ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1535/2021

HOTĂRÂRE

16.06.2021

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1535/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 16 iunie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la 7 aprilie 2015, sub nr. x/2015, reclamanții Primăria Comunei Uda, Comuna Uda și Consiliul Local Uda au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., obligarea pârâtei la restituirea sumei de 15.850,24 RON, încasată necuvenit, și a despăgubirilor civile actualizate până la data plății.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat în esență că prin Decizia Curții de Conturi nr. 32 din 27 iunie 2012 s-a constatat că pârâta a solicitat și a încasat nejustificat suma de 15.850,24 RON, reprezentând diferențe dintre cantitățile înscrise în situațiile de plată, facturile emise și serviciile prestate în realitate.

Reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1170 și art. 1172 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 4249/2016 din 13 mai 2016, Judecătoria Pitești, secția Civilă a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 15.850,24 RON, cu titlu de debit, și suma de 409,13 RON, cu titlu de despăgubiri civile constând în dobânda legală aferentă, ce se va actualiza până la data plății.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta S.C. A. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 3266/2017 din 8 noiembrie 2017, Tribunalul Argeș, secția Civilă a admis excepția tardivității, invocată din oficiu, și a respins ca tardiv formulat apelul declarat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 152/2019 din 6 mai 2019, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a admis recursul formulat de pârâtă, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Argeș.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș, secția Civilă sub nr. x/2015*.

Prin decizia civilă nr. 795/2020, Tribunalul Argeș, secția Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de pârâta S.C. A. S.R.L.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L., dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

La termenul de la 11 martie 2021, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a invocat excepția necompetenței materiale, pe care a admis-o prin încheierea de ședință din aceeași dată, și a declinat competența materială procesuală de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a aceleiași curți de apel.

În esență, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a reținut că între reclamanta Primăria Comunei Uda, în calitate de beneficiar, și pârâta S.C. A. S.R.L., în calitate de prestator, s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/2012, în executarea căruia s-au emis o serie de facturi. Ulterior, în urma verificărilor efectuate, Curtea de Conturi a României a constatat că există un prejudiciu în cuantum de 15.850,24 RON, cu titlu de debit, și 409,13 RON, cu titlu de despăgubiri civile, rezultat ca urmare a plăților nelegale efectuate către pârâtă. Instanța a avut în vedere prevederile Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5 din 10 martie 2016, în conformitate cu care începând cu 15 martie 2016, toate litigiile cu profesioniștii intră în competența secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal, indiferent de instanța care le-a soluționat în fond. Această măsură a fost luată în scopul echilibrării volumului de activitate al celor două secții civile, iar nu în scopul delimitării competenței între secții, în raport de natura cauzei. Deoarece recursul a fost înregistrat la 11 noiembrie 2020, respectiv după adoptarea Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 5 din 10 martie 2016, s-a apreciat că secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal este competență în soluționarea litigiului.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluționare secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei secții sub nr. x/2015**.

La termenul de la 20 mai 2021, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a pus în discuție competența materială procesuală a instanței de recurs, iar prin încheierea de la același termen, a declinat competența materială procesuală de soluționare a recursului în favoarea secției I Civile a Curții de Apel Pitești, a constatat existența unui conflict negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență astfel ivit.

În esență, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut că este învestită cu soluționarea căii de atac a recursului declarat în al doilea ciclu procesual și că prima cerere de recurs a fost soluționată de secția I Civilă fără a invoca necompetența materială procesuală. A apreciat că față de considerentele Deciziei nr. 31/2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, și față de prevederile art. 130 C. proc. civ., instanța care a soluționat recursul în primul ciclu procesual nu mai poate invoca necompetența sa materială procesuală în soluționarea recursului în al doilea ciclu procesual.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții ale aceleiași instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Conform art. 136 C. proc. civ., dispozițiile legale privind excepția de necompetență și conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că secția I Civilă și secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ale Curții de Apel Pitești s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între secțiile instanței sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre aceste secții este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din secțiile instanței aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere material procesual, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Pentru a stabili competența materială de soluționare a cauzei, Înalta Curte reține că instanțele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtei S.C. A. S.R.L. la plata către reclamanți, printre care reclamanta Primăria Comunei Uda, a sumei de 15.850,24 RON, cu titlu de debit, și a sumei de 409,13 RON, cu titlu de despăgubiri civile. Instanța supremă mai reține că între reclamantă, în calitate de beneficiar, și, pârâtă, în calitate de prestator, s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/2011, în executarea căruia s-au emis o serie de facturi. Ulterior, în urma verificărilor efectuate, Curtea de Conturi a României a constatat, prin Decizia nr. 32 din 27 iunie 2012, că pârâta a solicitat și a încasat nejustificat suma de 15.850,24 RON, reprezentând diferențe dintre cantitățile înscrise în situațiile de plată, facturile emise și serviciile prestate în realitate

Din cele expuse mai sus, rezultă că obiectul litigiului dedus judecății constă în recuperarea prejudiciului cauzat de emiterea nejustificată a unor facturi în executarea unui contract de prestări servicii, acesta încadrându-se, prin natura sa, în categoria litigiilor cu profesioniștii.

Prin Decizia nr. 18/2016 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, Înalta Curte a statuat astfel:

"competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările și completările ulterioare".

Prin Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești a stabilit că, începând cu 15 martie 2016, dosarele în materia litigiilor cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, să fie soluționate de secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Recursul a cărui soluționare a fost declinată a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești la 11 noiembrie 2020.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) și ale art. 136 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.