ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4874/2021

Ședința publică din data de 21 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 19.10.2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, anularea parțială a Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1513/2020, publicat în Monitorul Oficial la data de 09.09.2020, respectiv a dispozițiilor privind obligațiile medicului de familie în monitorizarea pacienților diagnosticați cu boala Covid-19 aflați în izolare la domiciliu și declararea acestora ca vindecați, respectiv anularea:

- anexei 3 lit. C) pct. 1 lit. a) alin. (3) teza penultimă și alin. (4) și (5) din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020

Alin.(3) "...Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu sau la locația declarată de persoana izolată se face de către medicul de familie, zilnic, telefonic, prin consultație medicală la distanță, pentru o perioadă de până la 14 zile de la data recoltării primei probe pozitive,

Alin. (4) "In cazul în care medicul de familie care monitorizează pacienții respectivi constată apariția unor simptome sugestive în contextul bolii COVID-19 și, implicit, agravarea stării de sănătate a acestora, va îndruma acești pacienți către unitățile spitalicești desemnate pentru tratarea pacienților cu boala COVID-19, unde se vor deplasa cu ambulanța, conform protocolului de transport al pacientului pozitiv SARS-CoV-2",

Alin. (5) "Medicul de familie va declara pacientul vindecat pe baza rezultatelor monitorizării zilnice telefonice, prin consultația medicală la distanță, ce va urmări starea de sănătate a pacientului (absența manifestărilor clinice pe parcursul perioadei de monitorizare). Starea de vindecat va fi comunicată în scris prin scrisoare medicală trimisă prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronică la distanță direcției de sănătate publică județene/a municipiului București, ce are obligația introducerii statutului de vindecat în platforma CORONAFORMS în decurs de 24 de ore de la primirea scrisorii";

- anexei 3 lit. C) pct. 1 lit. b) alin. (2) teza penultima și alin. (3) din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020:

Alin. (2) "... Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu sau la locația declarată de persoană se face de către medicul de familie, zilnic, telefonic, prin consultație medicală la distanță",

Alin. (3) "Medicul de familie va declara pacientul vindecat pe baza rezultatelor monitorizării zilnice, prin consultația medicală la distanță, considerând drept criterii de vindecare absența manifestărilor clinice pe parcursul perioadei de monitorizare. Starea de vindecat va fi comunicată în scris prin scrisoare medicală transmisă prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronică la distanță direcțiilor de sănătate publică județene/a municipiului București, care are obligația introducerii statutului de vindecat în platforma CORONAFORMS în decurs de 24 de ore de la primirea scrisorii";

- anexa 3 lit. C) pct. 1 lit. c) alin. (1) teza penultima și alin. (2) teza inițială din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020:

Alin. (1) "... Pacienții cu test de control negativ pentru ARN SARS-CoV-2 sunt declarați vindecați la externare de către unitatea sanitară, iar cei cărora li s-a recomandat izolarea sunt declarați vindecați de către medicul de familie, la încheierea perioadei de izolare recomandate",

Alin. (2) "Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu sau la locația declarată de persoană se face de către medicul de familie, zilnic, prin consultație medicală la distanță".

Prin sentința nr. 345 din 26 noiembrie 2020, Curtea a respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei de interes în promovarae acțiunii, invocate de pârâtul Ministerul Sănătății.

A admis acțiunea reclamantei și a anulat următoarele dispoziții din Anexa 3 a Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1513/2020 (Anexa 3 "Plan privind modalitatea de aplicare a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2 de către unitățile sanitare, de către serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, precum și de medicii de familie"):

a) Dispozițiile de la lit. C) ("C. Criterii de internare și externare pentru pacienții cu COVID-19"), pct. 1 ("1. Internarea și externarea pacienților se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/absența factorilor de risc pentru COVID-19"), lit. a) alin. (3) teza penultimă din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020, potrivit cărora "Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu sau la locația declarată de persoana izolată se face de către medicul de familie, zilnic, telefonic, prin consultație medicală la distanță, pentru o perioadă de până la 14 zile de la data recoltării primei probe pozitive.";

b) Dispozițiile de la lit. C) ("C. Criterii de internare și externare pentru pacienții cu COVID-19"), pct. 1 ("1. Internarea și externarea pacienților se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/absența factorilor de risc pentru COVID-19"), lit. a) alin. (4) din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020, potrivit cărora "În cazul în care medicul de familie care monitorizează pacienții respectivi constată apariția unor simptome sugestive în contextul bolii COVID-19 și, implicit, agravarea stării de sănătate a acestora, va îndruma acești pacienți către unitățile spitalicești desemnate pentru tratarea pacienților cu boala COVID-19, unde se vor deplasa cu ambulanța, conform protocolului de transport al pacientului pozitiv SARS-CoV-2".

c) Dispozițiile de la lit. C) ("C. Criterii de internare și externare pentru pacienții cu COVID-19"), pct. 1 ("1. Internarea și externarea pacienților se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/absența factorilor de risc pentru COVID-19"), lit. a) alin. (5) din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020, potrivit cărora "Medicul de familie va declara pacientul vindecat pe baza rezultatelor monitorizării zilnice telefonice, prin consultația medicală la distanță, ce va urmări starea de sănătate a pacientului (absența manifestărilor clinice pe parcursul perioadei de monitorizare). Starea de vindecat va fi comunicată în scris prin scrisoare medicală trimisă prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronică la distanță direcției de sănătate publică județene/a municipiului București, ce are obligația introducerii statutului de vindecat în platforma CORONAFORMS în decurs de 24 de ore de la primirea scrisorii".

d) Dispozițiile de la lit. C) ("C. Criterii de internare și externare pentru pacienții cu COVID-19"), pct. 1 ("1. Internarea și externarea pacienților se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/absența factorilor de risc pentru COVID-19"), lit. b) alin. (2) a doua propoziție din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020, potrivit cărora "Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu sau la locația declarată de persoană se face de către medicul de familie, zilnic, telefonic, prin consultație medicală la distanță".

e) Dispozițiile de la lit. C) ("C. Criterii de internare și externare pentru pacienții cu COVID-19"), pct. 1 ("1. Internarea și externarea pacienților se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/absența factorilor de risc pentru COVID-19"), lit. b) alin. (3) din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020, potrivit cărora "Medicul de familie va declara pacientul vindecat pe baza rezultatelor monitorizării zilnice, prin consultația medicală la distanță, considerând drept criterii de vindecare absența manifestărilor clinice pe parcursul perioadei de monitorizare. Starea de vindecat va fi comunicată în scris prin scrisoare medicală transmisă prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronică la distanță direcției de sănătate publică județene/a municipiului București, care are obligația introducerii statutului de vindecat în platforma CORONAFORMS în decurs de 24 de ore de la primirea scrisorii."

f) Dispozițiile de la lit. C) ("C. Criterii de internare și externare pentru pacienții cu COVID-19"), pct. 1 ("1. Internarea și externarea pacienților se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/absența factorilor de risc pentru COVID-19"), lit. c) alin. (1) a cincea frază din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020, potrivit cărora "Pacienții cu test de control negativ pentru ARN SARS-CoV-2 sunt declarați vindecați la externare de către unitatea sanitară, iar cei cărora li s-a recomandat izolarea sunt declarați vindecați de către medicul de familie, la încheierea perioadei de izolare recomandate.

g) Dispozițiile de la lit. C) ("C. Criterii de internare și externare pentru pacienții cu COVID-19"), pct. 1 ("1. Internarea și externarea pacienților se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/absența factorilor de risc pentru COVID-19"), lit. c) alin. (2) prima propoziție din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1513/2020, potrivit cărora "Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu sau la locația declarată de persoană se face de către medicul de familie, zilnic, prin consultație medicală la distanță".

Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Ministerul Sănătății a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., apreciind că hotârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, și a solicitat casarea sentinței recurate și, pe fond, respingerea acțiunii.

A precizat recurentul că, în data de 27.10.2020, a fost semnat Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1819/2020 privind modificarea și completarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1513/2020 prin care au fost modificate și înlocuite dispozițiile Anexei nr. 3 lit. C) în totalitate, dispoziții care au făcut obiectul cererii de chemare în judecată.

A arătat că, în susținerea OMS nr. 1513/2020 cu modificările și comopletările ulterioare au fost emise O.U.G. nr. 180/22.10.2020 prin care este stabilit un tarif pentru caz monitorizare, Legea nr. 136/2020, republicată, Ordinul comun MS și CNAS nr. 1822/1103/27.10.2020.

În continuarea cererii de recurs, recurentul-pârât a făcut aprecieri cu privire la situația epidemiologică fără precedent, care a îndemnat ramurile implicate la solidaritate și altruism, prioritatea zero în sistemul de sănătate fiind limitarea răspândirii infectării cu SARS-CoV-2, regulile de acordare a serviciilor medicale fiind adaptate permanent.

Referitor la nemulțumirile legate de monitorizarea pacienților asimptomatici, aceasta reprezintă o soluție adaptată la situația actuală, implicarea medicilor de familie fiind un act esențial pentru a ajuta reducerea presiunii pe sistemul medical de urgență.

Astfel, monitorizare pacienților izolați, aflați pe lista de capitație a unui medic de familie, reprezintă o obligație dispusă prin lege, respectiv art. 67 din Legea nr. 95/2020, principiile ce definesc medicina de familie ca specialitate cu profil particular indicând faptul că aceasta asigură asistență de prim contact, pe întreaga durată a vieții pacientului, atât pe plan familial, cât și comunitar, în relație directă cu mediul în care trăiește.

A concluzionat recurentul că, ținându-se cont de precizările Legii nr. 95/2006, de caracterul umanitar al profesiei de medic, de faptul că medicul acționează respectând voința pacientului și dreptul acestuia de a refuza sau opri o intervenție medicală, de criza actuală sanitară și de specificul monitorizării prevăzute de O.U.G. nr. 180/2020 prin mijloace de comunicare la distanță, medicii de familie sunt obligați a supraveghea starea de sănătate a pacienților de pe lista proprie, iar prin dispozițiile Legii nr. 136/2020, O.U.G. nr. 180/2020, Ordinul comun MS și CNAS 1822/1103/2020, OMS nr. 1513/2020, nu sunt instituite atribuții suplimentare medicilor de familie.

A mai solicitat recurentul ca, avându-se în vedere că la data de 17.10.2020 a fost semnat OMS nr. 1819/2020 privind modificarea și completarea OMS nr. 1513/2020 prin care au fost modificate și înlocuite dispozițiile Anexei nr. 3, lit. C) în totalitate, dispoziții ce au făcut obiectul cererii de chemare în judecată, să se constate că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

Intimata-reclamantă Asociația Medicilor de Medicina Familiei/Medicină Generală a județului Arad a formulat întâmpinare, prin care a apreciat că, deși recurentul invocă motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul nu indică ce norme de drept material ar fi încălcat prima instanță.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reține incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru următoarele considerente.

5.1. Referitor la excepția nulității recursului invocată prin întâmpinarea intimatei-reclamante Asociația Medicilor de Medicina Familiei/Medicină Generală a județului Arad, Înalta Curte reține că, într-adevăr, susținerile recurentului (expuse la pct. 3 al prezentei decizi) nu se pot circumscrie ipotezei avute în vedere de textul legal invocat.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond.

Înalta Curte constată că deși, la nivel formal, recurentul-reclamant a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., memoriul de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea acestui motiv de casare.

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

Alegațiile din cererea de recurs nu se referă la nelegalitatea hotărârii recurate, ci vizează elemente de fapt ale cauzei și aprecieri ale recurentului cu privire la situația pandemică actuală și la atribuțiile medicilor.

Prin urmare, exprimarea nemulțumirii față de soluția adoptată și aprecierea recurentului că instanța ar fi aplicat o dispoziție legală străină situației de fapt, fără a preciza în ce constă eroarea instanței, nu reprezintă critici de nelegalitate în sensul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., că hotărârea primei instanțe ar fi pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabile cauzei.

5.2. Cu toate acestea, împrejurarea că unele dintre criticile recurentului nu pot fi reținute nu atrage nulitatea recursului declarat, Înalta Curte analizând, din perspectiva motivului de casare invocat de recurent, aspectul referitor la rămânerea fără obiect a acțiunii, aspect invocat în cererea de recurs.

După cum a argumentat recurentul-pârât, Ordinul nr. 1513/09.09.2020 emis de Ministrul Sănătății, a cărui anulare parțială, în privința Anexei 3 lit. C), s)-a solicitat prin acțiune, a fost modificat prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1819/27.10.2020, prin care au fost modificate sau înlocuite dispozițiile Anexei nr. 3 lit. C).

Însă, dispozițiile Anexei 3 lit. C) din ordinul atacat în prezenta cauză au produs efecte până la modificarea/înlocuirea acestora prin Ordinul MS nr. 1819/27.10.2020.

Legalitatea unui act administrativ se analizează în contextul îndeplinirii condițiilor legale la data emiterii sale și, chiar dacă actul administrativ iese ulterior din vigoare, prin abrogare/modificare/înlocuire, cererea de anulare are obiect pentru perioada cât acesta a fost în vigoare.

În plus, mai apreciază Înalta Curte că se poate vorbi despre rămânerea fără obiect a acțiunii în cazul în care ceea ce s-a dedus judecății a fost deja executat de pârât de bună-voie, înainte de finalizarea procesului, urmare a unei împrejurări intervenite ulterior cererii de chemare în judecată.

Or, în cauză, în fața instanței de fond, pârâtul Ministerul Sănătății a susținut legalitatea ordinului atacat și nu a învederat că ar fi executat de bună-voie petitul acțiunii prin Ordinul nr. 1819/27.10.2020, deși, pentru termenul din 16.11.2020, a depus dosarul administrativ care a stat la baza emiterii Ordinului nr. 1513/2020 ca răspuns la adresa instanței.

5.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, sentința recurată fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge excepția nulității recursului invocată de intimata-reclamantă și va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimata-reclamantă A..

Respinge recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 345 din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.