ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1678/2021

Ședința publică din data de 21 septembrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 iunie 2015 pe rolul Judecătoriei Pitești, secția civilă, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B. și Municipiul Pitești, prin primar, a solicitat anularea autorizației de construire nr. x/06.05.2015 emisă pe numele pârâtei persoană fizică.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27 iulie 2015 pe rolul Tribunalului Argeș, secția civilă, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B., C. și Municipiul Pitești, prin primar, a solicitat anularea aceleiași autorizații de construire și restabilirea situației anterioare în sensul obligării pârâților la demolarea lucrărilor de construire realizate în baza autorizației, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Prin încheierea de ședință din data de 04 martie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015, potrivit dispozițiilor art. 138 alin. (4) C. proc. civ., Judecătoria Pitești, secția civilă, a admis excepția litispendenței și a înaintat dosarul către Tribunalul Argeș în vederea atașării la dosarul nr. x/2015.

Prin sentința civilă nr. 475 din 13 mai 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Argeș, secția civilă, a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B., C. și Municipiul Pitești, prin primar.

Prin decizia nr. 1365 R-Cont din 06 octombrie 2016, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 475 din 13 mai 2016, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă; a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.

Prin sentința civilă nr. 425 din 12 aprilie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Argeș, secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul C.; a admis acțiunea conexată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B., C. și Municipiul Pitești, prin Primar; a anulat autorizația de construire nr. x/06.05.2015 și a dispus restabilirea situației anterioare, în sensul obligării pârâților B. si C. la demolarea lucrărilor de construire realizate în baza autorizației, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar în caz de refuz va fi autorizată reclamanta să procedeze la desființarea acestei construcții pe cheltuiala pârâților; a obligat pârâții la plata către reclamanta a sumei de 1000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 401 R-Cont din 19 martie 2019, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția tardivității și nulității recursului; a respins, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții B., C. și Municipiul Pitești, prin primar, împotriva sentinței civile nr. 425 din 12 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19 octombrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B., C., D. și E., a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâților B. și C. să-i respecte proprietatea și posesia suprafaței de 70 m.p., situată în municipiul Pitești, județul Argeș, care face parte din terenul proprietatea sa, în suprafață totală de 320 m.p. (măsurată 336 m.p.), înscrisă în cartea funciară nr. x a Municipiului Pitești (provenită din conversia CF nr. x), nr. cadastral x; obligarea în solidar a pârâților B. și C. să demoleze construcția pe care o edifică pe acest teren și să elibereze terenul de materialele rezultate din demolare, iar în caz de refuz, să fie autorizată reclamanta să efectueze aceste lucrări, pe cheltuiala pârâților; să constatate nulitatea absolută a actului adițional la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/10.07.1997 la Biroul notarului public F., încheiat de pârâții B., pe de o parte și D. și E., pe de altă parte, act adițional autentificat sub nr. x/05.11.2002, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1206 din 09 februarie 2017, Judecătoria Pitești, secția civilă, a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B., C., D. și E..

Prin decizia civilă nr. 2800 din 18 iunie 2019, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis apelul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1206/09.02.2017, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/2015, intimați fiind pârâții B., C., D. și E.; a schimbat sentința în sensul că a admis acțiunea; a obligat pe pârâți să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie suprafața de 69 m.p. identificată în planșa nr. 7 a RET G., fila x; a obligat pe pârâți în solidar să demoleze construcția edificată pe acest teren individualizată în aceeași planșă sub denumirea C 1 și să elibereze terenul de materialele rezultate din demolare; în caz de refuz al pârâților, a autorizat pe reclamantă să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților; a constatat nul actul adițional autentificat sub nr. x/05.11.2002 de BNP F.; a obligat pârâții în solidar la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în sumă de 1.782 RON reduse.

Prin decizia civilă nr. 175 din 27 aprilie 2021, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a admis recursul declarat de pârâții B. și C. împotriva deciziei civile nr. 2800 din 18 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2015; a casat, în parte, decizia și, în consecință, a înlăturat dispoziția privind demolarea construcției individualizate sub denumirea C1; a menținut în rest dispozițiile instanței.

Prin cererea înregistrată la data de 28 mai 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2021, revizuenta S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea, în parte, a deciziei civile nr. 175 din 27 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015.

În motivarea căii de atac, cu referire la istoricul litigiului, revizuenta a arătat că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 425 din 12 aprilie 2018 a Tribunalul Argeș și a deciziei civile nr. 401 R-Cont din 19 martie 2019 a Curții de Apel Pitești, pronunțate în dosarul nr. x/2015, în condițiile în care instanțele de fond și apel au reținut inexistența dreptului de proprietate a pârâtei B. cu privire la construcție ca urmare a dispariției acesteia și relei-credințe a pârâților B. și C. cu privire la edificarea unei construcții noi în baza autorizației de construire nr. x/06.05.2015.

A susținut că ambele instanțe au valorificat aspectele tranșate cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr. 1783/25.02.2015 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin decizia nr. 1138/12.04.2016, pronunțată de Tribunalul Argeș, prin care a fost respins apelul formulat de pârâta B..

În acest dosar, instanța a constatat inexistența dreptului de proprietate al pârâtei B. asupra imobilului construcție situat în municipiul Pitești, județul Arges, reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 562 alin. (1) din C. civ., potrivit cărora dreptul de proprietate cu privire la imobil s-a stins ca urmare pieirii bunului.

De altfel, prin decizia civilă nr. 2800/18.06.2019, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2015, instanța de apel a reținut efectului pozitiv al autorității de lucru judecat prin raportare atât la sentința civilă nr. 1783/25.02.2015, cât și la decizia civilă nr. 401/R-Cont/19.03.2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitesti în dosarul nr. x/2015.

A mai arătat că prin cererea de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr. x/2015, cât și prin capătul 2 al cererii de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr. x/2015, au solicitat demolarea construcției în suprafață de 70 mp. situată pe terenul din Pitești, județul Argeș.

Cu privire la încălcarea autorității de lucru judecat a considerentelor hotărârilor pronunțate în dosarul nr. x/2015, revizuenta a arătat că deși în dosarul nr. x/2015 instanța a reținut reaua-credință a pârâtei B. cu privire la edificarea construcției, în dosarul nr. x/2015, prin decizia civilă nr. 401/R-Cont/19.03.2019, Curtea de Apel Pitești a constatat că instanța de apel a pronunțat o soluție greșită atunci când a dispus obligarea pârâtei să demoleze construcția situată pe acest teren, reținând că edificarea sa a fost făcută de reclamant cu rea-credință în condițiile în care la data anulării autorizației de construire nr. x/06.05.2015, eliberată de Primaria Municipiului Pitești, construcția veche exista pe terenul în litigiu într-o stare de degradare în proporție de 70%, existența acestei construcții fiind suficientă pentru a se aprecia asupra bunei-credințe a pârâtei cu privire la constructia nouă.

În același dosar, instanța a reținut că la momentul emiterii autorizației de reabilitare construcția nu mai exista, dreptul de proprietate cu privire la aceasta dispărând ca urmare a pieirii construcției, valorificând efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al sentinței civile nr. 1783/25.02.2015, pe când în dosarul nr. x/2015, instanța de recurs a constatat că nu s-a făcut dovada existenței unei autorizații de demolare a construcției vechi, ceea ce presupune că pârâta nu și-a pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului, ci după cum au reținut instanțele de contencios administrativ, o parte din această construcție a fost încoporată în construcția nouă.

Cu referire la încălcarea autorității de lucru judecat a dispozitivului deciziei civile nr. 425/12.04.2018 a Tribunalului Argeș, a susținut că decizia civilă nr. 175/27.04.2021 a Curții de Apel Pitești contrazice cele statuate în prin decizia Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

Practica judiciară a stabilit că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri are drept scop respectarea autorității de lucru judecat în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care le este favorabilă, iar rezolvarea acestei situatii, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.

Anularea ultimei hotărâri, care a încălcat principiul autorității de lucru judecat, se impune și din perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, invocând în acest sens jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Hotărârea în cauza Rozalia Avram Tmpotriva Romaniei, publicată în M. Of. nr. 252/15.04.2015, par. 31; Hotărârea în cauza Mitrea împotriva României, publicată în M.Of. nr. 855/21.12.2010, par. 23).

Totodată, Curtea a considerat că și în absența anulării unei hotărâri, repunerea în discuție a unei soluții adoptate într-un litigiu, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în cadrul unei alte proceduri judiciare, poate aduce atingere art. 6, în măsura în care poate să facă iluzoriu dreptul la o instanță și să încalce principiul securității juridice (cauza Kehaya și alții împotriva Bulgariei, pct. 67-70; Gok și alții împotriva Turciei, nr. 71.867/01, 71.869/01, 73.319/01 și 74.858/01, pct. 57-62, 27 iulie 2006, și Esertas împotriva Lituaniei, nr. 50.208/06, pct. 23-32, 31 mai 2012).

La data de 13 iulie 2021 (data depunerii la oficiul poștal), în termenul legal, intimata B. a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepția necompetenței materiale, în raport de dispozițiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 175/27.04.2021 în raport de sentința civilă nr. 425/12.04.2018 a Tribunalului Argeș, menținută prin decizia civilă nr. 401/19.03.2019 a Curții de Apel Pitești, apreciind că competența de soluționare a cererii de revizuire revine Curții de Apel Pitești. De asemenea, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, având în vedere că între procesele evocate nu există identitate de părți, obiect și cauză, iar pe calea revizuirii se cere judecarea procesului prin raportare la aceleași dovezi și apărări ce au fost avute în vedere de către instanța de recurs, lucru care nu este permis.

La data de 14 septembrie 2021, prin poștă electronică, în termenul legal, intimatul C. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței instanței și excepția inadmisibilității cererii de revizuire în raport de sentința civilă nr. 425/2018 a Tribunalului Argeș, rămasă definitivă prin decizia nr. 401/2019 a Curții de Apel Pitești, precum și excepția tardivității cererii de revizuire, în raport de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar pe fondul cererii de revizuire, a solicitat respingerea căii de atac, ca neîntemeiată.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cererea de revizuire dedusă judecății, prin raportare la dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 509 din C. proc. civ., "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (...) 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri (...)"

Rațiunea reglementării motivului de revizuire prevăzut de textul legal redat, ce se constituie în temeiul juridic al căii extraordinare de atac promovată de S.C. A. S.R.L. o reprezintă necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat atunci când printr-o hotărâre ulterioară s-a statuat în sens contrar a ceea ce s-a tranșat în legătură cu aceeași cerere ce a făcut obiectul primei judecăți.

În alte cuvinte, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicata pro veritate habetur).

Este real că potrivit art. 431 C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Dacă primul alineat al articolului sus-menționat dă expresie funcției negative a lucrului judecat potrivit căreia o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea aceleiași judecăți, în condițiile identității de părți, obiect și cauză, alin. (2) al aceluiași articol reglementează prezumția legală de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorității de lucru judecat, în acest caz nefiind necesar să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, fiind suficient ca în judecata ulterioară între aceleași părți să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, așa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent dacă rezolvarea a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente (date fiind dispozițiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă).

În oricare dintre cele două manifestări ale sale (funcția negativă, care oprește un al doilea proces sau cea pozitivă, care presupune existența unui proces în desfășurare, în cadrul căruia se impun dezlegările anterioare ale instanței), incidența autorității de lucru judecat se apreciază, pe de o parte, din perspectiva relativității efectelor sale (ce se produce între părțile ce au stat în judecată în ambele procese), iar pe de altă parte, a necesității ca aceasta să nu fi fost invocată și analizată în cel de-al doilea litigiu.

Este adevărat că art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu reglementează expressis verbis o asemenea condiție de admisibilitate, însă această condiționare decurge în mod necesar din caracterul extraordinar al căii de atac a revizuirii menită să sancționeze doar încălcarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, nu și modalitatea în care cea de-a doua hotărâre având a analiza excepția autorității de lucru judecat sau efectul pozitiv al lucrului judecat anterior (o chestiune litigioasă ce are legătură sau se răsfrânge, prin efectele sale, asupra noii judecăți) dă dezlegare acestor aspecte.

Drept urmare, pe calea revizuirii, ca mijloc procedural pus la dispoziția părții, nu se produce o reformare a hotărârilor pretins contradictorii în urma exercitării controlului judiciar asupra legalității acestora, ci se verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat și, în caz afirmativ, se procedează la anularea ultimei hotărâri.

În speța supusă analizei, litigiul în care s-a pronunțat decizia nr. 401/R-cont/2019 a Curții de Apel Pitești (dosar nr. x/2015), a avut ca obiect o acțiune în anularea unui act administrativ, întemeiată pe dispozițiile art. 43

2

din Legea nr. 50/1991 și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B., C. și Municipiul Pitești, prin primar.

Cel de-al doilea litigiu în care a fost pronunțată decizia nr. 175/2021 a Curții de Apel Pitești (dosar nr. x/2015), a avut ca obiect o acțiune în revendicare (capătul 1 de cerere) și obligație de a face (capătul 2 de cerere), întemeiate pe dispozițiile art. 563, art. 582 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 1528 C. civ., formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B., C., D. și E..

În justificarea ultimului demers judiciar, finalizat prin hotărârea a cărei anulare o solicită, revizuenta a invocat drept temei nesocotirea efectului autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 425/12.04.2018 a Tribunalului Argeș și a deciziei civile nr. 401 R-cont/2019 a Curții de Apel Pitești, din perspectiva dispozițiilor art. 431 alin. (1) C. proc. civ., în sensul în care într-o acțiune în anulare a unui act administrativ, s-a statuat asupra inexistenței dreptului de proprietate al pârâtei B. asupra imobilului-construcției situat în Pitești, județul Argeș, la data la care s-a solicitat autorizarea reabilitării, acesta stingându-se prin pieirea bunului.

Astfel, o primă analiză a admisibilității cererii de revizuire se raportează la verificarea triplei identității de părți, obiect și cauză, cerință care valorifică efectul negativ al autorității de lucru judecat în sensul interzicerii reluării aceleiași judecăți (bis de eadem re ne sit actio) în condițiile întrunirii cumulative a elementelor reglementate prin art. 431 alin. (1) C. proc. civ.

Procedând la compararea celor două litigii, în circumstanțele factuale expuse, Înalta Curte constată că acestea au obiect diferit și au fost fundamentate pe cauze juridice distincte, singurul element de identitate fiind unele dintre părțile cauzei - revizuenta S.C. A. S.R.L. și intimații-pârâți B. și C., care, însă, nu poate determina reținerea autorității de lucru judecat.

În plus, se reține că în dosarul în care s-a pronunțat hotărârea supusă revizuirii, a fost avută în vedere decizia civilă nr. 401/R-cont/19.03.2019 a Curții de Apel Pitești în raport de care se invocă contrarietatea de hotărâri, inclusiv argumentele reținute în cuprinsul acesteia cu privire la faptul că la data anulării autorizației de construire nr. x/06.05.2015, eliberată de Primăria Municipiului Pitești, construcția veche exista pe terenul în litigiu într-o stare de degradare în proporție de 70%, însă s-a apreciat că pârâta B. nu a pierdut dreptul de proprietate asupra acesteia atâta timp cât inexistența dreptului putea fi apreciată numai în cazul în care imobilul era demolat în baza unei autorizații eliberate de aceeași autoritate administrativă.

Totodată, s-au reținut dezlegările juridicționale date prin sentința civilă nr. 3030/03.09.2003 a Judecătoriei Pitești, definitivă, prin decizia nr. 274A/16.02.2004 a Curții de Apel Pitești, și irevocabilă, prin decizia nr. 2551/31.03.2005, cu privire la existența dreptului de proprietate al pârâtei B. asupra construcției în suprafață de 70 mp situată pe terenul în suprafață de 320 mp aflată în patrimoniul H. S.R.L., la care s-a făcut trimitere în considerentele deciziei civile nr. 401/R-cont/19.03.2019 a Curții de Apel Pitești.

Câtă vreme prin intermediul cererii de revizuire îndreptate împotriva deciziei civile nr. 175/27.04.2021 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, a fost pusă în discuție modalitatea în care printr-o decizie definitivă, ca act jurisdicțional, s-au tranșat aspecte în raport de care nu operează autoritatea de lucru judecat al unei alte hotărâri, revizuenta tinde să transforme această cale extraordinară de atac într-una de reformare care să supună cenzurii legalitatea unei hotărâri definitive, în afara cazurilor strict prevăzute de lege.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "securitatea juridică implică respectul pentru principiul res iudicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei probleme nu este un temei pentru reexaminare." (cauza Ryabyk împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, par. 52, CEDO 2003-IX, în Hotărârea Mitrea împotriva României, par. 24, publicată în M.Of. nr. 455/21.12.2010).

Totodată, dreptul la un remediu efectiv, consacrat de dispozițiile art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, garantează părților discutarea pe fond a dreptului pretins încălcat în fața unei instanțe de judecată, garanție de care revizuenta a beneficiat atât în procesul de revendicare, cât și în procesul vizând acțiunea în nulitate, în toate gradele de jurisdicție, și nu deschide părții nemulțumite, astfel cum pretinde revizuenta, căi de atac extraordinare împotriva hotărârilor judecătorești definitive, în alte condiții decât cele prevăzute de legislația procesual civilă, în scopul retractării unora dintre hotărâri, pentru că, astfel, ar fi afectat principiul securității raporturilor juridice.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt incidente dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 175 din 27 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015.

Cu privire la cererea formulată de intimatul C. de acordare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr. x din 20 septembrie 2021, reținând soluția dispusă în cauză, potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga revizuenta la plata sumei solicitate, pe care instanța o apreciază ca având un caracter rezonabil în raport de complexitatea cauzei și activitatea desfășurată de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 175 din 27 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015.

Obligă pe revizuenta S.C. A. S.R.L. la plata către intimatul C. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2021.