ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 735/2022

Ședința publică din data de 9 februarie 2022

Deliberând asupra recursurilor de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea înregistrată la data pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal (declinată prin sentința nr. 203 din 6 mai 2019 a Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), astfel cum a fost precizată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Educației Naționale să modifice Metodologia și Centralizatorul care conțin dispoziții discriminatorii pentru absolvenții Facultăților de Științe Juridice, în raport cu cei ai Facultăților de Istorie, Economie, Filozofie, Sociologie, Psihologie și restabilirea situației anterioare discriminării, în sensul acordării postului didactic de care a fost privat la Ședința de soluționare a restrângerilor de activitate organizată de către Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în data de 25.03.2016 și anume Catedra de Istorie-Cultură Civică, vacantă la acesta dată la Școala Gimnazială "B." Dorohoi.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 10.000 euro, reprezentând despăgubiri morale, precum și a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Educației Naționale a invocat excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea cererii de chemare în judecată, precum și excepția lipsei de obiect, față de capătul de cerere prin care se solicită restabilirea situației anterioare discriminării.

Prin sentința nr. 100 din 12 noiembrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei de interes și a lipsei de obiect, ca nefondate.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, acțiune judecată cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

A respins, ca nefondat, capătul de cerere privind obligarea la modificarea metodologiei privind mobilitatea personalului didactic adoptată prin Ordinul MEN nr. 5559/2015 și centralizatorului privind disciplinele de învățământ adoptat prin Ordinul MEN nr. 5792/2015 și capătul de cerere privind acordarea postului didactic.

A admis în parte capătul de cerere privind acordarea daunelor morale și, pe cale de consecință, a obligat pârâții la plata către reclamant a sumei de 10.000 de RON, cu titlu de daune morale.

De asemenea, a obligat pârâții la plata către reclamant a sumei de 530 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

A declarat recursul și pârâtul Ministerul Educației, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Împotriva sentinței primei instanțe a promovat recurs și pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, criticând pentru motive ce deși nu au fost încadrate în drept, pot fi circumscrise prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II. Analiza cererilor de recurs

Reclamantul critică soluția instanței de fond pentru neadmiterea în totalitate a acțiunii sale respectiv că paratul MEN sa fie obligat sa modifice Metcdologia si Centralizatorul care conțin dispoziții discriminatorii pentru absolvenții Facultaților de Științe Juridice, in raport cu cei ai Facultăților de Istorie, Economie, și, Sociologie, Psihologie, etc, si restabilirea situației anterioare discriminării, in sensul acordării postului didactic de care am fost privat la Sedința de soluționare a restrângerilor de activitate organizata de către Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, in data de 25.03.2016 si Catedra de Istorie-Cultura civica, transformata intre timp in Catedra de Istorie-Educație socială, vacanta la acea data la Scoală Gimnaziala 'B." Dorohoi.

Singura motivare ce poate fi reținută este aceea că soluția instanței ar lasa practic nesolutionat litigiul de față, în condițiile în care din probele existente la dosarul cauzei rezultă fără echivoc existenta prejudiciului cu toate elementele constitutive ale acestuia. Rolul instanțelor de contencios administrativ este tocmai acela de a modifica, cenzura, anula acte nelegale emise de către instituțiile publice ale statului.

Urmând logica motivării de mai sus, instanța de contencios administrativ nu ar putea modifica sau anula un Proces-verbal de amenda acesta fiind un act emis de către o instituție public, pentru ca s-ar realiza o interferența in sfera puterii executive, dar totuși acest lucru se întampla in mod frecvent. Consider ca o asemenea motivare este restrictiva, în asemenea caz impunandu-se o interpretare a principiului separării puteri in stat in spiritul legii si nu. doar in litera acesteia În caz contrar, consider ca suntem in situația unei; legislații deficitare care îngrădește dreptul cetățenilor de a-si soluționa in mod corect raporturile cu instituțiile statului.

Recursul pârâtei Ministerul Educației Naționale vizează excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea prezentei cereri de chemare în judecată pentru următoarele considerente:

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie modificarea Metodologiei privind mobilitatea personalului didactic de predarea din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2016-2017 și a Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar.

Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2016 - 2017 a fost aprobată prin Ordinul MECS nr. 5559/27.10.2015, iar Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și disciplinele pentru examenul național de definitivare în învățământ 2016 a fost aprobat prin Ordinul nr. 5792/2015 din 16 noiembrie 2015.

Pentru anul 2017 prin Ordinul nr. 5739/14 noiembrie 2016 a fost aprobată Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2017 - 2018, iar prin Ordinul nr. 3086/6 ianuarie 2017 a fost aprobat Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și disciplinele pentru examenul național de definitivare în învățământ 2017.

Se poate observa faptul că pentru fiecare an școlar se aprobă o metodologie de mobilitate a personalului didactic și un centralizator al disciplinelor privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și disciplinele pentru examenul național de definitivare în învățământ.

Drept urmare, atât metodologia de mobilitate a personalului didactic aprobată prin Ordinul MECS nr. 5559/2015 cât și Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și disciplinele pentru examenul național de definitivare în învățământ 2016 aprobat prin Ordinul nr. 5792/2015 și-au încetat aplicabilitatea, ele nemaifiind în vigoare.

Mai mult, deși reclamantul susține că nu i s-a răspuns la solicitarea de punere în aplicare a hotărârii CNCD nr. 38/23.01.2018, formulată prin adresa înregistrată cu nr. x în realitate direcția de specialitate îi comunică reclamantului ce discipline poate preda un absolvent de studii superioare cu specializarea științe juridice.

Referitor la petitul prin care se solicită restabilirea situației anterioare discriminării în sensul acordării postului didactic de care a fost privat la ședința de soluționare a restrângerilor de activitate organizată de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani în data de 25.03.2016, invocăm excepția lipsei de obiect, pentru următoarele motive:

În sesiunea de soluționare a restrângerilor de activitate, din anul 2016, reclamantului i s-a soluționat cererea de transfer pentru restrângere de activitate fiindu-i acordat un post/catedră de cultură civică, conform calificării pe care acesta o are, începând cu anul școlar 2016-2017. Precizăm că reclamantul fiind absolvent al programului de studii superioare de lungă durată, domeniul Științe juridice, specializarea Drept nu poate fi transferat pe o catedră de istorie deoarece domeniul științe juridice nu poate fi asimilat cu domeniul istorie.

In concluzie, solicitarea reclamantului este fără obiect deoarece acestuia i s-a asigurat dreptul la muncă, conform calificării pe care o are.

Referitor la petitul prin care se solicită despăgubiri morale, doctrina de specialitate stabilește faptul că cererea de despăgubire este o cerere accesorie petitului principal, prin care se stabilește dacă un act administrativ are un caracter vătămător pentru persoana care pretinde acest lucru. Numai în situația în care instanța stabilește că actul administrativ este nelegal și de natură a vătăma un drept recunoscut de lege reclamantului se poate antrena și răspunderea pentru daune.

Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 2356 din 20 aprilie 2011 pronunțată în recurs de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect obligarea unei autorități publice la plata de daune morale) că, daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorității, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta autorității.

Totodată, reclamantul nu a suferit niciun prejudiciu deoarece prin decizia nr. 8205/25.03.2016 i-a fost soluționată restrângerea de activitate încă din anul școlar 2016-2017.

Având în vedere faptul că reclamantul nu a făcut nici o dovadă cu privire la suferințele morale pe care susține că le-ar fi pricinuit pârâtul minister prin acțiunile sale și nu a dovedit temeinicia pretențiilor vă solicităm respingerea acestui petit ca nedovedit.

Pe fondul recursului se arată că în conformitate cu prevederile art. 263 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare:

"(1) Norma didactică în învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma."

În funcție de domeniul/profilul fiecărei discipline studiate în învățământul preuniversitar se realizează corelarea cu domeniul/profilul și specializarea/specializările dobândite prin studii de personalul didactic.

Astfel, pe catedrele de istorie din învățământul preuniversitar poate fi încadrat personal didactic care a promovat un program de studii universitare în domeniul istorie/științe umaniste, respectiv care a dobândit o specializare în domeniul istorie, pe catedrele de filozofie personal didactic care a dobândit prin studii universitare specializări în domeniul filozofie, pe catedrele de psihologie personal didactic care a dobândit prin studii universitare specializări în domeniul psihologie, pe catedre de economie, educație antreprenorială personal didactic care a dobândit prin studii universitare specializări în domeniul economic etc.

În consecință, în sesiunea de soluționare a restrângerilor de activitate, sesiunea 2016, domnul A. fiind absolvent al programului de studii superioare de lungă durată, domeniul Științe juridice, specializarea Drept nu putea fi transferat pe o catedră de istorie deoarece domeniul științe juridice nu poate fi asimilat cu domeniul istorie.

Totodată, sistemul de învățământ universitar din România nu are programe de studii universitare prin care să se dobândească specializarea Cultură civică.

În această situație, funcție de disciplinele cuprinse în curriculum de învățământ Ia domenii ca Științe juridice, Științe umaniste, Istorie, Filozofie, Științe politice ș.a. s-a realizat corelarea cu programa de învățământ de Ia disciplina cultură civică din învățământul preuniversitar și s-a stabilit ca absolvenții acestor domenii de studii universitare să fie încadrați ca personal didactic calificat pe catedre de cultură civică.

În planurile de învățământ ale celor două ramuri ale Facultății de Științe Sociale (la specializările Filozofie - Istorie, Istorie - Filozofie) au fost introduse ca discipline de studiu sociologia, psihologia, pedagogia și/sau economia. Absolvenții acestor facultăți au fost repartizați pe catedre de socio-umane constituite din disciplinele prevăzute în planurile-cadru pentru învățământul preuniversitar valabile în perioada respectivă și catedre de istorie.

După anul 1990 planurile cadru din învățământul preuniversitar au fost modificate, astfel încât în cadrul ariei curriculare Om și societate au fost nominalizate disciplinele de studiu cum ar fi psihologie, sociologie, studii sociale, educație antreprenorială, filozofie, logică și argumentare.

În conformitate cu prevederile art. 252 din Legea educației naționale nr. 1/2011:

"(1) Personalul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit la concursul național unic de titularizare, prin repartiție guvernamentală sau prin orice altă formă legală."

Pe baza și în executarea Legii educației naționale nr. 1/2011 sau a oricărei modificări a acesteia, Ministerul Educației Naționale a emis și va emite metodologii subsecvente.

Astfel, metodologiile-cadru de mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar, emise anual de Ministerul Educației Naționale cu consultarea partenerilor de dialog social, prevăd că personalului didactic titular care a finalizat programe de studii superioare de lungă durată specializarea filozofie i se constituie norma didactică cu ore din aria disciplinelor socio-umane cu condiția să fi avut în încadrare, în anii ulteriori titularizării, ore la aceste discipline, deci își păstrează dreptul dobândit la titularizare.

Mai mult, până la 31 august 2017 în învățământul gimnazial disciplina Cultură civică se studia numai la clasele a VII-a și a VlII-a, 1-2 ore pe săptămână.

Începând cu anul școlar 2017-2018, planurile-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial au fost modificate prin O.M.E.N.C.S. nr. 3590/2016, iar disciplina Cultură civică a fost înlocuită cu disciplina Educație socială câte 1 oră/săptămână la fiecare clasă.

Noile planuri-cadru pentru învățământul gimnazial se aplică progresiv, iar în cadrul disciplinei Educație socială se studiază astfel:

- clasa a V-a - Gândire critică și drepturile copilului începând cu anul școlar 2017-2018;

- clasa a VI-a - Educație interculturală, începând cu anul școlar 2018-2019;

- clasa a VII-a - Educație pentru cetățenie democratica, începând cu anul școlar 2019-2020;

- clasa a VIII-a - Educației economico -financiară, începând cu anul școlar 2020-2021.

La elaborarea Centralizatorului aprobat prin O.M.E.N. nr. 3635/2019 s-a avut în vedere și Hotărârea nr. 38/2018 emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar absolvenții studiilor universitare din domeniul Științe juridice, specializarea Drept începând cu data intrării în vigoare a ordinului pot fi încadrați ca personal didactic calificat și pe catedre de Educație economico - financiară.

Drept urmare, apreciem că în aceste condiții când Educația socială se studiază în fiecare an din cei patru de învățământ gimnazial și toate disciplinele din cadrul Educației sociale pot fi predate de absolvenții cu specializarea Drept, domnului A. i se poate constitui norma didactică de predare-învățare-evaluare în 1 - 2 unități de învățământ.

Recursul pârâtei Inspectoratul Școlar Județean Botoșani vizează acordarea daunelor morale în sarcina sa arătând că prin Hotărârea nr. 38/2018, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, nu a sancționat Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și nu a obligat/recomandat Inspectoratului Școlar Județean Botoșani să repartizeze reclamantul pe postul de Istorie-Cultură civică de la Școala Gimnazială "B." Dorohoi.

Conform pct. 28 din Hotărârea nr. 38/2018 a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani "«« este responsabil de săvârșirea faptei de discriminare, acesta punând în aplicare normele juridice'X Anexa l_«xtras Hotărâre nr. 38/2018, CNCD).

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani nu a avut motiv să atace Hotărârea 38/2018 a CNCD, deoarece această hotărâre nu a sancționat Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, mai mult a concluzionat că Inspectoratul Școlar Județean Botoșani "nu este responsabil de săvârșirea faptei de discriminare, acesta punând în aplicare normele juridice",

In memoriul depus de domnul A. la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, înregistrat cu nr. x, nu este reclamat Inspectoratul Școlar Județean Botoșani "(Anexa 2JvI.emoriu 6232/2016, CNCD)

În conformitate cu legislația în vigoare, inspectoratele școlare nu emit legi, metodologii, ordine. Inspectoratele școlare pentru aplicare aceste legi, metodologii, ordine.

Dacă Inspectoratul Școlar Județean Botoșani ar fi dat curs demersurilor reclamatului și nu ar fi respectat Metodologia cadru de mobilitate a personalului didactic și Centralizatorul (documente emise de Ministerul Educației Naționale), fapta noastră ar fi reprezentat în mod cert o faptă de abuz în serviciu.

Examinând recursurile pârâtelor în ansamblu lor trebuie să se pornească de la realitatea că instanța de fond a acordat daunele morale fără a fi făcută nicio probă a așa-ziselor suferințe morale pe care părțile le-ar fi pricinuit reclamantului.

Este evident că orice cerere trebuie probată, chiar și în cazul daunelor morale, or, din ansamblul probator și aceasta pentru perioada de după Hotărârea nr. 38/23.01.2018 a CNCD nu rezultă aceasta și nici judecătorul fondului nu face trimitere la astfel de probe.

Acordarea în această speță a daunelor morale s-a făcut fără vreo probă dar și în contradicție cu respingerea capătului principal de cerere cum se va vedea în analiza recursului reclamantului.

Astfel trebuie să se constate că Hotărârea CNCD nr. 38/23.01.2018 a recomandat Ministerului Educației Naționale să analizeze curicula universitară cu materiile care pot fi predate de cadrele didactice absolvente de studii juridice. Prin Hotărârea nr. 38/2018, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu obligă Ministerului Educației Naționale să introducă în Centralizator ca absolvetii de studii juridice să predea disciplina istorie, așa cum solicită prin cererea de chemare în judecată domnul A..

Mai mult, față de pârâta ISJ Botoșani a arătat că nu este responsabilă de săvârșirea faptei de disciminare, aceasta, punând în aplicare normele juridice.

Astfel, cu atât mai mult această pârâtă nu putea fi obligată în niciun fel.

Cât privește pe MEC existând un interes teoretic al reclamantului, se impune a se sublinia că pentru anul 2017 prin Ordinul nr. 5739/14 noiembrie 2016 a fost aprobată Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2017 - 2018, iar prin Ordinul nr. 3086/6 ianuarie 2017 a fost aprobat Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și disciplinele pentru examenul național de definitivare în învățământ 2017.

Se poate observa faptul că pentru fiecare an școlar se aprobă o metodologie de mobilitate a personalului didactic și un centralizator al disciplinelor privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și disciplinele pentru examenul național de definitivare în învățământ.

Drept urmare, atât metodologia de mobilitate a personalului didactic aprobată prin Ordinul MECS nr. 5559/2015 cât și Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și disciplinele pentru examenul național de definitivare în învățământ 2016 aprobat prin Ordinul nr. 5792/2015 și-au încetat aplicabilitatea, ele nemaifiind în vigoare.

Pe de altă parte instanța de recurs apreciază ca pertinent susținerile MEC precum că în funcție de domeniul/profilul fiecărei discipline studiate în învățământul preuniversitar se realizează corelarea cu domeniul/profilul și specializarea/specializările dobândite prin studii de personalul didactic.

Astfel, pe catedrele de istorie din învățământul preuniversitar poate fi încadrat personal didactic care a promovat un program de studii universitare în domeniul istorie/științe umaniste, respectiv care a dobândit o specializare în domeniul istorie, pe catedrele de filozofie personal didactic care a dobândit prin studii universitare specializări în domeniul filozofie, pe catedrele de psihologie personal didactic care a dobândit prin studii universitare specializări în domeniul psihologie, pe catedre de economie, educație antreprenorială personal didactic care a dobândit prin studii universitare specializări în domeniul economic etc.

În consecință, în sesiunea de soluționare a restrângerilor de activitate, sesiunea 2016, domnul A. fiind absolvent al programului de studii superioare de lungă durată, domeniul Științe juridice, specializarea Drept nu putea fi transferat pe o catedră de istorie deoarece domeniul științe juridice nu poate fi asimilat cu domeniul istorie.

Toate acestea converg înspre concluzia legalității soluției instanței de fond în ceea ce privește respingerea capătului principal de cerere al reclamantului respectiv obligarea la moficarea metodologiei privind mobilitatea personalului didatic și respectiv acordare a postului didactic.

Cum față de motivele expuse expres recursul reclamantului nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. îl va respinge ca nefondat.

Recursurile pârâtelor, încadrându-se în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. urmează a fi admise, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 495 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, urmând a casa sentința, respingând acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de pârâții Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și Ministerul Educației împotriva sentinței nr. 100 din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Menține soluția dată excepțiilor.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 100 din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 februarie 2022.