ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6216/2020

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. x/2020, reclamantul A., candidat independent pentru funcția de primar al municipiului Iași și pentru funcția de consilier local în cadrul Consiliului local al Municipiului Iași a chemat în judecată Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităților administrației publice locale din 27 septembrie 2020, solicitând anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 49/24.08.2020 și obligarea Biroului Electoral Central de a înregistra semnul electoral comunicat de A., candidat independent la alegerile locale din Municipiul Iași din anul 2020, arătând că plângerea prealabilă formulată în temeiul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ a fost respinsă ca inadmisibilă.

Prin sentința nr. 83 din data de 21 septembrie 2020 - Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins caneîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 83 din data de 21 septembrie 2020 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., precizând că solicită casarea în parte a sentinței, în ceea ce privește atât soluția din dispozitiv de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, cât considerentele care au codus instanța la concluzia că cererea de înregistrare a semnului electoral a fost tardiv depusă.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat, în esneță, că instanța de fond, în mod corect, a constatat faptul că toți copetitorii electorali au aceleași drepturi electorale, faptul că toți competitorii trebuie să aibă același termen în care trebuie să comunice semnul electoral, dar, în mod incorect și nelegal a interpretat Legea nr. 115/2015 în sensul că termenul începe să curgă pentru toți competitorii electorali din același moment.

Recurentul a susținut că este incorectă și nelegală interpretarea instanței de fond deoarece legea prevede în mod expres și limitativ pentru care tipuri de competitori electorali termenul începe să curgă de la data constituirii Biroului Electoral Permanent, candidatului independent neputându-i-se aplica același termen decât printr-o interpretare a legii, interpretare care nu era nici predictibilă, nici logică și nici constituțională.

Mai arată recurentul că legiuitorul a făcut distincție între cei patru alegatori persoane juridice și candidatul independent în sensul că tipulde competitor "partid politic" a folosit semnul electoral al acestuia pe formularul de strângere de semnături de susținere, în conformitate cu "Modelul listei susținătorilor pentru alegerea Președintelui României din data de 10 noimbrie 2019" afișat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, în timp ce tipul de competitor electoral "candidat independent" nu s-a putut folosi de un semn electoral decât după înregistrarea candidaturii, acesta fiind nevoit să o supună aprobării Biroului Electoral Central, odată cu propunerea de candidatură, în conformitate cu art. 30 din Legea nr. 370/2004.

În ceea ce privește egalitatea de drepturi, recurentul a arătat că există o serie de diferențe evidente între tipul de competitor "candidat independent" și tipul de competitor "partid politic", respectiv: tipul de competitor "partid politic" este o persoană juridică iar tipul de competitor "candidat independent" este o persoană fizică. Instituirea aceleiași reguli prin interpretarea legii, atât pentru tipul de competitor "candidat independent" cât și pentru timpul de competitor "partid politic", de comunicare a semnului electoral în termen de 10 zile de la constituirea Biroului Electoral Central când există o diferență de situații, conduce la încălcarea drepului fundamental la diferență, iar faptul de a impune egalitate în acest caz înseamnă instituirea unei discriminări.

Recurentul a susținut că până la data înregistrării și validării dosarului de candidatură de către Biroul electoral de circumscropție candidatul independent nu exista, el este un aspirant la această poziție, astfel că nu poate solicita înregistrarea unui semn electoral, spre deosebire de entitățile enumerate de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale care exista la data comunicării semnului electoral Biroului Electoral Central, acestea fiind constituite.

Interpretarea conform căreia candidații independenți nu pot înregistra/comunica semne electorale care să figureze pe buletinele de vot din cauza faptului că până la data de 06 august 2020 nu aveau cum să fie înregistrați și nu puteau să solicite acest lucru, iar după această dată au fost decăzuți din depturi, contravine reglementărilor exprese prevăzute de art. 58 alin. (3) din Legea nr. 115/20015, în interpretarea sa Biroul Electoral Central adăugând la lege.

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea nr. 49/24.08.2020, Biroul Electoral Central a respins ca tardiv formulată cererea reclamantului A. de înregistrare a semnului său electoral, ca și candidat independent la funcția de primar al municipiului Iași, reținând că de la constituirea Biroului Electoral Central, reclamantul avea la dispoziție un termen de 10 zile, reglementat de art. 59 alin. (1) din Legea 115/2015, redus la jumătate, conform art. 2 alin. (3) din Legea 84/2020, în care trebuia să transmită spre înregistrare însemnul electoral.

Termenul de 5 zile de care dispunea reclamantul a început să curgă la data de 01.08.2020, ca dată de constituire a Biroului Electoral Central, și s-a împlinit la data de 06.08.2020, astfel încât cererea de înregistrare a însemnului electoral a fost formulată tardiv de către reclamant la data de 20.08.2020.

Prin sentința recurată, Curtea de Apel Iași a respins contestația formulată de reclamantul A. împotriva Hotărârii nr. 49/24.08.2020 a Biroului Electoral Central, reținâd, în esneță, că argumentele reclamantului referitoare la momentul nașterii dreptului său de a-și notifica însemnul electoral către Biroul Electoral Central, respectiv cel al validării candidaturii sale ca și candidat independent, sunt neîntemeiate și contrare sensului de interpretare unitar și logic al prevederilor art. 59 alin. (1) din Legea 115/2015. Or, însăși principiul egalității în fața legii, garantat de prevederile art. 16 din Constituția României, se opune raționamentului juridic și modalității de interpretare a momentului de la care începe să curgă termenul reglementat de art. 59 alin. (1) din Legea 115/2015, expus de reclamant.

Reclamantul a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității"), Înalta Curte constată că niciun argument invocat de recurent nu vine să precizeze care ar fi regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, pretins a fi încălcate de către instanța de fond.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), Înalta Curte reține că dispozițiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 prevăd că. "Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale își pot stabili semne electorale, pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 10 zile de la constituirea acestuia.".

Este adevărat că în enumerarea expresă a competitorilor electorali prevăzută de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 nu se regăsește și categoria candidaților independenți însă nu poate fi reținută interpretarea recurentului în sensul că pentru candidații independenți momentul de la care curge termenul pentru înregistrarea semnelor electorale este cel al validării candidaturii și nu cel al constituirii Biroului Electoral Central.

Înalta Curte constată că termenele prevăzute de Legea 115/2015 au caracter imperativ, iar dacă legiuitorul ar fi vrut ca pentru candidații independeți să stabilească o altă modalitate de calcul a termenului pentru înregistrarea semnelor electorale ar fi prevăzut-o în mod expres.

Așa cum a reținut și instanța de fond, din cuprinsul Legii nr. 115/2015 nu rezultă că notificarea și înregistrarea semnelor electorale sunt condiționate de validarea candidaturilor, legiuitorul stabilind expres că momentul de la care curge termenul pentru întregistrarea însemnelor electorale este cel al constituirii Biroului Electoral Central.

Înalta Curte constată că interpretarea prezentată de recurent în cadrul cererii de recurs ar duce la instituirea pe cale judecătorească a unei alte reguli pentru candidații independeți ceea ce nu ar face altceva decât ar adăuga în mod nepermis la lege, cu încălcarea principiului legalității și a normelor de tehnică legislativă care prevăd o interpretare și aplicare unitară a legii.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că nu poate fi primită interpretarea restrictivă și discriminatorie a dispozițiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 făcută de recurent.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

În temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu dispozițiile art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 sau 8 C. proc. civ. și urmează a fi respins ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 83 din 21 septembrie 2020 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2020.