ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1931/2021

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Direcția Generală a Finanțelor Publice București - Activitatea Juridică - Serviciul Juridic Mijlocii în reprezentarea Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii și Agenția Națională de Administrare Fiscală, a solicitat anularea Comunicării transmisă de către CNAS prin e-mailul din data de 28 iulie 2017, ora 11:48, a Adresei CNAS nr. x/27.07.2017 emisă de către CNAS și primită de către A. la data de 28 iulie 2017 și a Adresei CNAS nr. x/06.09.2017 care conține răspunsul CNAS la contestația depusă de către aceasta obligarea pârâtelor la restituirea/rambursarea sumelor plătite cu titlu de contribuție clawback, împreună cu dobânda legală aferentă precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 4592 din 09 noiembrie 2018, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cu privire la capătul de cerere având ca obiect restituirea sumelor plătite cu titlu de taxă clawback, a respins capătul de cerere având ca obiect restituirea sumelor plătite cu titlu de taxă clawback, formulat în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a D.G.R.F.P. București-Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii, ca neîntemeiată și, totodată, a respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice București, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs. Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. După prezentarea situației de fapt, în motivarea recursului se arată că în mod netemeinic și nelegal, prin aplicarea greșită a dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2011 și cu încălcarea dispozițiilor din Legea nr. 95/2006, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale a CNAS în raport de al doilea capăt al cererii introductive. Instanța de fond trebuia să ajungă în mod corect la concluzia că, deși ANAF are competență în a administra contribuțiile trimestriale (clawback) până la momentul la care acestea sunt integrate în FNUASS (acest moment fiind depășit în mod indubitabil la data formulării acțiunii introductive de instanță, respectiv la data pronunțării Sentinței), CNAS este din punct de vedere legal beneficiarul final al sumelor încasate cu titlu de contribuție clawback și are calitatea de administrator și gestionar al FNUASS. De asemenea, recurenta susține că în mod netemeinic și nelegal, cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor din Legea nr. 554/2004 (în principal cu neobservarea dispozițiilor art. 16 1 din Legea nr. 554/2004), a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și art. 9 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF. În speța dedusă judecății actele administrative atacate au fost emise și au creat efecte juridice în cadrul unei construcții juridice aparte, astfel că faptul că ANAF nu este emitentul actelor administrative apare ca lipsit de relevanță, cum în mod corect a reținut și instanța de fond. însă, instanța de fond, a încălcat și aplicat greșit dispozițiile art. 5 alin. (1) și art. 9 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, reținând în mod netemeinic și nelegal faptul că nu ANAF ar avea calitate procesuală pasivă ci organul fiscal teritorial în cadrul ANAF în a cărui rază teritorială se află contribuabilul. Dincolo de problema răspunderii procesuale, autoritatea fiscală trebuie să fie considerată parte în acest litigiu, deoarece se impune asigurarea opozabilității efectelor hotărârii judecătorești și față de acestea. În mod netemeinic și nelegal, cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, art. 6 din O.U.G. nr. 77/2011 și art. 204 alin. (1) noul C. proc. civ., instanța de fond a apreciat că "relativ la critica vizând nemotivarea răspunsului dat contestației administrative, Curtea reține că acest motiv a fost invocat cu depășirea termenului prevăzut de lege, astfel că nu se impune analizarea sa". În plus, sentința este practic nemotivată, instanța de fond neindicând în concret la ce "termen prevăzut de lege" s-a raportat. Recurenta susține că a depus la CNAS, în termenul legal, Contestația înregistrată la CNAS cu nr. X/02.08.2017 referitoare la Notificările aferente Trimestrului 2/2017, prin care a solicitat CNAS revocarea Notificărilor x/2017 comunicate către A. în data de 28 iulie 2017. La Contestația formulată, CNAS a răspuns prin Adresa CNAS nr. x/06.09.2017. În ceea ce privește nemotivarea răspunsului CNAS la contestația formulată de, astfel cum s-a observat și în cadrul concluziilor orale puse de părți la termenul din data de 24.09.2018, CNAS a recunoscut în mod expres faptul că nu a efectuat verificările ce se impuneau în vederea soluționării contestației prealabile formulate de către Subscrisa, sens în care Adresa de Răspuns la contestația formulată la CNAS este un act administrativ nemotivat și se impune a fi anulat. Motivarea actului administrativ reprezintă o obligație generală pentru autoritatea emitentă. Totodată, motivarea constituie o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri în concret, ținând seama de natura și contextul adoptării acestuia. Respectarea cerinței motivării impune prezentarea cu claritate a motivelor de fapt și de drept pe care actul se întemeiază, astfel încât destinatarul acestuia să aibă posibilitatea de a exercita un control eficient asupra puterii discreționare a autorității emitente. În mod netemeinic și nelegal, cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2011, tratând în mod superficial argumentele prezentate, instanța de fond a apreciat că motivul de nulitate potrivit căruia datele comunicate sunt inexacte și incorecte nu ar fi întemeiat. Datele Comunicate prin Notificările x/2017 sunt inexacte, incorecte și au fost calculate cu nerespectarea dispozițiilor legale imperative. Valorile Datelor Comunicate de către CNAS în Notificări sunt inexacte și incorecte atât prin raportare la evidențele interne, cât și la informațiile publice disponibile, inclusiv la anunțurile și comunicatele publice făcute de însăși CNAS. Lipsa de corectitudine a Datelor Comunicate și superficialitatea cu care CNAS abordează întreaga activitate de colectare și comunicare a respectivelor date este o problemă curentă, fapt demonstrat în nenumărate rânduri, chiar și în Trimestrele anterioare din anul 2016. Ca o dovadă indisputabilă a faptului că datele preluate de CNAS din SIUI sunt nelegale și determinate în mod arbitrar, CNAS a emis o serie de adrese prin care a completat răspunsurile (de altfel, tipice) pe care le-a furnizat la contestațiile prealabile formulate împotriva actelor administrative privind contribuțiile clawback aferente Trimestrelor I, II și III din anul 2016 (Adresa nr. x/21.12.2016, Adresa nr. x/15.11.2016 și Adresa nr. x/16.12.2016). Prin adresele anterior menționate, CNAS precizează faptul că, urmare a verificărilor efectuate de casele de asigurări de sănătate la furnizorii de servicii medicale care au raportat la nivelul fiecărui trimestru (I, II și III ale anului 2016) consum de medicamente pentru codul CIM W10503002 (respectiv, Actrapid Penfill 100UI/ml), valoarea și poziția aferentă acestui medicament ce a fost inițial raportat cu un anumit consum (valori diferite, în funcție de Trimestru), se anulează. Sistemul de raportare pe care se bazează CNAS este defectuos (și a fost încă de la momentul implementării taxei clawback) și prezintă nenumărate carențe și erori, fapt ce a fost evidențiat încă din anul 2011, acest sistem nefiind însă îmbunătățit/remediat nici până în anul 2016. Recurenta mai consideră că în mod netemeinic și nelegal, instanța de fond a apreciat că motivul de nulitate privind faptul că procentul P a fost calculat, contrar dispozițiilor legale, în baza unor valori ce includ TVA, ar fi neîntemeiat. În primul rând, instanța de fond apreciază în mod complet neîntemeiat și în lipsa oricăror dovezi din partea CNAS faptul că "valoarea procentului "p" pentru trimestrul II 2017 comunicată de CNAS, a fost calculată potrivit prevederilor O.U.G. nr. 77/2011". În ceea ce privește chestiunea punctuală a includerii TVA în valoarea CTt în baza căreia a fost determinată valoarea procentului P, în mod netemeinic, instanța de fond reține faptul că "CNAS a respectat prevederile legale în vigoare la stabilirea procentului "p", respectiv a scăzut TVA-ul din ambele elemente ale formulei de calcul". Inserarea în cuprinsul Notificărilor x/2017 a mențiunii că "CTt și BAt nu includ TVA" este o pură formalitate și nu poate echivala sub nicio formă cu o dovadă a faptului că CNAS într-adevăr a exclus TVA din valoarea CTt folosită la calculul procentului P. Instanța de fond a ajuns la această concluzie doar și exclusiv prin citarea dispozițiilor art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011 și pe cele ale art. 7 din O.G. nr. 17/2012, care se referă la formula de calcul prin care se determină Procentul P și potrivit cărora "CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane RON", fără însă ca CNAS să fi făcut dovada în acest sens sau să existe măcar un singur element de probatoriu care să demonstreze faptul că procentul "P" a fost calculat în raport de valoarea CTt care nu include TVA. Însă, obligația de a deduce TVA din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de către CNAS, în speță din valoarea Consumului Centralizat A., la momentul la care se calculează cuantumul contribuției clawback pe care o datorează, nu se poate și nu trebuie confundată cu obligația CNAS care reiese în mod evident din dispozițiile art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, anume cu obligația CNAS de a deduce TVA din valorile în baza cărora se determină procentul P. De asemenea, recurenta consideră că în mod netemeinic și nelegal, instanța de fond a apreciat că motivul de nelegalitate privind includerea adaosurile distribuitorilor angro și a adaosurile farmaciilor în valoarea Datelor Comunicate este neîntemeiat. Instanța de fond citează Decizia nr. 484/25.09.2014 ale Curții Constituționale a României, această decizie nefiind însă relevantă pentru obiectul cauzei. În timp ce Decizia Curții Constituționale nr. 484/25.09.2014 vizează exclusiv aspecte legate de entitățile care au calitatea de "subiect obligat la plata taxei clawback", acțiunea vizează doar aspectele legate de baza de impunere în raport cu care trebuie calculată Contribuția datorată de către contribuabili. Recurenta precizează că nu a contestat niciodată aspecte legate de entitatea care are obligația de a plăti Contribuția, ci a contestat doar chestiuni legate de nelegalitatea includerii adaosurilor distribuitorilor angro și ale farmaciilor în datele prevăzute în Notificările contestate. Instanța de fond nu a observat faptul că adaosurile suplimentare aplicate de către distribuitorii angro și farmacii sunt elemente independente de DAPP (sau reprezentanții lor legali) și/sau de activitatea de comercializare efectuată în mod direct de aceștia, fiind elemente atribuibile exclusiv distribuitorilor angro și farmaciilor în contextul activităților desfășurate de ei în cadrul lanțului de distribuție. În mod netemeinic și nelegal, instanța de fond a apreciat că motivul de nulitate privind faptul că Datele Comunicate au fost stabilite de către CNAS cu încălcarea principiului predictibilității fiscale ar fi neîntemeiat. Instanța de fond s-a rezumat la a expune anumite considerente străine de obiectul dedus judecății, la a antama anumite aspecte ce țin de formularea unei eventuale excepții de neconstituționalitate sau de nelegalitate. În realitate, informațiile obținute prin intermediul SIUI nu sunt dovedite sau susținute prin niciun document justificativ, deci nu pot fi avute în vedere ca fiind corecte sau veridice în mod absolut, și, contrar dispozițiilor imperative ale O.U.G. nr. 77/2011, conțin TVA, adaosurile distribuitorilor angro și adaosurile farmaciilor. Acțiunea introductivă de instanță vizau faptul că, prin corecta aplicare a art. 3 lit. (b) din Codul fiscal, impozitele se bazează, printre altele, pe "certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.". În acest context, este de necontestat faptul că plătitorii contribuției clawback nu pot cunoaște sau determina valoarea consumului de medicamente suportate din surse bugetare într-un anumit trimestru, ci doar valoarea vânzărilor către distribuitorii angro de medicamente din portofoliul propriu, relevant pentru determinarea contribuției clawback fiind însă consumul de medicamente, iar nu vânzările realizate de contribuabili. De asemenea, în mod netemeinic și nelegal, cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor din O.U.G. nr. 77/2011 și a dispozițiilor din Codul de procedură fiscală, instanța de fond a respins capătul de cerere privind restituirea sumelor achitate cu titlu de contribuție clawback aferentă Trimestrului II/2017 împreună cu dobânda legală aferentă. În opinia recurentei, sentința este practic nemotivată în ceea ce privește soluția dată de instanță capătului 2 de cerere privind restituirea. Recurenta consideră că este îndreptățită la restituirea de către CNAS și ANAF a sumelor achitate cu titlu de contribuție clawback datorată pentru Trimestrul II/2017, împreună cu dobânda legală aferentă, ca rezultat/efect direct al anulării Notificărilor (conform dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 1254 coroborat cu art. 1325 din C. civ.). Totodată, recurenta apreciază că are dreptul la repararea de către pârâtele CNAS, ANAF și DGRFPB a pagubei cauzate, respectiv dreptul la plata de dobânzi pentru suma plătită cu titlu de contribuție clawback aferentă Trimestrului II/2017, în acord cu dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea 554/2004. În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

Apărările formulate în cauză Intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În ceea ce privește critica privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a C.N.A.S. cu privire la capătul de cerere având ca obiect restituirea sumelor Înalta Curte reține că potrivit art. 9 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, începând cu data intrării în vigoare a prevederilor acestui act normativ, procedurile de administrare a creanțelor reprezentând contribuția trimestrială datorată de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora, vor fi continuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, care se subrogă în drepturile și obligații le Ministerului Sănătății - Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în calitate de creditor bugetar, pe care le succedă de drept în această calitate. Administrarea creanțelor, reprezentând contribuțiile prevăzute la alin. (1) al art. 9 din O.U.G. nr. 77/2011, se îndeplinește potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 5 alin. (1), (2) și (3) din O.U.G. nr. 77/2011, Agenția Națională de Administrare Fiscala administrează contribuția trimestriala potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contribuția de claw-back fiind asimilată obligației fiscale. În consecință, fată de prevederile din legislația specifică care reglementează taxa clawback, si raportat la natura juridică a acesteia, ca regulă generală, ANAF este autoritatea care are atribuții de administrare a tuturor obligațiilor fiscale, deci și a contribuției trimestriale, potrivit prevederilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a C.N.A.S. cu privire la capătul de cerere având ca obiect restituirea sumelor. În ceea ce privește motivul de recurs privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Înalta Curte apreciază că A.N.A.F. are în subordine organisme teritoriale, în acest sens, potrivit art. 30 alin. (1) din Codul de procedură fiscală: "Pentru administrarea creanțelor fiscale și a altor creanțe datorate bugetelor prevăzute la art. 29 alin. (1) și (2), competența revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul A.N.A.F., stabilit prin ordin al președintelui A.N.A.F., în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului". Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că reclamanta nu este administrată din punct de vedere fiscal de A.N.A.F, organele de administrare fiscală funcționând numai în cadrul direcțiilor generale regionale a finanțelor publice sau, după caz, în cadrul D.G.A.M.C., instituții publice cu personalitate juridică distinctă de A.N.A.F. Instanța de fond în mod temeinic a constatat că din cuprinsul Ordinului nr. 3675 din 22.12.2016 emis de ANAF, aflat pe site-ul instituției pârâte la categoria informațiilor publice, reclamanta se află la poziția 4939 pe lista contribuabililor mijlocii administrați de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, ca atare, pârâta A.N.A.F. nu are calitate procesuală pasivă. Faptul că nu este emitentul actelor contestate de reclamantă nu are relevanță, acesta nefiind chemat în cauză decât pe capătul de cerere având ca obiect restituirea contribuției achitate. În schimb, pârâta D.G.R.F.P. București-Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii deține legitimare procesuală pasivă pe capătul de cerere privitor la restituire. Prin urmare, în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice București, Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii, ca neîntemeiată. Pe fondul cauzei, Înalta Curte are în vedere faptul că prin Comunicarea transmisă în e-mailul de la ora 11:48 și Adresa nr. x/27.07.2017, CNAS a comunicat la data de 28 iulie 2017 către A., Notificările pentru Trimestrul II/2017, care prevăd valoarea Procentului P, care pentru Trimestrul II/2017 este de 18,59 % și consumul de medicamente pentru Trimestrul II/2017 suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuția trimestrială, respectiv pentru medicamentele ale căror autorizații de punere pe piață sunt deținute de A.. Recurenta a contestat la CNAS Notificările x/2017, solicitând revocarea acestora, contestație la care a răspuns pârâta CNAS prin adresa de răspuns nr. x/06.09.2017, în sensul respingerii. Nemulțumită de răspunsul primit, recurenta a promovat prezenta acțiune, prin care a solicitat anularea Adresei de răspuns nr. x/06.09.2017 și a Adresei nr. x/27.07.2017, prin care s-a stabilit Procentului P. Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a apreciat că pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate. În ceea ce privește motivul de recurs referitor soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la nemotivarea răspunsului dat de CNAS la contestația administrativă, Înalta Curte are în vedere faptul că sistemul de raportare a consumului de medicamente compensate este instituit de legiuitor prin prevederile O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, și prin legislația derivată. Susținerile recurentei în ceea ce privește nemotivarea răspunsului la contestație, sunt vădit eronate în condițiile în care din răspuns se poate observa că CNAS a răspuns punctual criticilor formulate. Față de susținerea recurentei - reclamante potrivit căreia CNAS nu a efectuat verificările ce se impuneau în vederea soluționării contestației, Înalta Curte constată că nu au fost precizate medicamentele care au fost introduse în mod greșit în consum, recurenta mulțumindu-se să menționeze doar ca datele comunicate nu sunt exacte și nici corecte, fără să precizeze motivele. În ceea ce privește criticile referitoare la faptul că datele comunicate sunt inexacte și incorecte Potrivit art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, "Datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) pot fi contestate de persoanele prevăzute la art. 1 în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor." Deși recurenta a formulat în termen contestația împotriva comunicării transmise de CNAS pentru trimestrul II 2017, aceasta nu a contestat aspecte punctuale legate de anumite CIM-uri sau valori de consum comunicate prin adresa CNAS nr. x/27.07.2017 pe anumite CIM-uri, contestația vizând doar aspecte generale cu privire la transparentă și legislație. CNAS a stabilit consumul de medicamente pentru trimestrul II 2017, aferent recurentei, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare. Medicamentele prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 se utilizează (consumă) prin canalele de eliberare (circuit deschis, circuit închis) și se raportează lunar de către acestea, constituind trimestrial datele din sistemul de asigurări sociale de sănătate în baza cărora se stabilește valoarea totală/individuală a consumului de medicamente prevăzute la art. 5 alin. (7). Recurenta datorează contribuția trimestrială pentru medicamentele asumate inclusiv prin propriile declarații depuse în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările ulterioare, referitoare la lista medicamentelor pentru care datorează contribuția trimestrială. Baza de calcul a contribuției trimestriale se stabilește potrivit O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de raportările furnizorilor de servicii medicale (farmacii, unități sanitare cu paturi și centre de dializă) către casele de asigurări de sănătate. Prin Notificarea transmisă recurentei, au fost comunicate procentul "p" și datele necesare stabilirii contribuției clawback pentru trimestrul II al anului 2017, date la care OU.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, obligă CNAS a le comunica. În acest sens, s-a invocat incidența dispozițiilor art. 3 alin. (3) coroborat cu art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, CNAS are obligația de a transmite procentul "p" și consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate. Totodată, ceea ce contează în stabilirea elementelor ce stau la baza contribuției trimestriale este data consumului de medicamente (data eliberării efective către consumatorul final - pacient) și nu data comercializării lor în lanțul de distribuție (distribuitori en gros, farmacii de circuit deschis și/sau farmacii cu circuit închis). În ceea ce privește motivul de recurs referitor la faptul că procentul "p" a fost calculat contrar dispozițiilor legale, în baza unor valori ce includ TVA, Înalta Curte constată că din Ordinul președintelui CNAS nr. 830/27.07.2017 prin care a fost aprobat procentul "p" aferent trimestrului II 2017, rezultă fără putință de tăgadă că elementele de calcul a procentului "p" nu includ TVA, acest lucru fiind menționat în mod expres la art. 1 din ordin. Prin Decizia nr. 789/2015 Curtea Constituțională a statuat că (...) deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuției trimestriale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare. Este stabilit, așadar, modul de calcul al prețurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuție și cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuția, cunoscând prețurile maximale ale medicamentelor, precum și influența maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecții care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că și-au asumat că vor plăti o contribuție raportată nu doar la prețul de producător. În acest cadru legal este la aprecierea deținătorilor de APP negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediari cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus. Totodată, prin Decizia nr. 665/2014, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, Curtea Constituțională a statuat că există două categorii de deținători ai autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor și anume, unii care sunt obligați la plata contribuției trimestriale și alții cărora nu le incumbă această obligație legală. Diferența dintre cele două categorii rezidă în faptul că suportarea contravalorii medicamentelor puse pe piață de prima categorie se realizează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. În același sens, Curtea Constituțională a reținut faptul că această contribuție trimestrială a fost reglementată de legiuitor exclusiv prin prisma faptului că acestor deținători li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute. Astfel, deținătorii de APP au exclusivitatea punerii pe piață a medicamentelor și au certitudinea vânzării și încasării contravalorii medicamentelor, motiv pentru care legiuitorul a stabilit doar în sarcina acestora suportarea contribuției clawback. Curtea Constituțională a apreciat faptul că formula identificată de legiuitor pentru calculul contribuției dă expresie acestui just echilibru între interesul general care a determinat stabilirea acesteia și avantajele conferite unei categorii de operatori economici, respectiv deținătorilor de APP. Sistemul de raportare a consumului de medicamente compensate este instituit de legiuitor prin prevederile O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare și prin legislația derivată. Prin prevederile Ordinului președintelui CNAS nr. 1058/2015 pentru aprobarea metodologiei și a formatului de raportare lunară de către casele de asigurări de sănătate la Casa Națională de Asigurări de Sănătate a valorii consumului centralizat de medicamente (în vigoare începând din trimestrul IV 2015), a fost aprobată metodologia și formatul de raportare lunară de către casele de asigurări de sănătate la Casa Națională de Asigurări de Sănătate a valorii consumului centralizat de medicamente. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) și art. 5 alin. (7), din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, CNAS are obligația de a transmite valoarea procentului "p" și consumul centralizat de medicamente corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate decontat din bugetul FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății. În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (7) și art. 5 alin. (6), casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat către CNAS, iar CNAS transmite în format electronic deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanților legali ai acestora, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate. Începând cu trim. III al anului 2013, în vederea transparentizării procesului de calcul a contribuției clawback, CNAS a afișat pe site-ul propriu valorile de consum ale medicamentelor prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, înregistrate în sistemul Informatic Unic Integrat, ca urmare a raportărilor canalelor de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, în speță farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă. Astfel, recurenta are posibilitatea de a corobora valoarea procentului "p" transmis acesteia de către CNAS prin Notificarea contestată și valoarea totală de consum afișată pe site-ul CNAS. Solicitarea recurentei de restituire sau rambursare a sumelor plătite cu titlu de contribuție trimestrială, contravine prevederilor legale în vigoare, această contribuție nefiind o taxă achitată nedatorat, în raport de faptul că reclamanta are calitatea de subiect plătitor al contribuției trimestriale, conform prevederilor O.U.G. nr. 77/2011. Conform art. 1 din acest act normativ, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Prin urmare, chiar și în situația în care notificările contestate ar fi anulate, acest lucru nu se poate asimila cu exonerarea recurentei de la plata contribuției trimestriale, această obligație subzistând în sarcina sa în conformitate cu prevederile legale. Prin Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, Curtea Constituțională a constatat faptul că există două categorii de deținători ai autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, și anume, unii care sunt obligați la plata contribuției în discuție și alții cărora nu le incumbă această obligație legală. Diferența rezidă în faptul că suportarea contravalorii medicamentelor puse pe piață de prima categorie se realizează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Astfel fiind, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța apreciază că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.