ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1801/2021

Ședința publică din data de 22 septembrie 2021

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată 22 septembrie 2014 pe rolul Tribunalului Giurgiu, sub număr de dosar x/2014, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B. Giurgiu pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei de concediere nr. 15 din 04.06.2014 emisa de pârâtă, repunerea în situația anterioară și plata de daune morale.

Prin sentința civilă nr. 253/LM.AS/2015 din 11 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, a fost respinsă ca tardivă contestația reclamantei A., în contradictoriu cu pârâta B. Giurgiu.

A. a formulat cerere de revizuire, a sentinței civile nr. 253 din 11.06.2015 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr. x/2014, înregistrată la 25 octombrie 2017 pe rolul Tribunalului Giurgiu sub număr de dosar x/2017

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 87 din 20 martie 2019 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a admis excepția tardivității formulării cererii de revizuire, invocată din oficiu de instanță, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva sentinței civile nr. 253/11.06.2015 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata B. "B." Giurgiu, ca tardiv formulată și a fost obligată revizuienta la plata către intimată a sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

A. a declarat apel împotriva încheierilor de ședință din 1 februarie 2018, 8 februarie 2018, 30 ianuarie 2019 și împotriva sentinței civile nr. 87 din 20 martie 2019, pronunțate de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în dosarul nr. x/2017, iar intervenientul C. a declarat apel împotriva încheierii de ședință din 30 ianuarie 2019 și a sentinței civile nr. 87 din 20 martie 2019, pronunțate de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu pârâta B. GIURGIU.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a fost respinsă cererea de recuzare formulată de petenta A. împotriva judecătorilor D. și E., în calitate de membri ai completului de judecată C6 A, ca inadmisibilă, in raport cu dispozițiile art. 47 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ.

Au fost respinse cererile de recuzare formulate de petenta A. împotriva judecătorilor F., G., H., I., J. și K., ca inadmisibile în raport cu dispozițiile art. 47 alin. (3) teza I C. proc. civ., fiind formulate împotriva unor judecători care nu fac parte din completul de judecată.

In temeiul dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ., a fost aplicată petentei A. amenda judiciară în cuantum de 600 RON, pentru formularea cu rea credință a unui număr de șase cereri de recuzare cu privire la judecători care nu fac parte din completul de judecata (câte 100 RON pentru fiecare recuzare de acest tip).

Prin încheierea din 26 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, din oficiu, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în încheierea din Cameră de Consiliu din 19 noiembrie 2019, în sensul că:

In loc de "Respinge cererea de recuzare formulată de petenta A. împotriva judecătorilor D. și E. în calitate de membri ai completului de judecată C6A, ca inadmisibila în raport cu dispozițiile art. 47 alin. (3) teza a II a C. proc. civ.." se va trece corect "Respinge cererea de recuzare formulată de petentul C. împotriva judecătorilor D. și E. in calitate de membri ai completului de judecată C6A, ca inadmisibilă, în raport cu dispozițiile art. 47 alin. (3) teza a II a C. proc. civ..".

În loc de "Respinge cererile de recuzare formulate de petenta A. împotriva judecătorilor F., G., H., I., J. și K., ca inadmisibile în raport cu dispozițiile art. 47 alin. (3) teza I C. proc. civ., fiind formulate împotriva unor judecători care nu fac parte din completul de judecată " se va trece corect "Respinge cererile de recuzare formulate de petenta A. și petentul C. împotriva judecătorilor F., G., H., I., J. și K., ca inadmisibile în raport cu dispozițiile art. 47 alin. (3) teza I C. proc. civ., fiind formulate împotriva unor judecători care nu fac parte din completul de judecată".

Curtea de Apel București a constatat că în mod greșit s-a consemnat faptul că cererea de recuzare înregistrată pe rolul curții la 18 noiembrie 2019, împotriva judecătorilor D., E., F., G., H., I., J. și K., ar fi fost formulată de petenta (apelantă-reclamantă) A..

Aceasta întrucât, din cuprinsul acestei cereri (redată integral în considerentele încheierii din Camera de consiliu din 19 noiembrie 2019) rezultă că a fost formulată de petentul (apelant intervenient) C. fiind îndreptată împotriva membrilor completului de judecată C6 A (D., E.) și împotriva altor judecători, indicați expres in cerere, respectiv F., L., H., I., J. și K..

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 442 C. proc. civ., s-a reținut că se impune îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurată în încheierea din Camera de Consiliu din 19 noiembrie 2019, în sensul menționării corecte a faptului că se respinge "cererea de recuzare formulată de petentul C. împotriva judecătorilor D. și E. in calitate de membri ai completului de judecată C6A, ca inadmisibilă în raport cu dispozițiile art. 47 alin. (3) teza a II a C. proc. civ..", respectiv că se resping "cererile de recuzare formulate de petenta A. și petentul C. împotriva judecătorilor F., G., H., I., J. și K., ca inadmisibile în raport cu dispozițiile art. 47 alin. (3) teza I C. proc. civ., fiind formulate împotriva uno:-judecători care nu fac parte din completul de judecată".

S-a precizat că motivele pentru care cele două cereri de recuzare (prima formulată de petenta A. și cea de-a doua formulată de petentul C.) au fost respinse ca inadmisibile au fost expuse în încheierea de ședință din Camera de Consiliu din 19 noiembrie 2019 și sunt valabile independent de prezenta îndreptare de eroare materială.

Prin decizia nr. 5297/2019 din 19 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a fost respins apelul formulat de apelanta A. împotriva încheierii de ședință din 01.02.2018, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat; a fost respins apelul formulat de apelanta A. împotriva încheierii de ședință din 08.02.2018, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat; a fost respins apelul formulat de apelantul C. împotriva încheierii de ședință din 30.01.2019, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat; a fost respins apelul formulat de apelanta A. împotriva încheierii de ședință din 30.01.2019, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca tardiv declarat.

Prin aceeași decizie, s-au respins apelurile formulate de apelanții A. și C. împotriva sentinței civile nr. 87 din 20 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata B. GIURGIU, ca nefondate.

La 2 decembrie 2019, A. și C. au formulat cereri de recurs împotriva încheierii din 26 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Recurenta A. a invocat în drept motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., care prevăd că hotărârea poate fi casată: când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale (pct. 1); când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești (pct. 4), când prin hotărâre, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității (pct. 5); când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii (pct. 6), respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (pct. 8).

În argumentarea recursului, reiterând susținerile din cuprinsul cererii de recuzare, arată că formulează recurs împotriva încheierii din 26 noiembrie 2019 din dosarul x/2017 "soluționat cu sofism" la prima instanță de doamna judecător M., "în complicitate cu dna N.", cu dna judecător D. și cu dna judecător E., pe motiv, că acestea "s-au mai pronunțat cu sofism penal" împotriva recurentei "prin decizia civilă nr. 5147 din 24.10.2017 din acest dosar nr. x/2016 când aceste au fost sponsorizate de dl pensionar O. din B. GIURGIU prin dna judecător N. și dna judecător P. împreună cu dl asistent judiciar Q. și dl asistent judiciar R. din Tribunalul Giurgiu și prin intermediul dlui pensionar S. în vârstă de 72 ani administrator la B. GIURGIU probă eu dețin poze foto cu o parte din această sponsorizare probă este și soluția abuzivă din acest dosar nr. x/2017 când cei doi asistenții judiciari Q. și R. au formulat cerere de abținere în dosar nr. x/2015 fiind soluționată premeditat greșit de dl judecător T. în acest dosar nr. x/2017 la solicitarea dnei judecător E. în complicitate cu dna judecători G. și dna judecător J. aceasta fiind colegă de instanță cu dna judecător P. aceasta fiind prietenă cu pronunțări| favorabile sponsorizate de dl avocat U. din B. GIURGIU în complicitate cu dl judecător T., probă împotriva dnei judecător D. și împotriva dnei judecător E. din acest complet ilegal C6A fiind donat cu completul C7A și C7R fiind formate premeditat aceste complete din aceiași judecători Șxxtefan și E. pentru a duce în eroare justițiabili că aceste complete C6A și C7A sunt complete cu judecători diferiți acest fapt este un motiv de recuzare și cu trimitere la DNA București pentru a cerceta penal modul de soluționare a acestui dosar nr. x/2014 fiind o revizuire a acestui dosar pentru descoperire probe noi în acest dosar nr. x/2017 fiind repartizat manual cum s-a procedat și cu acest dosar nr. x/2016 fiind o repartizare neprocedurală în complicitate cu dna grefier registrator V. pe motiv, că aceasta mi-a dat de înțeles din probele care eu le dețin, că dna grefier registrator a fost sponsorizată în ianuarie 2016 de dl avocat clandestin W. de la pârâta B. GIURGIU așa se explică aceste repartizări manuale cu dosarele mele de litigiu muncă numai la anumite complete deja sponsorizate de pârâta B. GIURGIU cum s-a procedat cu dna judecător X. și cu dna judecător K. când aceasta a fost deja sponsorizate în anul 2016 de dl pensionar O. în vârstă de 73 ani din B. GIURGIU după ce în prealabil a sponsorizat-o pe dna judecător Y. pentru a primi o sentință favorabilă în acest dosar nr. x/2014 mi-a confirmat verbal la data de 19.06.2019 dl pensionar O., probă sunt cererile de revizuire din acest dosar nr. x/2014 soluționate cu iz penal de dna judecător Z., dl judecător AA. și dna judecător G. împreună cu soțul ei dl judecător BB. acești judecători din Curtea de Apel București au fost sponsorizați prin dl judecător CC. sau dl judecător DD. această sponsorizare pentru dosar nr. x/2014 și dosar nr. x/2015 fiind făcută și prin intermediul dlui judecător EE. și dna judecător M. și dna judecător FF. aceste încrengături menționate mai sus sunt motive de recuzare împotriva completului C6A donat cu complet C7A în complicitate cu completul C18A format din dna judecător GG. aceasta fiind influențată de dna judecător HH. acesta a primit promisiuni de la dna judecător G. și de la soțul ei dl judecător BB. în complicitate cu dl judecător F. când acesta a tolerat în ajunul de Moș Nicolae din anul 2018 fanteziile penale ale dnei judecător G. aceasta s-a răzbunat pe mine pentru, că eu am surprins sponsorizarea cu suma de 1700 RON pentru instanța din Tribunalul Giurgiu cum reiese din dosar nr. x soluționat cu iz penal în complicitate cu dna judecător Z. aceasta de câteva ori în luna septembrie și-a sărbătorit ziua de naștere împreună cu dl avocat U. din B. GIURGIU în complicitate cu dl judecător II. acesta fiind coordonatorul mafiei spațiilor comerciale din Giurgiu prin Gruparea JJ. și din cauza la aceste încrengături menționate mai sus eu am hotărât să formulez recuzare împotriva celor 6 judecători numerotați la începutul recuzări iar din recuzarea mea reiese incompatibilitate completele donate C6A și C7A și C6R împotriva completului C18A și C18R, împotriva completului C23A și împotriva completului C17A donat cu complet C5A aceste complete numai sunt compatibile să soluționeze această recuzare de la termenul din 22.10.2019 motivele mele de recuzare sunt întemeiate cum prevede art. 42 punctele 1,8 și 13 C. pen..civilă și art. 5 din Cartea Europeană a Judecătorului probă penală la această recuzare este și decizia civilă nr. 94 din 12.01.2018 din dosar nr. x/2017 emisă tot de dna judecător X. și cu dna judecător K. cum s-a întâmplat cu acest dosar nr. x/2014 când cele două instanțe până în prezent nu a descoperit unde se află pagina cu proba tardivități, iar art. 42 C. proc. civ. prevede clar, ca judecători care s-au pronunțat deja în cauze similare nu se mai pot pronunțat din nou în aceeași cauză probă este pronunțare din dosar nr. x/2016 acest dosar fiind din anul 2015 trebuia conexat de dna KK. și dna judecător E. cu acest dosar nr. x/2014 acest fapt este încă un motiv de revizuire și recuzare, iar completul C6A și C7A și complet C6R trebuia deja să formuleze cerere de abținere cu trimitere la DNA București împreuna cu decizia civilă nr. 3290 din 11.09.2018 din acest dosar nr. x/2015 care trebuia conexat cu acest dosar nr. x/2017 probă penală este decizia civilă nr. 3290 din 11.09.2018 emisă cu sofism penal de dna judecător G. împreună cu dl judecător AA. împreună cu soția lui dna judecător LL. când aceștia au primit câte 500 euro de la pârâta B. GIURGIU mi-a confirmat la data de 19.06.2019 dl pensionar O. din B. GIURGIU probă este și faptul, că acesta până în prezent nu a fost obligat niciodată în aceste dosare de instanța de apel pentru a face dovadă cu calitatea juridică de la pârâta B. GIURGIU cum prevede art. 82 C. pen..civilă pentru acest fapt nu a fost obligat nici dl avocat W. acesta în toate dosarele a depus chitanțe avocațiale false cu realitatea tolerate de instanța de apel".

Precizează instanței de recurs că la 19 noiembrie 2019 a primit prin poștă încheierea din 26 noiembrie 2019, în care este îndrumată să formuleze recurs în termen de 5 zile pentru a fi anulată această încheiere prin care se invocă greșit că recuzarea a fost formulată de petenta A., în caz că nu se depune cerere de abținere de instanța de apel, iar în realitate a fost o recuzare și plângere penală, depusă de apelantul C..

Instanța de apel, mai arată recurenta, reține că A. a formulat recuzare împotriva a șase judecători, când, în realitate, erau doi judecători, apelantul C. fiind cel care a formulat recuzare împotriva completelor care sunt în vrăjmășie cu cei doi petenți.

Solicită să fie admis recursul, prin anularea încheieri din 26 noiembrie 2019 din acest dosar, nr. x/2017, cu trimitere la DNA București.

Recurentul C. a invocat în drept motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., reiterând întocmai susținerile recurentei A. din cuprinsul cererii sale de recurs.

De asemenea, a precizat instanței de recurs că, la 19 noiembrie 2019, a primit prin poștă încheierea din 26 noiembrie 2019, în care este îndrumat să formuleze recurs în termen de 5 zile pentru a fi anulată această încheiere lovită de nulitate, prin care se invocă greșit că recuzarea a fost formulată de reclamanta A., în caz că nu se depune cerere de abținere de instanța de apel, iar în realitate a fost o recuzare și plângere penală, depusă de C..

Solicită să fie admis recursul, prin anularea încheieri din 26 noiembrie 2019 din acest dosar, nr. x/2017, cu trimitere Ia DNA București.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursurilor, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor a fost comunicat părților, față de care nu s-au depus puncte de vedere.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursurilor în raport cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează a anula recursurile, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Deși recurenții au invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că susținerile din cuprinsul cererilor de recurs nu fac posibilă încadrarea acestora în niciunul dintre cazurile reglementate de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, între altele:

"motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul șî dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ:

"mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate Ia alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Totodată, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ.:

"aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenții aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. Aceasta întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, autorul acestuia trebuind să își exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege.

In cuprinsul cererilor de recurs deduse judecății, nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa încheierii atacate, care formează obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurenți a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluția de îndreptare a erorii materiale strecurate în încheierea din 19 noiembrie 2019 (prin care au fost respinse cereri de recuzare) și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia, susținerile recurenților reprezentând în realitate o reiterare a cererilor de recuzare.

Dezvoltarea motivelor de recurs la care se referă art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. vizează formularea unor critici de nelegalitate care să fie îndreptate împotriva considerentelor hotărârii recurate.

Astfel, simpla reiterare în cererile de recurs a susținerilor din cuprinsul cererilor de recuzare, fără a se arăta în concret în ce constă nelegalitatea încheierii recurate, nu întrunește cerința anterior evocată.

Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalității acesteia, instanța de recurs, soluționând această cale de atac, verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale. Această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile mai sus menționate, obligație care revine sub sancțiunea nulității, titularilor căilor de atac promovate.

În considerarea celor ce preced, reținând că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, văzând că recurenții nu s-au conformat obligației reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) din același cod, Înalta Curte, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică care să impună aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursurile în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile declarate de recurenta A. și de recurentul C. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2021.