ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5124/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5124/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 28 octombrie 2021
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu, solicitând să se dispună:
- obligarea paratului la stabilirea salariului de funcție, fără includerea de sporuri si alte adaosuri reprezentate de sumele compensatorii, începând cu data de 01.02.2017 si pe viitor, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1/2017 si ale H.G. nr. 846/2017;
- obligarea paratului la recalcularea sumelor compensatorii, a sporurilor și majorărilor prin raportare la salariul de funcție, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, începând cu data de 01.02.2017 si pe viitor, prin raportare la prevederile art. 4 alin. (2) din Anexa VII, Capitolul II, Secțiunea a 2-a din Legea - cadru nr. 284/28.12.2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (in vigoare la data emiterii H.G. nr. 1/2017) și de art. 4 alin. (2) din Anexa VI, Capitolul II, Secțiunea II, din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (în vigoare la data emiterii H.G. nr. 846/2017);
- obligarea paratului la plata sumelor rezultate în urma recalculării solicitate anterior, începând cu data de 01.02.2017 și pe viitor;
- plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Tribunalului Giurgiu, secția civilă
Prin sentința civilă nr. 161 din data de 30.03.2021, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția civilă s-a admis excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Prahova.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere faptul că domiciliul reclamantei este în Județul Prahova, precum și dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
2.2. Hotărârea Tribunalului Prahova
Prin sentința civilă nr. 612 din data de 26.05.2021, Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că excepția necompetenței teritoriale nu a fost invocată la primul termen de judecată, precum și dispozițiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.
II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția Civilă, pentru considerentele ce urmează:
Argumentele de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior și-au declarat necompetența".
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei.
Reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu:
- - obligarea paratului la stabilirea salariului de funcție, fără includerea de sporuri si alte adaosuri reprezentate de sumele compensatorii, începând cu data de 01.02.2017 si pe viitor, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1/2017 si ale H.G. nr. 846/2017;
- obligarea paratului la recalcularea sumelor compensatorii, a sporurilor și majorărilor prin raportare la salariul de funcție, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, începând cu data de 01.02.2017 si pe viitor, prin raportare la prevederile art. 4 alin. (2) din Anexa VII, Capitolul II, Secțiunea a 2-a din Legea - cadru nr. 284/28.12.2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (in vigoare la data emiterii H.G. nr. 1/2017) și de art. 4 alin. (2) din Anexa VI, Capitolul II, Secțiunea II, din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (în vigoare la data emiterii H.G. nr. 846/2017);
- obligarea paratului la plata sumelor rezultate în urma recalculării solicitate anterior, începând cu data de 01.02.2017 și pe viitor;
- plata cheltuielilor de judecată.
Înalta Curte reține că, potrivit prevederilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., "Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.", iar în conformitate cu prevederile art. 131 alin. (1) același Cod, "La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu."
Alin. (2) al aceluiași articol statuează că "În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop".
Textele menționate sunt expresia intenției legiuitorului de a stabili clar aspectul competenței unei instanțe, nerespectarea termenului procedural de invocare a necompetenței atrăgând decăderea din dreptul de a pune în discuție necompetența instanței, respectiv lipsirea instanței sesizate de posibilitatea invocării necompetenței cu depășirea termenului procedural menționat, cu consecința corelativă a consolidării competenței instanței învestite, independent de norma care reglementează competența instanței.
Efectul omisiunii de a invoca necompetența teritorială la primul termen de judecată la care părțile erau legal citate este stabilirea competenței instanței învestite cu soluționarea cererii de chemare în judecată. De lege lata, declinarea competenței ulterior acestui moment nu mai este cu putință, odată depășit termenul procedural de invocare a necompetenței, instanța rămânând competentă să judece, chiar dacă, virtual, dispoziția legală incidentă ar fi menționat competența altei instanțe.
Totodată, prin Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ., instanța învestită prin hotărârea de declinare a competenței poate invoca necompetența materială procesuală dacă instanța care și-a declinat competența în favoarea sa nu a invocat excepția de necompetență în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanță se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunțată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.. În mod similar, în spiritul acestei interpretări, aceeași concluzie se impune și în privința neinvocării excepției de necompetență teritorială.
Din considerentele deciziei mai sus menționate reiese că instanța care soluționează conflictul de competență nu poate ignora faptul că o instanță învestită devine competentă prin acoperirea necompetenței sale inițiale, neinvocate în termen.
De asemenea, neinvocarea în termen a excepției de necompetență constituie o consolidare a competenței în favoarea instanței sesizate, fapt ce nu poate fi ignorat.
În cauză, prin prezenta cerere (disjunsă din dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Giurgiu, după acordarea în respectivul dosar a două termene de judecată, după rămânerea în pronunțare pe fondul cauzei, respectiv după repunerea cauzei pe rol, prezentul dosar disjuns fiind declinat la Tribunalul Prahova, ulterior repunerii pe rol), reclamanta A., având domiciliul în jud. Prahova și calitatea de funcționar public cu statut special-polițist în cadrul instituției pârâte, a solicitat (prin Sindicatul Polițiștilor Europeni "Europol") angajatorului său recunoașterea, stabilirea, (re)calcularea/plata anumitor drepturi de natură salarială.
Înalta Curte reține că excepția de necompetență teritorială nu a fost invocată în termenul reglementat de art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., iar expirarea acestui termen atrage, conform art. 185 alin. (1) din același cod, decăderea din dreptul de a o mai invoca, chiar dacă aceasta este de ordine publică.
Astfel, Tribunalul Giurgiu rămâne să soluționeze acțiunea în fond, fără a putea invoca excepția în discuție ulterior depășirii termenului legal, în condițiile în care competența teritorială a fost deja dobândită de această instanță prin neinvocarea în termen a excepției de necompetență, pentru care legiuitorul a stabilit că poate fi invocată până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția Civilă.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 28 octombrie 2021.