ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1747/2021

Ședința publică din data de 16 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Prin cererea înregistrată la data de 13 iulie 2020 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, modificată ulterior, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Cluj, Județul Cluj și Regia Autonomă Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca, a solicitat anularea Hotărârii nr. 228 din 29.11.2019, emise de Consiliul Județean Cluj, anularea Hotărârii nr. 17 din 20.02.2020, emise de Consiliul Județean Cluj, anularea Hotărârii nr. 85 din 31.03.2020, emise de Consiliul Județean Cluj și anularea parțială a Hotărârii nr. 113 din 28.05.2020, emise de Consiliul Județean Cluj, în ceea ce privește aprobarea trecerii în administrarea Regiei Autonome Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a acelei părți din imobilul teren înscris în CF nr. x Cluj-Napoca care este liber (neocupat) de construcții și măsurile subsecvente acestei aprobări; de asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea demersului judiciar.

Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 6633 din 7 decembrie 2020, a admis excepția necompetenței materiale funcționale a secției a II-a de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București și a declinat competența de soluționare a cererii privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. și pe pârâții Consiliul Județean Cluj, Județul Cluj și Regia Autonomă Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului Cluj, secția civilă.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București a reținut că actele contestate în cauză nu sunt acte administrativ unilaterale, ci acte pur civile. De asemenea, a avut în vedere faptul că aceste acte civile afectează executarea contractului de concesiune de lucrări publice nr. 29 din 17 august 2010, act în baza căruia societatea reclamantă administrează o parcare situată pe terenul ce face obiectul hotărârilor contestate.

Față de aceste argumente, s-a constatat că acțiunea dedusă judecății este de competența instanței civile prin raportare la prevederile art. 95 și art. 107 din C. proc. civ. și art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016.

Astfel, chiar dacă reclamanta a invocat prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, nu se poate reține că acțiunea promovată este de competența acestei instanțe.

Prin sentința civilă nr. 226/2021 din 1 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepția necompetenței materiale procesuale a Tribunalului Cluj, secția civilă, invocată de reclamantă, competența de soluționare a cauzei fiind declinată în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

În argumentarea sentinței pronunțate, instanța a reținut că litigiul dedus judecății se poartă între o societate comercială și autoritatea contractantă, raportul juridic fiind derivat din încheierea unui contract administrativ între cele două părți. S-a constatat că acțiunea reclamă o specializare de natura celei acordate tribunalelor specializate, întrucât operațiunea juridică pe care se fundamentează cererea principală de chemare în judecată cuprinde acte juridice încheiate de către un profesionist, în exercitarea normală a activității sale.

Faptul că litigiile care decurg din derularea contractelor administrative, cum este cazul în speță, reclamă o specializare de natura celei acordate tribunalului specializat rezultă și din Decizia nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că hotărârea pronunțată în primă instanță în procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanța ierarhic superioară, secția sau completul specializat în litigii cu profesioniști.

În ceea ce privește valoarea litigiului, pentru determinarea competenței între Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Specializat Cluj, instanța a reținut că investițiile ce trebuiau realizate (parking supraetajat și hotel) erau în valoare de 17 milioane de euro.

Din această perspectivă, s-a arătat că părțile au încheiat un contract de concesiune de lucrări publice, nu de concesiune de bunuri publice. Chiar dacă instanța s-ar raporta la redevența anuală datorată de reclamantă (66.000 euro) și s-ar reține aplicabilitatea art. 101 alin. (3) din C. proc. civ., s-a constatat că valoarea cererii este mai mare de 200.000 RON, ceea ce atrage competența Tribunalului Specializat Cluj.

Prin sentința civilă nr. 1414 din 30 iunie 2021, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepția necompetenței materiale procesuale a Tribunalului Specializat Cluj invocată, din oficiu, de instanță și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Cluj prin Președintele Consiliului Județean, U.A.T. Județul Cluj, reprezentat de Președintele Consiliului Județean Cluj și Regia Autonomă Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal; s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a suspendat, din oficiu, judecarea cauzei și s-a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale procesuale a Tribunalului Specializat Cluj invocată, din oficiu, instanța a considerat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea mai multor hotărâri emise de Consiliul Județean Cluj, respectiv a Hotărârilor nr. 228 din 29.11.2019, nr. 17 din 20.02.2020, nr. 85 din 31.03.2020 și nr. 113 din 28.05.2020.

Prin Hotărârea nr. 228 din 29.11.2019, emisă de Consiliul Județean Cluj s-a hotărât însușirea documentației cadastrale de dezlipire pentru imobilul situat în Municipiul Cluj-Napoca, str. x, identificat cu nr. cadastral x.

Prin Hotărârea nr. 17 din 20.02.2020, emisă de Consiliul Județean Cluj s-a hotărât însușirea documentației cadastrale prin care terenul înscris în CF nr. x Cluj-Napoca a fost dezmembrat în 2 parcele: o parcelă de 10.125 mp și o parcelă de 1.608 mp.

Prin Hotărârea nr. 85 din 31.03.2020, emisă de Consiliul Județean Cluj s-a hotărât însușirea documentației cadastrale privind alipirea terenurilor cu numerele cadastrale x și y, respectiv alipirea terenurilor cu numerele cadastrale x și y, terenuri provenind din dezmembrările anterioare ale terenurilor cu numerele cadastrale x și y.

Prin Hotărârea nr. 113 din 28.05.2020, emisă de Consiliul Județean Cluj s-a aprobat trecerea în administrarea Regiei Autonome Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a acelei părți din imobilul teren înscris în CF nr. x Cluj-Napoca care este liber - neocupat - de construcții și măsurile subsecvente acestei aprobări.

S-a arătat că Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția civilă, motivat de faptul că hotărârile Consiliului Județean contestate nu sunt acte administrativ unilaterale, ci acte pur civile. Tribunalul București a mai reținut că aceste acte civile afectează executarea contractului de concesiune de lucrări publice nr. 29/17.08.2010, act în baza căruia reclamanta administrează o parcare situată pe terenul ce face obiectul hotărârilor contestate, astfel că aparține instanței civile competența de soluționare a cauzei, raportat la prevederile art. 95 și art. 107 din C. proc. civ. și art. 53

1

alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016.

La rândul său, Tribunalul Cluj, secția civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj, reținând că raportul juridic dedus judecății este derivat din încheierea de către părți a contractului administrativ.

Tribunalul Specializat Cluj a considerat că nu sunt fondate argumentele reținute de cele două instanțe care s-au declarat necompetente să judece cauza.

Astfel, a apreciat că Hotărârile nr. 228 din 29.11.2019, nr. 85 din 31.03.2020 și nr. 17 din 20.02.2020, emise de Consiliul Județean Cluj ar putea fi calificate ca fiind acte pur civile, întrucât prin acestea se însușesc doar documentații cadastrale de dezmembrare, respectiv alipire, însă Hotărârea nr. 113 din 28.05.2020, emisă de Consiliul Județean Cluj este un act administrativ unilateral, iar primele stau la baza adoptării celei din urmă hotărâri.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2001, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect:

- punerea în valoare a bunurilor proprietate publică;

- executarea lucrărilor de interes public;

- prestarea serviciilor publice;

- achizițiile publice;

Din conținutul Hotărârii nr. 113 din 28.05.2020, emisă de Consiliul Județean Cluj rezultă că s-a aprobat trecerea în administrarea Regiei Autonome Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a acelei părți din imobilul teren înscris în CF nr. x Cluj-Napoca care este liber - neocupat - de construcții și măsurile subsecvente acestei aprobări, teren care aparține domeniului public, astfel că respectivul act creează, modifică sau stinge drepturi subiective sau obligații pentru una sau mai multe persoane determinate.

În cuprinsul art. 121 din Legea nr. 215/2001, modificată și completată prin Legea nr. 286/2006, patrimoniul unităților administrativ-teritoriale este definit ca fiind totalitatea bunurilor imobile și mobile care aparțin domeniului public și privat de interes local, precum și a drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial.

Potrivit art. 125 alin. (1) din același act normativ, consiliile locale și județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Tot ele sunt cele care hotărăsc cu privire la cumpărarea și vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat de interes local sau județean.

Prin urmare, în condițiile în care prin Hotărârea nr. 113 din 28.05.2020, emisă de Consiliul Județean Cluj se creează, se modifică sau se sting drepturi subiective sau obligații pentru una sau mai multe persoane determinate cu privire la un teren ce face parte din domeniul public al statului, rezultă că respectiva hotărâre este un act de autoritate, care poate fi contestat în instanță, competența aparținând secțiilor de contencios administrativ și fiscal.

În speță, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului București, raportat la valoarea cererii și la faptul că sediul social al reclamantei se afla, la data promovării litigiului, în Municipiul București.

Un alt argument pentru care Tribunalul Specializat Cluj a considerat că soluționarea litigiului revine Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal este pronunțarea sentinței civile nr. 2364 din 25 iunie 2020, în cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2020, dosar în care reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Cluj, a solicitat suspendarea executării actului administrativ, respectiv a Hotărârii Consiliului Județean Cluj nr. 113 din 28.05.2020.

În dosarul anterior menționat, instanța de judecată a reținut că este competentă să soluționeze cauza și că sunt incidente prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care au în vedere suspendarea actului administrativ unilateral.

Tribunalul Specializat Cluj a mai arătat că aspectele prezentate în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 au fost invocate și în respectiva cerere, în analiza efectuată instanța de contencios administrativ făcând referire la acestea. Totodată, Tribunalul Specializat Cluj a reținut că, inițial, reclamanta S.C. A. S.R.L. și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, invocând încălcarea principiului proporționalității reglementat de art. 9 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, principiul echilibrului financiar reglementat de art. 324 din O.U.G. nr. 57/2019. Or, aceste aspecte se impun a fi analizate de o instanță specializată în contencios administrativ.

În final, Tribunalul Specializat Cluj a reținut, în consens cu pârâtul Aeroportul Internațional Avram Iancu, faptul că actele administrative atacate nu au fost emise în executarea contractului de concesiune nr. x din 17.08.2010, nefiind incidente dispozițiile art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016 care prevăd că pentru determinarea competenței tribunalului specializat este necesar ca actul atacat să decurgă din executarea contractelor administrative.

În speță, actul nu decurge, ci va avea influență asupra respectivului contract. Mai mult, potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind anularea, nulitatea contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziții publice.

Prin urmare, în condițiile în care anularea și nulitatea contractelor care sunt acte administrative se impun a fi soluționate de către secția de contencios administrativ și fiscal, și nulitatea actului administrativ unilateral care ar putea să aibă influență cu privire la contracte anterior încheiate, se impune a fi soluționată de către aceeași secție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 9 august 2021.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, instanța supremă a reținut că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea a fost introdusă la 13 iulie 2020, ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Înalta Curte a constatat că reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal cu soluționarea unui litigiu având ca obiect anularea Hotărârii nr. 228 din 29.11.2019, emise de Consiliul Județean Cluj, anularea Hotărârii nr. 17 din 20.02.2020, emise de Consiliul Județean Cluj, anularea Hotărârii nr. 85 din 31.03.2020, emise de Consiliul Județean Cluj, dar și anularea parțială a Hotărârii nr. 113 din 28.05.2020, emise de Consiliul Județean Cluj, în ceea ce privește aprobarea trecerii în administrarea Regiei Autonome Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a acelei părți din imobilul teren înscris în CF nr. x Cluj-Napoca care este liber (neocupat) de construcții și măsurile subsecvente acestei aprobări, teren care aparține domeniului public.

Așadar, în considerarea dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ în calitate de persoană vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Cererea în anularea Hotărârii nr. 113 din 28.05.2020 atrage competența instanței de contencios administrativ, deoarece este vorba despre un act unilateral cu caracter individual emis de către o autoritate publică, respectiv Consiliul Județean Cluj, act care creează, modifică sau stinge drepturi subiective sau obligații pentru una sau mai multe persoane determinate cu privire la un teren ce face parte din domeniul public al statului.

Dispozițiile art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016 nu sunt aplicabile în cauză, atâta timp cât actele administrative atacate nu au fost emise în executarea contractului de concesiune nr. x din 17 august 2010.

Prin urmare, devin incidente dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată (13 iulie 2020), potrivit cărora "procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziții publice".

Întrucât la data introducerii acțiunii reclamanta S.C. A. S.R.L. avea sediul social în Municipiul București, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului București.

Față de cele arătate, în aplicarea dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, raportat la art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2021.