ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1444/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1444/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 24 septembrie 2019
Asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 29 iulie 2015, pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția Civilă, sub nr. x/2015, reclamanta A., prin procurator B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Societatea Meșteșugărească "C." Giurgiu, anularea deciziei de concediere nr. 15 din 04.06.2014 emisă de pârâtă.
Prin încheierea de ședință din 16 iunie 2016, Tribunalul Giurgiu, secția Civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție principală formulată de către B..
Împotriva acestei încheieri a declarat apel intervenientul B., criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 4912 din 13 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca nefondat, apelul titularului cererii de intervenție B. împotriva încheierii de ședință din 16 iunie 2016 a Tribunalului Giurgiu.
Prin sentința civilă nr. 417/LM din 20 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Giurgiu, secția Civilă a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta Societatea Meșteșugărească "C." Giurgiu și a obligat reclamanta A. să plătească pârâtei suma de 500 RON cheltuieli de judecată.
Reclamanta A., prin procurator și intervenient B., a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 417/20.10.2017, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția I civilă.
Prin decizia civilă nr. 3290 din 11 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2015, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta A., prin procurator B. și de apelantul-intervenient B., împotriva sentinței civile nr. 417 din data de 20.10.2017, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimata Societatea Meșteșugărească "C." Giurgiu.
Împotriva acestei decizii, apelantul B., invocând calitatea de intervenient accesoriu, a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 5 și 8 C. proc. civ., susținând că decizia atacată este contradictorie deciziei civile nr. 155 din 30 ianuarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2017.
Analizând cererea de revizuire formulată de intervenientul accesoriu B., față de prevederile art. 513 C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 67 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Revizuentul a exercitat calea de atac extraordinară a revizuirii împotriva deciziei civile nr. 3290 din 11 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2015, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând în esență că această hotărâre judecătorească este potrivnică deciziei civile nr. 155 din 30 ianuarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2017.
Deși în cuprinsul cererii de revizuire au fost menționate ca dispoziții legale care constituite temeiul de drept al căii de atac extraordinare și prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., dezvoltarea acestora nu a permis încadrarea lor în acest motiv de revizuire, nefiind incidentă premisa aplicării acestui text legal care reglementează posibilitatea exercitării revizuirii în situația în care după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, astfel că invocarea acestor dispoziții legale a avut un caracter pur formal.
Prin urmare, Înalta Curte reține că a fost sesizată cu o cerere de revizuire întemeiată doar pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Conform dispozițiilor art. 513 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată", iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, "dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază."
Potrivit art. 67 alin. (4) C. proc. civ., calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.
Norma citată consacră o limitare a exercițiului dreptului titularului unei cereri de intervenție accesorie de a uza de căile de atac deschise împotriva unei hotărâri judecătorești, în sensul condiționării valorificării acestui drept de declararea aceleiași căi de atac de către partea în interesul căreia s-a formulat intervenția de către terț.
Neîndeplinirea acestei condiții conduce la inadmisibilitatea căii de atac declarate de către intervenient, deoarece acesta nu are deschisă calea procesuală vizată de textul de lege. Sancțiunea ce operează în acest caz este explicit prevăzută în art. 67 alin. (4) C. proc. civ., respectiv aceea a respingerii ca neavenite a căii de atac.
În cauză, numitul B. a formulat în nume propriu cerere de revizuire împotriva deciziei de apel, invocând motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., și arogându-și calitatea de apelant și intervenient accesoriu, fără ca reclamanta A. să formuleze, la rândul său, cererea de revizuire întemeiată pe contrarietatea de hotărâri, situație în care, având o poziție procesuală subsidiară, intervenientul accesoriu nu poate exercita această cale de atac.
Așa fiind, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va face aplicarea art. 67 alin. (4) C. proc. civ. și va respinge ca neavenită cererea de revizuire formulată de revizuentul-intervenient accesoriu B. împotriva deciziei civile nr. 3290 din 11 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca neavenită cererea de revizuire formulată de revizuentul-intervenient accesoriu B. împotriva deciziei civile nr. 3290 din 11 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2015.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii la Completul de 5 Judecători.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2019.