ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1323/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1323/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 10 iunie 2021
Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., în conformitate cu care în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la 1 august 2017, reclamanții A. și B. au formulat, în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, contestație împotriva refuzului pârâtului de a-i emite o decizie prin care să le acorde măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în București, str. x, în suprafață de 361 m.p., cuprins în suprafața de 22.066 m.p. utilă pentru construirea Ambasadei China, solicitând obligarea pârâtului de a emite această dispoziție.
În drept, au invocat prevederile Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare.
Prin sentința civilă nr. 2348 din 29 octombrie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a IlI-a civilă a fost admisă excepția autorității de lucru judecat și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, ca fiind intrată în puterea lucrului judecat.
Prin decizia civilă nr. 1406 A din 27 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței nr. 2348 din 29 octombrie 2019 pronunțată de Tribunalul București.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanții A. și B. au declarat recurs la 15 ianuarie 2021 (data înregistrării la Curtea de Apel București).
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă 23 martie 2021 și repartizat completului de filtru CF x.
În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 8 aprilie 2021 și comunicat părților la 16 aprilie 2021.
La 23 aprilie 2021 recurenții au depus punct de vedere la raport prin care au solicitat casarea următoarelor hotărâri: sentința civile nr. 2348 din 29 octombrie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, decizia nr. 1496 din 27 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, sentința nr. 823 din 31 mai 2017 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, decizia nr. 67A din 28 ianuarie 2019, precum și a dispoziției Primarului General nr. 10876 din 10 iunie 2008.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Analizând excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Conform prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., aceste prevederi trebuie însă coroborate cu dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 365 din 30 mai 2012, care prevăd următoarele:
"(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară."
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor menționate, rezultă că singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal în materia Legii nr. 10/2001 este apelul, intenția legiuitorului fiind aceea de a suprima calea de atac a recursului.
Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că hotărârea judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.
Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție dispunând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora trebuie realizată în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
Pentru argumentele expuse, din coroborarea textelor legale redate, rezultă că decizia nr. 1406 A din 27 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului, fiind pronunțată în soluționarea unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.
Având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva deciziei nr. 1406 A din 27 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2021.