ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.03.2021

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 830/2021

HOTĂRÂRE
31.03.2021
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 830/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursurilor de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la 3 octombrie 2016 sub nr. x/2016, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B. Giurgiu a contestat procedura de concediere, respectiv preavizul nr. 87 din 8 mai 2014.

Prin încheierile de ședință din 1 aprilie 2017, 3 aprilie 2017, 10 mai 2017, 20 septembrie 2017, 19 octombrie 2017 și 23 martie 2018, s-au încuviințat cererile de abținere formulate de judecătorii C., D., E., F., G. și grefiera H., în dosarele nr. x/2016, nr. y/2017 și nr. 1852/122/2017. După soluționarea cererilor de abținere, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Giurgiu la 17 aprilie 2018 sub nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 89/LM/AS din 22 martie 2019, Tribunalul Giurgiu, secția Civilă a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție formulată de intervenientul I., a respins, ca nefondată, acțiunea formulata de reclamantă și a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 500 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

La 30 septembrie 2019, reclamanta A. a formulat cerere de recuzare, care a fost anulată ca netimbrată prin încheierea de ședință din 11 octombrie 2019.

La 14 octombrie 2019, petentul I. a formulat cerere de recuzare, iar la 25 octombrie 2019, aceeași parte a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, ce i-a fost pusă în vedere aferent cererii de recuzare . Prin încheierea de ședință din 29 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, soluția fiind definitivă.

Prin încheierile de ședință din 7 noiembrie 2019, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de ajutor public judiciar și a anulat ca netimbrată cererea de recuzare, formulate de petentul I. .

Prin decizia civilă nr. 5054 din 8 noiembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca nefondate, apelurile formulate.

La 13 noiembrie 2019, petentul I. a formulat din nou cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, cerere care a fost anulată ca tardivă de Curtea de Apel București prin încheierea de ședință pronunțată la 3 decembrie 2019 în dosarul nr. x/2018, soluția fiind definitivă.

Împotriva încheierilor din 7 noiembrie 2019, au declarat recurs A. și I., solicitând instanței să admită calea de atac formulată și să desființeze încheierile atacate.

Prin memoriile de recurs, se susține că hotărârile pronunțate în dosarul nr. x/2018 au fost date cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilitatea membrilor completului, invocând relații de rudenie, prietenie și relații patrimoniale între judecători. Se mai susține că recurentul I. nu a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, aferentă cererii de recuzare și că judecătorul incompatibil este obligat să se abțină, conform prevederilor art. 41 și 42 C. proc. civ.

Recurenții au indicat în cererile de recurs motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 2, 3, 4,5, 6 și 8 C. proc. civ.

Recurentul I. a depus întâmpinare prin care a arătat că nu a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru pentru cererea de recuzare. Recurenta-reclamantă nu a depus răspuns la întâmpinare.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Pe baza cererii de recurs și a întâmpinării depuse, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reținut că recursul declarat de I. împotriva încheierilor din 7 noiembrie 2019 este nul, în principal pentru nerespectarea obligației de a achita taxa de timbru, iar recursul declarat de A. împotriva încheierilor din 7 noiembrie 2019 este nul, pentru neîncadrarea în dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 9 decembrie 2020, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursurilor declarate, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Părțile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Examinând cu prioritate aspectele legate de timbrarea recursului formulat de recurentul-intervenient, respectiv de inexistența motivelor de nelegalitate ale recursului declarat de recurenta-reclamantă, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în complet de filtru, reține următoarele:

Cu privire la recursul formulat de recurentul-intervenient, instanța supremă constată că prin încheierile atacate, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca neîntemeiată cererea de ajutor public judiciar și a anulat ca netimbrată cererea de recuzare, formulate de petentul I. în stadiu procesual al apelului.

Recursurile formulate în prezenta cauză sunt supuse obligației de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de RON fiecare, în temeiul dispozițiilor art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxele fiind datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, iar conform art. 32 și art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, fiind datorate atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac.

Înalta Curte constată că recurentului-intervenient I. i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru conform adresei de la dosar, iar acesta a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea din 15 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Față de cele de mai sus, și văzând că până la data soluționării căii de atac formulate, recurentul-intervenient nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte de Casație și Justiție, dând eficiență prevederilor art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ. va anula, ca netimbrat, recursul declarat de I..

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta-reclamantă, instanța supremă constată că, deși cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 2, 3, 4,5, 6 și 8 C. proc. civ., motivele de casare indicate sunt pur formale și că nu există critici care să poată fi analizate din perspectiva aspectelor de nelegalitate.

Motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanța care a pronunțat hotărârea atacată și-a fundamentat soluția pronunțată. Pentru a se putea considera că recursul este motivat, autoarea căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalității acesteia.

Față de cele de mai sus, instanța supremă reține că recurenta-reclamantă nu și-a respectat obligația impusă de lege de a încadra criticile invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în acest caz intervenind sancțiunea nulității căii de atac formulate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va da eficiență prevederilor art. 486 alin. (2) și (3) și ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și, în temeiul art. 493 alin. (5) din același cod, va anula ca netimbrat recursul declarat de recurentul-intervenient în numele altei persoane I. și va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierilor din 7 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-intervenient în numele altei persoane I. împotriva încheierilor din 7 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierilor din 7 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-09-22
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1801/2021
Ședința publică din data de 22 septembrie 2021 Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată 22 septembrie 2014 pe rolul Tribunalului Giurgiu, sub număr de dosar x/2014, re
ÎCCJ 2022-04-12
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 877/2022
titlu de cheltuieli de judecată. 4. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel principal reclamantul A. și apel incident pârâta B. S.R.L. Prin apelul declarat, reclamantul A. a solicitat modificarea în parte a sentinței, în sensul înlăturăr
ÎCCJ 2020-12-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2725/2020
B., C., D. - prin reprezentant legal E., F. - prin reprezentant legal E., invocată de intervenientul forțat H. prin întâmpinare. A admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta G., prin întâmpinare, numai cu privire la acți
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2478/2019
13 martie 2019, s-a formulat cerere de recuzare de către D. împotriva domnilor judecători F., G. și H. Prin încheierea din 13 martie 2019, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a constatat că numitul D. nu are calitate de intimat în re
ÎCCJ 2022-05-17
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1150/2022
și dobânda legală aferentă acestora, ca neîntemeiată; a fost obligată pârâta să plătească reclamanților 3.395 RON, cheltuieli de judecată; au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței; a fost respinsă cererea intimaților de obligare
Sursă