ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4387/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4387/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 30 septembrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 20 noiembrie 2018, reclamanta A. prin procurator B., în contradictoriu cu intimata - pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău, a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1121/27.09.2018, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017.
Hotărârea instanței de fond
Prin decizia nr. 912 din 13 decembrie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat perimată judecata cauzei privind cererea de revizuire formulată de revizuenta A., prin procurator B., împotriva deciziei civile nr. 1121 din data de 27 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău.
Cererea de recurs exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 912 din 13 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs revizuenta-reclamantă A., prin procurator B., fără să indice un temei în drept, solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău nu a formulat întâmpinare la în cauză.
Încheierea de suspendare a judecății
Prin încheierea de ședință din 24 septembrie 2020, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanta A., prin procurator B., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., republicat, constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:
"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".
Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 24 septembrie 2020, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.
Încheierea de ședință din data de 24 septembrie 2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 24 martie 2021.
Înalta Curte reține și faptul că, în cauză, nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ., republicat, nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă niciunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu subzistă niciun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., republicat.
În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., republicat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția perimării.
Constată perimat recursul declarat de reclamanta A. prin procurator B. împotriva deciziei nr. 912 din 13 decembrie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul urmând a se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2021.