ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2171/2021

Ședința publică din data de 21 octombrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la 3 februarie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanțelor Publice, în contradictoriu cu intimata A., a formulat contestație la executare împotriva somației nr. x/08.01.2020 emise de Societatea de Executori Judecătorești B. în dosarul de executare nr. 343/E/2020, a executării silite înseși, precum și împotriva încheierii nr. 6531/2019 de încuviințare a executării silite pronunțate la 12.11.2019 de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2019, solicitând anularea somației, a executării silite înseși, precum și a încheierii atacate, întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare.

Petentul a menționat că titlurile executorii în baza cărora a fost încuviințată executarea silită sunt reprezentate de sentința civilă nr. 37/2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 943/2010 a aceleiași instanțe, încheierea din 11.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008 și sentința civilă nr. 6520/2014 din 15.12.2014 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2049/A/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014.

La 6 februarie 2020, contestatorul a depus cerere modificatoare, arătând că înțelege să formuleze contestație la executare și împotriva somațiilor emise la 16.01.2020 de Societatea de Executori Judecătorești B. în dosarul de executare nr. 343/08.01.2020, a executării silite înseși, precum și a încheierilor de încuviințare a executării silite nr. 13 din 08.01.2020 și nr. 70 din 13.01.2020, pronunțate de Judecătoria Oradea în dosarele nr. x/2020 și nr. y/2020, în contradictoriu cu intimații-creditori C., D., E. și F., în temeiul acelorași titluri executorii.

Prin sentința civilă nr. 6429 din 27 octombrie 2020, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 5 București a constatat că, în cadrul dosarului de executare nr. 343/E/2019 al Societății de Executori Judecătorești B., executarea silită se desfășoară împotriva debitorului Ministerul Finanțelor Publice, alături de debitorii Ministerul Justiției, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea, în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 37/2008, pronunțată de această instanță în dosarul nr. x/2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 943/2010 a aceleiași instanțe, încheierea din 11.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008 și sentința civilă nr. 6520/2014 din 15.12.2014 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2049/A/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014.

Instanța a constatat că, față de pluralitatea de debitori, executorul judecătoresc a înțeles să învestească Judecătoria Oradea cu o cerere de încuviințare a executării silite pentru toți debitorii (unii dintre ei cu sediul în Oradea, iar alții cu sediul în București, sector 5), prin raportare la dispozițiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, a reținut că prin încheierea nr. 6531 din 12 noiembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2019 a fost încuviințată executarea silită în dosarul execuțional nr. x/2020 împotriva debitorilor Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea, în baza titlurilor executorii menționate.

Față de aceste considerente și de dispozițiile art. 651 alin. (1) și art. 714 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 5 București a apreciat că aparține Judecătoriei Oradea competența de soluționare a cauzei, ca instanță de executare.

Prin sentința civilă nr. 3484 din 30 iunie 2021, Judecătoria Oradea a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, competența de soluționare a cauzei. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata pricinii și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Oradea a reținut, în raport de dispozițiile art. 651 alin. (1) și art. 714 alin. (1) C. proc. civ., că legiuitorul a stabilit o competență teritorială exclusivă pentru soluționarea contestației la executare în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia se află sediul debitorului. A menționat că singurul criteriu legal pentru stabilirea competenței de soluționare a contestației la executare este domiciliul/sediul debitorului de la momentul sesizării organului de executare.

De asemenea, a apreciat că, din dispozițiile legale nu reiese existența vreunui principiu potrivit căruia, prin încuviințarea executării silite, respectiva instanță "și-a câștigat competența" de soluționare și a celorlalte cereri și contestații formulate ulterior, pe parcursul executării silite.

Constatând că, în speță, contestatorul (debitor) este Ministerul Finanțelor Publice, care are sediul în București, aflat în circumscripția Judecătoriei Sectorului 5 București, a apreciat că în mod corect a fost depusă contestația la executare la Judecătoria Sectorului 5 București, întrucât aceasta este instanța competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cauza.

Examinând conflictul negativ de competență din perspectiva dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul cauzei care a generat ivirea conflictului negativ de competență este reprezentat de cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la 3 februarie 2020, completată la 6 februarie 2020, prin care contestatorul Ministerul Finanțelor Publice a formulat, în contradictoriu cu intimații A., C., E., F. și D., contestație la executare împotriva somației nr. x/08.01.2020 emise de Societatea de Executori Judecătorești B. în dosarul de executare nr. 343/E/2020, a executării silite înseși, precum și împotriva încheierilor de încuviințare a executării silite nr. 6531 din 12 noiembrie 2019, nr. 13 din 8 ianuarie 2020 și nr. 70 din 13 ianuarie 2020, pronunțate de Judecătoria Oradea în dosarele nr. x/2019, nr. y/2020 și nr. 37/271/2020.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare."

Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ., ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Conform art. 651 alin. (3) din același act normativ, "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii (nepublicată), a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În speță, Judecătoria Oradea, prin încheierile nr. 6531 din 12 noiembrie 2019, nr. 13 din 8 ianuarie 2020 și nr. 70 din 13 ianuarie 2020, pronunțate în dosarele nr. x/2019, nr. y/2020 și nr. 37/271/2020, a admis cererile formulate de Societatea de Executori Judecătorești B., privindu-i pe creditorii A., C., E., F. și D., și pe debitorii Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea și a încuviințat executarea silită în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 37/2008, pronunțată de această instanță în dosarul nr. x/2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 943/2010 a aceleiași instanțe, încheierea din 11.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008 și sentința civilă nr. 6520/2014 din 15.12.2014 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2049/A/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014.

Câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare inițiată de Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Înalta Curte constată că Judecătoria Oradea este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2021.