ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4692/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4692/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 14 octombrie 2022
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Giurgiu, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2022, reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL din M.A.I., prin reprezentant legal secretar general A., în numele membrilor de sindicat din tabelul anexă, în baza art. 28 din Legea Dialogului Social nr. 62/2011, în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, a solicitat să se dispună obligarea pârâtului astfel:
să plătească reclamanților majorările salariale începând cu data de 01.01.2021 prin aplicarea art. 38 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 care stabilește că în perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018;
să plătească majorările salariale pentru deținătorii titlului de specialist de clasă, potrivit art. 28 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017;
să plătească diferența de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamanți și sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 01.01.2021 în cazul capătului 1 al cererii de chemare în judecată, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală, până la data plății efective
să plătească diferența de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamanți și sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 01.07.2017 în cazul capătului 2 al cererii de chemare în judecată, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală, până la data plății efective.
Prin încheierea din data de 22.02.2022 instanța a dispus disjungerea cererii formulate de reclamantul B. și formarea unui nou dosar.
La termenul de judecată din data de 22 martie 2022 instanța admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența în favoarea Tribunalului Gorj.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Tribunalului Giurgiu, secția civilă
Prin sentința civilă nr. 116/2022/CAF din 22 martie 2022, Tribunalul Giurgiu, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B. prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, în favoarea Tribunalului Gorj.
A reținut Tribunalul Giurgiu că în cauză este aplicabilă regula de competență stabilită prin art. 10 alin. (3) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Reclamantul B. are domiciliul în raza de competență a Tribunalului Gorj, aceasta fiind instanța prevăzută de lege să soluționeze prezenta acțiune.
2.2. Hotărârea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal
Învestit prin declinare, Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 450/2022 din 25 mai 2022, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B., reprezentat de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția Civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Giurgiu, secția Civilă și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a hotărî asupra conflictului ivit.
Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.
Instanța a constatat că la data înregistrării cererii de chemare în judecată, care prezintă relevanță pentru determinarea competenței sub toate aspectele, reclamantul locuia efectiv și avea domiciliul real în jud. Giurgiu, unde își exercită și raporturile de serviciu, cu relevanță în plan procesual, considerente pentru care instanța a apreciat că revine Tribunalului Giurgiu competența teritorială de soluționare a cauzei.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reține că demersul judiciar al reclamantului, în calitate de funcționar public cu statut special vizează obținerea unor drepturi de natură salarială.
Înalta Curte reține că în virtutea calității sale, de funcționar public cu statut special în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, sunt aplicabile, în stabilirea competenței materiale, dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ care stabilesc competența materială a secției de contencios administrativ a tribunalului.
Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată prin Legea nr. 212/2018, în vigoare la data formulării acțiunii, 26.06.2019, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".
Deci, textul legal instituie o competență teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga.
Din actele dosarului, respectiv copia cărții de identitate a reclamantului B., rezultă că acesta are domiciliul în Municipiul Târgu Jiu, Județul Gorj, nefiind depus la dosar niciun alt înscris care să ateste un alt domiciliu oficial recunoscut de autoritățile competente.
Situația de fapt prezentată, în mod evident, atrage competența teritorială a Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, în circumscripția căruia își are domiciliul reclamantul.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B. prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2022.