătatea altor persoane, precum și, dacă este cazul, perioada pentru care se recomandă suspendarea activității se constată pe baza unui certificat medical eliberat potrivit dispozițiilor legale.
(2) În cazul persoanei supravegheate care prezintă un document medical din care reiese că este inaptă, respectiv că și-a pierdut capacitatea de muncă ori aceasta este diminuată, consilierul de probațiune poate verifica informațiile, adresându-se autorităților medicale competente.
(5) Dacă se constată incapacitatea de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, consilierul de probațiune informează instanța de executare, atașând adresei de informare dovezile medicale prezentate de persoana care trebuie să execute munca."
Pe calea interpretării sistematice a dispozițiilor art. 51 alin. (3) și (6) din Legea nr. 252/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal cu cele prevăzute în art. 14
114
alin. (1)-(3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.079 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune rezultă că atunci când persoana supravegheată a devenit inaptă pentru prestarea unor activități dintre cele stabilite de consilierul de probațiune ori prezintă risc pentru sănătatea altor persoane, aceasta prezintă un certificat medical eliberat potrivit dispozițiilor legale care confirmă faptul că persoana nu mai este aptă, iar inaptitudinea persoanei de a presta activitățile stabilite ori faptul că persoana prezintă risc pentru sănătatea altor persoane, precum și, dacă este cazul, perioada pentru care se recomandă suspendarea activității se constată pe baza unui certificat medical eliberat potrivit dispozițiilor legale.
În cazul persoanei supravegheate care prezintă un document medical din care reiese că este inaptă, respectiv că și-a pierdut capacitatea de muncă ori aceasta este diminuată, consilierul de probațiune are o obligație facultativă de a verifica informațiile adresându-se autorităților medicale competente.
Așa cum se poate constata din textele menționate rezultă că eliberarea certificatului medical prin care se constată inaptitudinea persoanei supravegheate de a presta activitățile stabilite, că și-a pierdut capacitatea de muncă ori aceasta este diminuată are loc în condițiile legii, ceea ce presupune că atunci când nu există un cadru legal special privind constatarea inaptitudinii muncii privind persoanele supravegheate de a presta muncă neremunerată în folosul comunității devine incidentă metodologia specifică medicinii muncii, în condițiile cadrului general legal prevăzut de Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă și Hotărârea nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.
În conținutul art. 8-12 din Hotărârea nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor se statuează că:
"Art. 8 (1) Serviciile medicale profilactive prin care se asigură supravegherea sănătății lucrătorilor sunt:examenul medical la angajarea în muncă, de adaptare, periodic, la reluarea activității, supraveghere specială și promovarea sănătății la locul de muncă. (1
1
) Prin supravegherea specială se înțelege examenul medical profilactic efectuat de către medicul de medicina muncii, în vederea stabilirii aptitudinii în muncă pentru lucrătorii care se încadrează în următoarele categorii: persoane cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani împliniți, persoane cu vârsta de peste 60 de ani împliniți, femei gravide, persoane cu handicap, persoane dependente de droguri, de alcool, stângace, persoane cu vederea monoculară, persoane în evidență cu boli cronice. (2) Serviciile medicale profilactice prevăzute la alin. (1) se efectuează potrivit prevederilor anexei nr. 1, precum și ale actelor normative specifice. (3) În cazuri argumentate specific, științific, statistic, examenele medicale profilactice se vor adapta periodic, specific noilor riscuri profesionale. (4) Testarea Psihologică a aptitudinilor în muncă se face potrivit prevederilor anexei nr. 1. (5) Examinările medicale profilactice se efectuează în baza fișei de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, completată în mod obligatoriu la toate rubricile și semnată de către angajator.
Art. 9 (1) În sensul prezentei hotărâri, aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical.(2) Pentru stabilirea aptitudinii în muncă, medicul specialist de medicina muncii poate solicita și alte investigații și examene medicale de specialitate, suplimentare celor prevăzute la art. 8.
Art. 10 În condițiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical, aptitudinea este condiționată de respectarea acestora, iar în fișa de aptitudine - anexa nr. 5, avizul medical va fi "apt condiționat".
Art. 11 (1) Inaptitudinea temporară în muncă, în sensul prezentei hotărâri, reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătății de către medicul de medicina muncii. (2) În situația în care lucrătorul se află temporar, din cauza unei boli, în situația de incapacitate medicală privind desfășurarea activității la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical de medicina muncii, medicul de medicina muncii stabilește inaptitudinea temporară până la dispariția cauzei medicale, iar în fișa de aptitudine - anexa nr. 5, avizul medical va fi "inapt temporar".
Art. 12 (1) Inaptitudinea permanentă în muncă, în sensul prezentei hotărâri, reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă."
În contextul concret al cauzei, prima instanță sesizată cu cererea Serviciului de Probațiune Vâlcea ce avea ca obiect constatarea de către instanță a imposibilității de a pune în executare obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei mun. Vâlcea pe o perioadă de 30 de zile, motivată de faptul că la data de 1.07.21021 domnul A. a depus la Serviciul de Probațiune Vâlcea fișa de aptitudine nr. 3111/30.06.2021 emisă de dr. C., medic primar medicina muncii din cadrul S.C. D. S.R.L., în cuprinsul căreia se menționează că A. este declarat inapt pentru perioada 30.06.2021-30.06.2022.
Prima instanță verificând înscrisul medical depus de persoana supravegheată a constatat că nu prezintă nicio explicație cu privire la concluzia la care s-a ajuns, existând doar o bifare a casetei corespunzătoare mențiunii INAPT, apreciind că se impunea verificarea informației, consilierul de probațiune în condițiile art. 14
114
alin. (2) din H.G. nr. 1079/2013 urmând eventual să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la înscrisul depus de persoana supravegheată. S-a mai arătat că persoana supravegheată nu a executat obligația de a presta munca în folosul comunității, înscrisul medical fiind depus după o perioadă de peste 1 an de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 1/F 20.01.2020, consilierul de probațiune având obligația de a analiza incidența disp. art. 88 alin. (1) din C. pen. referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei.
Consider că în mod legal și temeinic prima instanță față de cele reținute a respins, ca nefondată, cererea formulată de Serviciul de Probațiune Vâlcea privind imposibilitatea de punere în executare a obligației stabilită prin sentința penală nr. 1/F din 20 ianuarie 2020 referitoare la inculpatul A..
Astfel, față de înscrisul medical depus, fișa de aptitudine nr. 3116 emisă la 30 iunie 2021 de către medicul de medică munci Dr. C., medic primar medicina muncii din cadrul D. în cuprinsul căreia se menționează că A. este declarat inapt pentru perioada 30.06.2021-30.06.2022, fără nicio recomandare, consilierul de probațiune putea să solicite informații suplimentare adresându-se autorităților medicale competente.
Această obligație cu caracter facultativ era menită să clarifice avizul medical de INAPT pe baza fișei de aptitudine și examenelor medicale în conformitate cu metodologia medicinii muncii incidentă care se circumscrie dispozițiilor legale atunci când se eliberează un asemenea înscris medical, nefiind vorba de o suspiciune ci doar de clarificare suplimentară cu privire la fundamentarea avizului dat.
În acest sens este, de altfel și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, respectiv decizia nr. 120/A din 21 mai 2020, în considerentele căreia s-a reținut "…Astfel, condamnatul A, a realizat primul control medical la un medic de medicina muncii, depunând ulterior la dosarul de probațiune fișa de aptitudini - medicina muncii din data de 3 iulie 2019, eliberată de dr. D., medic specialist medicina muncii, cu mențiunea "inapt temporar", cu următoarele recomandări:inapt lucru SGU - efort fizic mare, inapt lucru Parcul memorial C. - temperaturi extreme, manipulare manual mase grele și ortostatism prelungit. Față de această situație, serviciul de probațiune precizează prin aceeași cerere că, în continuarea demersurilor întreprinse pentru punerea în executare a dispozițiilor deciziei nr. 198/A din 4 iunie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, ținând cont de prevederile legale în vigoare, consilierul de probațiune manager de caz a solicitat medicului de medicina muncii un punct de vedere cu privire la situația persoanei supravegheate A, în sensul de a comunica dacă aceasta poate presta obligația prevăzută în art. 93 alin. (3) C. pen. în cadrul unei alte instituții din comunitate existente în baza creată la nivel național, respectiv în cadrul Centrului Județean de Cultură E., urmând a fi sesizată instanța de judecată pentru modificarea instituțiilor din comunitate cuprinse în decizia penală, cu o nouă instituție unde condamnatul ar putea presta munca neremunerată în folosul comunității. Urmare a acestei solicitări, medicul specialist de medicina muncii - dr. D a adus la cunoștință serviciului de probațiune telefonic, că pentru eliberarea unei noi fișe de aptitudini medicale, conform reglementărilor legale, este necesar un nou examen clinic de actualizare a stării de sănătate. Astfel, persoana supravegheată A., a realizat mai multe investigații medicale la diverși medici specialiști (cardiologie-medicină internă, radiologie-imagistică medicală, neurochirurgie), depunând în acest sens acte medicale care atestă cele de mai sus. De asemenea, la data de 9 ianuarie 2020 a realizat un nou control medical la medicul de medicina muncii - dr. D, eliberându-se fișa de aptitudini, cu mențiunea inapt
(recomandări: inapt a presta activități ce presupune manipulare manual mase grele și eforturi fizice mari și medii, lucru la înălțime)…"
Actele medicale depuse de către contestatorul A., la dosarul Înaltei Curți nu corespund tuturor normelor mai sus menționate, întrucât contestatorul a depus o nouă fișă de aptitudine de la un alt medic de medicina muncii cu nr. x/1.12.2021 eliberată de dr. F. din cadrul SC. G. care are mențiunea de inapt pentru a presta muncă în folosul comunității (dosarul Înaltei Curți), la care sunt atașate un referat care conține mai multe diagnosticuri de afecțiuni cardiovasulcare, boală venoasă cronică, ectazie de aortă ascendentă și descendentă, regurgitare aortică, stenoză aortică în curs de investigare, spondiloză cervicală, hipertrofie beningă de prostată, dislipidemie, hipercolesterolemie, fiind în evidență din anul 2014 recomandându-se evitarea eforturilor fizice intense, a pozițiilor vicioase, forțate, a ortostatismului prelungit, a mișcărilor bruște și a celor repetitive, evitarea manipulării de greutăți, a condițiilor climatice nefavorabile, evitarea suprasolicitărilor neuropsihice, referat care nu este datat, chiar dacă este semnat de același medic specialist medicină muncii (fila x) însoțit de scrisori medicale din 2010 emis de un alt medic dr. H., medic specialist cardiolog, bilet de externare medicală, consult cardiologic din anul 2014, aceste acte medicale însoțitoare fiind cu mult anterioare sentinței penale nr. 1/F din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2019 prin care în baza art. 485 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. a fost admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul A.. În baza art. 83 din C. pen. s-a stabilit în sarcina inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare și s-a dispus amânarea aplicării pedepsei. În baza art. 84 din C. pen. s-a fixat un termen de supraveghere de 2 ani. În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul A. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Vâlcea, la datele fixate de acest serviciu; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prelabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunic informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. Potrivit art. 85 alin. (2) lit. b) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul A. va presta o muncă neremunerată îăn folosul comunității, în cadrul Primăriei mun. Rm. Vlcea, pe o perioadă de 30 zile. S-a atras atenția inculptului asupra dispozițiilor art. 88 din C. pen., s-a făcut aplicarea art. 90 din C. pen. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat, așa cum a fost îndreptată eroarea materială prin încheierea din 25 mai 2020 a aceleiași instanțe în dosarul nr. x/2019.
În raport cu cele menționate, nici fișa de aptitudine emisă în anul 2021 însoțită de acte medicale emise în 2010 și 2014 anterioare cu mult sentinței menționate nu pot susține o fișă de aptitudine emisă ulterior, impunându-se examene și controale actuale datei fișei emise, așa încât nu susțin avizul de inapt și nu pot conduce la admiterea contestației declarate de contestator și în rejudecare a admiterii cererii formulate de Serviciul de Probațiune Vâlcea și constatarea imposibilității de punere în executare a obligației prevăzute de art. 85 alin. (2) din C. pen., de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Rm. Vâlcea pe o perioadă de 30 de zile, impusă condamnatului A. prin sentințe penală nr. 1/F din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel Pitești, ținând cont și de jurisprudența Înaltei Curți mai sus menționată, care face referirea la actualitatea concretă a examenelor medicale la o nouă fișă de aptitudine, ceea ce nu se regăsește în prezenta cauză, întrucât examenele medicale au fost anterioare noii fișe emisă la 1.12.2021.
În raport cu cele mai sus arătate, consider că se impunea respingerea, ca nefondată, a contestației declarate de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 111/F din data de 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.