ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 444/2022

Ședința publică din data de 1 martie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1815 din 28 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2018, au fost response, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 959 din 2 iunie 2020 și a încheierii din 14 iulie 2020, ambele pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, și de pârâta S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 959 din 2 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

La data de 28 decembrie 2021, petenta A. a formulat "cerere de îndreptare, lămurire contradicții și completare hotărâre", instanța dispunând formarea unui dosar asociat în vederea soluționării cererii.

Prin cererea astfel formulată, petenta a solicitat să se lămurească contradicția privind temeinicia recursului declarat de aceasta împotriva deciziei nr. 959 din 2 iunie 2020 și a încheierii din 14 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Sub acest aspect, petenta a susținut că în mod greșit s-a reținut prin raportul asupra admisibilității că recursul pârâtului este admisibil, încălcându-se astfel, normele de dreept material prevăzute de C. civ. referitoare la dreptul de proprietate și moștenire, drepturi garantate de Constituția României și de art. 6 din CEDO.

De asemenea, petenta a opinat că prin decizia vizată cu prezenta cerere s-au încălcat condițiile de exercitare ale acțiunii civile.

Petenta a solicitat, ca pe baza probelor administrate, să se lămurească contradicția dintre decizia nr. 483 din 17 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2015 și deciziile nr. 959/2020 a Curții de Apel Craiova și nr. 1815 din 28 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Totodată, prin cererea formulată, petenta a solicitat să se lămurească contradicția și să se reanalizeze înscrisurile întocmite de primărie și de pârâtul C. (comunicate către APIA).

A mai relevat petenta că nu poate desfășuara o activitate agricolă legală în cadrul societății din cauza imposibilității de a folosi terenul al cărui proprietar este.

În consecință, petenta a solicitat ca instanța să lămurească aspectele prezentate, să îndrepte toate erorile semanalate și să completeze decizia nr. 1815 din 28 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2018, în sensul admiterii recursului său.

Cererea de îndreptare, lămurire și completare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 28 decembrie 2021, sub dosar nr. x/2018, stabilindu-se termen pentru soluționare la 8 februarie 2022, când cauza s-a amânat, pentru data de 1 martie 2022, termen la care instanța a rămas în pronunțare.

Analizând cererea privind completarea, lămurirea și îndreptarea erorilor materiale din decizia nr. 1815 pronunțată la 28 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, instanța apreciază că aceasta nu este întemeiată și urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

În condițiile art. 442 alin. (1) C. proc. civ., "erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere."

Sintagma eroare materială este folosită de legiuitor pentru a exprima acele erori ce s-au strecurat în hotărâre cu prilejul redactării și care nu afectează legalitatea și temeinicia acesteia.

Pe calea procedurii reglementate de art. 442 alin. (1) C. proc. civ. nu pot fi remediate erorile de fond, erori de judecată, ce pot fi cenzurate doar prin intermediul căilor legale de atac. Procedura îndreptării hotărârilor judecătorești presupune corijarea acelor erori materiale strecurate, cu ocazia redactării ori tehnoredactării, în cuprinsul minutei, practicalei, considerentelor sau dispozitivului unei hotărâri. Aceste erori materiale pot viza numele, calitatea și susținerile părților ori pot fi erori de calcul sau orice alte erori materiale.

În conformitate cu dispozițiile art. 443 C. proc. civ., "în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice".

Această procedură a fost pusă la dispoziția părții interesate atunci când, din culpa instanței, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce poate genera dificultăți în înțelegerea și/sau executare. Prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul hotărârii, ci se clarifică, se interpretează doar măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește. În nici un caz, această procedura nu a fost menită și nu permite părților să obțină și altceva decât s-a dispus în favoarea lor prin dispozitivul hotărârii.

În concepția legiuitorului, procedura reglementată de prevederile art. 443 C. proc. civ. nu reprezintă o cale de atac de reformare sau de retractare, astfel că înlăturarea unei eventuale contradicții identificate de părți în dispozitiv nu trebuie să pună în discuție chestiuni de fapt sau de drept, ce țin de fondul cauzei și care au fost deja tranșate prin hotărârea judecătorească a cărei lămurire se solicită. Altfel spus, prin această procedură nu se poate obține modificarea hotărârii sub aspectul modului de soluționare a cauzei în niciunul din elementele sale, scopul acestei cereri fiind doar acela de a remedia neclaritățile din actul jurisdicțional care creează probleme în ceea ce privește punerea în executare a acestuia.

Conform dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ., "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare."

Așadar, procedura formulării unei cereri de completare a unei hotărâri judecătorești este deschisă în situațiile în care instanța a omis a se pronunța asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, această procedură fiind expresia consacrării dreptului de acces la un tribunal independent și imparțial, cu plenitudine de jurisdicție, care trebuie să se pronunțe asupra tuturor cererilor cu care a fost învestit, prin efectul introducerii cererii de chemare în judecată, astfel cum prevede art. 22 alin. (6) din C. proc. civ.

Înalta Curte observă că cererea petentei nu întrunește cerințele niciunuia dintre textele anterior enunțate.

Aceasta deoarece petenta a formulat, în realitate, critici împotriva modului în care a fost soluționată cauza, solicitând, în concret, modificarea dispozitivului în sensul admiterii recursului său.

În cauză nu se verifică a exista nicio eroare materială în sensul art. 442 alin. (1) C. proc. civ., sau a fi necesară vreo lămurire cu privire la dispozitivul deciziei sus enunțate.

Mai mult, Înalta Curte constată că în cauză deși s-a apelat la instituția dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ., nu s-a arătat dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, fiind deci invocate formal aceste dispoziții legale.

Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că solicitarea petentei A. nu este întemeiată sub nici unul dintre aspectele invocate, cererea privind completarea, lămurirea și îndreptarea erorilor materiale din decizia nr. 1815 pronunțată la 28 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenta A. privind completarea, lămurirea și îndreptarea erorilor materiale din decizia nr. 1815 pronunțată la 28 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 martie 2022.