Decizia nr. 4686/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud sub nr. x/2014, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Economiei - Autoritatea de Management P.O.S. C. civ..E., solicitând modificarea Deciziei nr. 304041/01.10.2013 emisă de Comisia de Soluționare a Contestațiilor, în sensul admiterii contestației formulată de reclamantă și desființarea Notificării nr. x/03.12.2012, cu consecința anulării corecției financiare. Prin sentința civilă nr. 1583/05.12.2014, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. x/2014, a fost admisă excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. S.R.L., în favoarea curții de Apel Cluj, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015. Prin sentința civilă nr. 360/2015 pronunțată în dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel Cluj s-a admis excepția inadmisibilității și în consecință s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management Operațional Sectorial de "Creșterea Cooperativității Economice" și Ministerul Economiei - A.M. P.O.S. C. civ..E. Prin decizia nr. 3412 din data de 06 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015, s-a admis recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. Bistrița împotriva sentinței nr. 360 din 26 iunie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 15 din 26 ianuarie 2018, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management Operațional Sectorial de "Creșterea Cooperativității Economice" și Ministerul Economiei - A.M. P.O.S. C. civ..E.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 15 din 26 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., republicat, solicitând în principal admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar, casarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond. În motivarea căii de atac exercitată, recurenta-reclamantă a arătat că judecătorul fondului a încălcat dispozițiile art. 22 C. proc. civ. care consacră principiul aflării adevărului, în sensul că nu a ținut seama de toate circumstanțele cauzei. În ceea ce privește respectarea cerințelor pentru asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență, a învederat că, neavând calitatea de autoritate contractantă în sensul dispozițiilor art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006, contractul de furnizare nu poate fi calificat drept contract de achiziție publică, fiind exceptat de la rigorile legislației de achiziție publică. Și în situația în care s-ar aprecia că respectivul contract este de achiziție publică, recurenta-reclamantă a învederat că atribuirea acestuia s-a realizat cu respectarea unei proceduri competitive și transparente.

Apărările formulate în cauză 4.1. Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 27 aprilie 2018 intimatul-pârât Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri - A.M. P.O.S. C. civ..E. a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și respingerea acțiunii față de acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În esență, intimatul -pârât a arătat că emitentul actului administrativ contestat este Ministerul Fondurilor Europene, având în vedere dispozițiile art. 1 și 3 din O.U.G. nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale și protocolul de predare/primire încheiat la data de 13.03.2014. 4.2. Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 11 iunie 2018 intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate. În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că neprecizând natura echipamentelor car au reprezentat obiectul procedurii de achiziție, recurenta-reclamantă a încălcat principiul transparenței care presupune aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.

Procedura derulată în recurs Prin rezoluția din 3.12.2018 a completului investit cu soluționarea cauzei, în raport de Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată în raport de criticile formulate, de apărările din întâmpinare și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare. Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. Bistrița a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ și fiscal Decizia nr. 304041/01.10.2013, prin care Comisia de Soluționare a Contestațiilor a respins contestația formulată împotriva notificării nr. x/03.12.2012 prin care a fost respinsă la plată suma de 1.132.005,05 RON. Neregulile constatate prin actele administrative contestate vizează conduita recurentei-reclamante în derularea contractului de finanțare nr. x/7.02.2011 privind proiectul "Achiziții de utilaje noi" cod SMIS 14693. Urmare a verificărilor efectuate, prin notificarea nr. x/03.12.2012 emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" (aflată la acel moment în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, apoi preluată de Ministerul Fondurilor Europene) s-a respins la plată suma de 1.132.005,05 RON, din totalul de 4.548.510,60 RON solicitat de reclamanta A. S.R.L. prin adresa nr. x/28.11.2012. S-a reținut nerespectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență pentru contractele x/30.08.2011, y/30.08.2011 și 125/26.03.2011, întrucât în anunțul publicat în ziarul Mesagerul nr. 4463 din data de 08.07.2011(pagina 6) privind achiziția de utilaje nu este specificată lista utilajelor ce fac obiectul achiziției, iar în anunțul publicat în ziarul Mesagerul nr. 4342 din data de 12.02.2011(pagina 5) nu este specificat criteriul de atribuire. Soluția instanței de fond de respingere a cererii de chemare în judecată reflectă interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză. Reevaluând materialul probator administrat în cauză pentru a răspunde criticilor formulate, Înalta Curte reține următoarele: Criticile recurentei-reclamante vizând aplicarea greșită a dispozițiilor art. 22 C. proc. civ. sunt nefondate. Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 22 C. proc. civ. care consacră principiul aflării adevărului, demersul judecătorului vizând aflarea adevărului se exercită în legătură cu aspectele menționate de părți în actele de procedură efectuate în cauză. Or, în speță, judecătorul fondului a lămurit circumstanțele faptice ale cazului dedus judecății și a răspuns motivat la argumentele părților. Contrar susținerilor recurentei-reclamante care învederează că instanța de fond nu a ținut seama de toate circumstanțele cauzei, Înalta Curte reține că instanța de fond a pus în dezbaterea părților împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, a încuviințat proba cu înscrisuri și s-a pronunțat asupra cererilor deduse judecății, în limitele investirii. Constatând că instanța de fond nu a încălcat principiul rolului judecătorului în aflarea adevărului, criticile încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. urmează a fi respinse ca nefondate. Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că a fost invocat doar formal, întrucât recurenta-reclamantă nu a formulat critici concrete care să se încadreze în acest motiv de recurs. Criticile subsumate dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care vizează greșita aplicare a dispozițiilor legale privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență sunt, de asemenea, nefondate. În acord cu judecătorul fondului, instanța de control judiciar reține că argumentele recurentei-reclamante vizând lipsa calității de autoritate contractantă în sensul art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006 nu prezintă relevanță în cauză, de vreme ce temeiul juridic aplicabil neregulii constatate îl reprezintă pct. 2.1 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011. Astfel, pct. 2 din Anexă vizează contractele a căror valoare este sub plafonul/pragul stabilit de legislația națională privind achizițiile publice pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precizând în mod expres că dispozițiile pct. 2 se aplică și beneficiarilor privați de fonduri europene care au obligația respectării unor ghiduri/instrucțiuni privind achizițiile, în situația în care acestea sunt parte integrantă din contractul/acordul/ordinul/decizia de finanțare. Or, în speță, prin Anexa V la contractul de finanțare nr. x/7.02.2011 au fost stipulate Norme interne de achiziții - Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiarii operatori economici privați ai programului operațional sectorial "creșterea competitivității economice", acestea fiind obligatorii pentru beneficiarii care nu intră sub incidența prevederilor O.U.G. nr. 34/2006. Examinând instrucțiunile privind achizițiile care fac parte integrantă din contractul de finanțare, Înalta Curte reține că pct. 3.3 prevede că anunțul de intenție și invitația de participare trebuie să aibă același conținut, iar la pct. 3.2. Anexa V se prevede că criteriul de atribuire stabilit în documentația de atribuie se preia în anunțul de intenție și invitația de participare. Întrucât recurenta-reclamantă nu a respectat obligația de a preciza criteriul de atribuire în cuprinsul anunțului de intenție publicat în ziarul Mesagerul nr. 4342 din 12.02.2011, respectiv nu a publicat lista utilajelor ce formau obiectul achiziției în cuprinsul anunțului publicat la data de 8.07.2011, Înalta Curte constată că în mod corect instanța de fond a concluzionat în sensul nerespectării de către recurenta-reclamantă a principiului transparenței. Aceasta întrucât, conform prevederilor pct. 2 din Anexa V, prin transparență se înțelege aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire în special cu privire la oportunitatea de participare la procesul de achiziție, la elementele documentației de atribuire precum și la rezultatul procedurii. Or, lipsa oricărei precizări referitoare la natura echipamentelor ce urmau a fi achiziționate face imposibilă decizia operatorilor economici, cititori ai ziarului, privind participarea sau nu la respectiva procedură, încălcarea principiului transparenței prin neprecizarea naturii echipamentelor ce fac obiectul achiziției fiind astfel evidentă. Concluzionând asupra aspectelor analizate, Înalta Curte reține că recurenta-reclamantă este unicul responsabil pentru executarea contractului de finanțare, nerespectarea principiului transparenței și atribuirea contractului fără lansarea adecvată a unei proceduri competitive reprezentând neregulă în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, sancționată cu aplicarea unei corecții de 25% din valoarea contractului în cauză, conform pct. 2.1 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele arătate, în raport de dispozițiile art. 496 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, negăsind incidente motivele de casare invocate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.