ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 165/2022

Ședința publică din data de 27 ianuarie 2022

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă la 4 iunie 2019 sub dosar nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., a solicitat anularea documentului constatator privind neîndeplinirea obligațiilor contractuale nr. x/9.04.2019, dar și raportul de neconformitate a produselor furnizate cu numărul de înregistrare 7111/9.04.2019 și documentul constatator nr. x/13.05.2019, ca fiind emise în mod abuziv și cu consecințe păgubitoare în ceea ce privește desfășurarea contractului încheiat între părți, precum și obligarea pârâtei la preluarea și recepționarea efectivă a mărfurilor contractate și livrate de reclamantă, la plata dobânzilor legale aferente prețului mărfurilor livrate, 589.050 RON, calculate de la data de 9 mai 2019 până la efectuarea plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 53 și urm. din Legea 101/2016.

Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, prin sentința nr. 132/2020 din 10 noiembrie 2020 admite cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A., având ca obiect acțiune în anulare - Legea nr. 101/2016.

Anulează documentul constatator privind neîndeplinirea obligațiilor contractuale nr. x/09.04.2019, raportul de neconformitate a produselor furnizate nr. 7111/09.04.2019 și documentul constatator nr. x din 13 mai 2019, acte emise de către pârâtă.

Obligă pârâta la preluarea si recepționarea efectivă a mărfurilor contractate si livrate.

Obligă pârâta la plata de daune în cuantum de 589.050 RON, calculate de la data de 9 mai 2019 și până la efectuarea plătii efective.

Obligă pârâta să plătească suma de 11580,50 RON în favoarea reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A..

Prin decizia nr. 245/2021 din 8 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a fost admis apelul declarat de pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. împotriva sentinței nr. 132/2020 din 10 noiembrie 2020 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, pe care a schimbat-o, în sensul că respinge cererea.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. are în vedere neregularități procedurale, precum și nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului civil, în speță principiul dreptului la apărare și la un proces echitabil, context în care se critică soluția instanței de apel cu privire la omisiunea acesteia de a analiza toate argumentele și înscrisurile administrate în cauză.

În opinia recurentei, omisiunea analizării tuturor probelor propuse are semnificația încălcării dreptului la apărare al recurentei și echivalează cu lipsirea părții de posibilitatea garantată de lege de a propune probe în dovedirea pretențiilor ori în apărare, dar și a încălcării dreptului la un proces echitabil, analizată din perspectiva art. 6 par. 1 din CEDO.

Or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din CEDO nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile părților sunt "într-adevăr ascultate", adică argumentele și cererile lor sunt analizate, în mod real, de către instanța sesizată.

Procedând în acest mod, instanța de apel a ignorat prevederile legale menționate, așa încât decizia civilă atacată este lovită de nulitate în condițiile stabilite de art. 175 alin. (1) C. proc. civ., aceasta producând recurentei o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea hotărârii și trimiterea cauzei în rejudecare la instanța de apel.

Așadar, dacă instanța de apel ar fi analizat toate înscrisurile depuse în probațiune, cu referire la contractele încheiate între părți, anterioare si ulterioare contractului obiect al litigiului ar fi observat care au fost uzanțele dintre părți, care a fost interpretarea dată anterior de către părți și aceasta ar fi aplicat atunci corect dispozițiile art. 1268 C. civ.

Așadar, omisiunea analizării tuturor probelor propuse și încuviințate și a argumentelor recurentei are semnificația încălcării dreptului la apărare al acesteia si la un proces echitabil ceea ce echivalează și cu o nesoluționare a fondului cauzei.

Or, instanța care judecă litigiul în apel realizează o veritabilă cercetare judecătorească asupra fondului litigiului, analizând potrivit art. 476 alin. (1) C. proc. civ., motivele, mijloacele de apărare și dovezile invocate în primă instanță sau arătate în cadrul apelului sau prin întâmpinare.

În ceea ce privește critica întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta susține că hotărârea instanței de apel nu este motivată, deoarece înlăturarea unor probe administrate trebuie motivată, astfel încât partea în favoarea căreia a fost administrată să cunoască temeiul și să poată combate soluția.

Astfel, în lipsa unei motivări efective a nevalorificării probelor administrate, instanțele de recurs nu pot aprecia decât că motivarea instanței ierarhic inferioare este insuficientă, inaptă să contureze pe de-a-ntregul situația de fapt, aspect ce se circumscrie nemotivării hotărârii și care impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului.

Așadar, înlăturarea unor probe administrate trebuie motivată în așa fel încât partea în favoarea căreia a fost administrată să cunoască motivul pentru care a fost înlăturată și astfel să poată combate, în cunoștință de cauză, soluția.

In lipsa unei motivări efective, apărările recurentei în calea de atac a apelului înseamnă că au fost ignorate, iar motivarea este una insuficientă inaptă să reflecte în întregime situația de fapt, echivalând cu o nedezlegare a fondului cauzei.

Or, câtă vreme prin aceste apărări și probe, recurenta combătea chiar susținerile din cererea de apel, instanța de apel avea obligația de a le analiza pentru a stabili temeinicia hotărârii primei instanțe raportat la criticile formulate în apel, iar numai o analiză a poziției procesuale a ambelor părți si a probelor administrate, precum și o motivare explicită a înlăturării probelor administrate are semnificația unei judecăți care să corespundă noțiunii de proces echitabil.

În argumentarea motivului de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susține că instanța de apel a aplicat și a interpreta greșit dispozițiile art. 1268 C. civ., referitoare la regulile de interpretare a contractelor; art. 1270 C. civ. referitoare la forța obligatorie a contractului; privitoare la buna-credință în derularea contractului.

Tot în același context, recurenta susține că instanța de apel nu a manifestat deloc rol activ pentru aflarea adevărului, în acord cu dispozițiile art. 22 din C. proc. civ., aspect care conduce la o nesoluționare a fondului cauzei, care atrage casarea cu trimitere spre rejudecare.

Pentru aceste considerente, recurenta se consideră îndreptățită să solicite admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris și depus la dosar, cu cheltuieli de judecată.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reține că recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:

Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., "dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică".

La termenul de judecată din 27 ianuarie 2022, Înalta Curte a reținut, din oficiu, un motiv de ordine publică privind greșita și nelegala compunere a completului de judecată care a pronunțat decizia atacată.

Subsumat acestui motiv de casare, Înalta Curte a reținut nelegalitatea deciziei atacate din perspectiva modului de soluționare ce viza calea de atac exercitată de recurenta-reclamantă A. S.R.L., în raport cu dispozițiile art. 53 alin. (1) și art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, în vigoare la data litigiului.

Art. 53 - (1) "Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziții publice".

Art. 55- (3) "Hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care judecă în complet specializat în achiziții publice. Recursul este soluționat de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va depăși 30 de zile de la data sesizării legale a instanței".

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă la 4 iunie 2019, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a solicitat anularea unor documente constatatoare privind neîndeplinirea obligațiilor contractuale intervenite între părți urmare a licitației publice organizate de pârâtă la 16 martie 2018, la data de 30 august 2018 fiind încheiat contractul pentru furnizare produse, prețul contractului fiind de 495.000 RON la care se adăuga TVA, suma totală ajungând la suma 589.050 RON.

În acest context, se reține că împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în litigiile având ca obiect executarea contractelor de achiziție publică - speța de față, se poate exercita calea de atac a recursului în termen de 10 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care judecă în complet specializat în achiziții publice, conform art. 55 - (3) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, iar nu calea de atac a apelului, cum greșit a fost soluționată cauza de Curtea de Apel Bacău.

Această soluție a fost consolidată și prin Decizia nr. 40/2020 din 18 mai 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în dosarul nr. x/2020.

"În interpretarea și aplicarea art. 55 alin. (3) raportat la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (în forma în vigoare anterior modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice), stabilește că:

Hotărârea pronunțată în primă instanță în procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanța ierarhic superioară, secția sau completul specializat în litigii cu profesioniști, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016".

Prin urmare, Înalta Curte apreciază caracterul fondat al motivului de ordine publică privind greșita și nelegala compunere a completului de judecată care a pronunțat decizia atacată, context în care va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Craiova, care o va soluționa, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 245/2021 din 8 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 245/2021 din 8 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A..

Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanței.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2022.