ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2757/2022

Ședința publică din data de 17 mai 2022

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 14.12.2017 și înregistrată sub numărul x/2017, reclamantul Municipiul Fălticeni - prin Primar în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. București, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 93.672,67 RON, din care, 84.924,67 RON reprezintă prejudiciu de recuperat și 8.748 RON penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârile pronunțate în cauză

Prin sentința nr. 673 din 15 octombrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul Municipiul Fălticeni - prin primar, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. București.

Calea de atac a recursului exercitată

Împotriva sentinței nr. 673 din 15 octombrie 2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a promovat recurs reclamantul Municipiul Fălticeni - prin Primar, dosarul fiind înaintat Curții de Apel, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea respectivei căi extraordinare de atac sub același număr de dosar.

Hotărârea ce face obiectul revizuirii

Prin Decizia nr. 473 din data de 9 iunie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul Municipiul Fălticeni - prin Primar, împotriva sentinței nr. 673 din 15 octombrie 2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, intimată fiind pârâta S.C. A. S.R.L..

Cererea de revizuire ce face obiectul prezentei judecăți

Împotriva Deciziei nr. 473 din data de 9 iunie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Suceava, reclamantul Municipiul Fălticeni a formulat cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, revizuentul a susținut că decizia civilă nr. 473 din 09.06.2021 încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, fapt recunoscut prin decizia civilă definitivă nr. 2829/02.10.2018 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. x/2015.

Astfel, revizuentul a arătat că, în cadrul dosarului nr. x/2015, Curtea de Apel Suceava a pronunțat decizia în sensul menținerii constatării auditorilor externi și a recuperării prejudiciului, fiind respinsă solicitarea recurentului de obligare a intimate la plata sumei reprezentând prejudiciu rezultat din încheierea contractului de prestări servicii, cu nesocotirea efectului de lucru judecat din hotărârea anterioară.

Susține revizuentul că efectul pozitiv al autorității de lucru judecat este descris de art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., care arată că oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Efectul negativ al autorității de lucru judecat constă în împiedicarea unei a doua judecăți între aceleași părți, cu același obiect și cu aceeași cauză, fiind prevăzut de art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., ca excepția autorității de lucru judecat.

Invocând dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., consideră revizuenta că nu este necesar a fi întrunită tripla identitate, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior fie prin dispozitiv, fie prin considerente, această judecată fiind deja făcută, ea nu mai poate fi contrazisă.

Solicită a se remarca faptul că prima hotărâre pronunțată și care consfințește cu autoritate de lucru judecat aplicarea măsurilor dispuse de auditorii externi, respectiv decizia civilă nr. 2829/02.10.2018 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. x/2015, este contrazisă ulterior de decizia civilă nr. 8100/86/2017, aceasta din urmă hotărâre încălcând efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.

Apărările formulate în cauză

Legal citată, intimata A. a formulat întâmpinare, în cadrul căreia a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, apreciind că aceasta nu respectă condițiile de admisibilitate impuse de lege, respectiv inexistența identității de părți, a identității de obiect, precum și faptul că cererea este motivată superficial.

Intimata a apreciat că, în dosarul nr. x/2015, părțile sunt: U.A.T. Municipiul Fălticeni - prin Primar, Priamrul Municipiului Fălticeni, Camera de Conturi Suceava, Curtea de Conturi a României București și A.. În schimb, în dosarul nr. x/2017, părțile sunt Municipiul Fălticeni - prin Primar și A..

Invocă și inexistența identității de obiect.

Astfel, dacă dosarul nr. x/2015 are ca obiect litigii Curtea de Conturi. Prin cererea formulată de reclamanții U.A.T. Municipiul Fălticeni și Primarul Municipiului Fălticeni, instanța fiind sesizată cu judecarea unei cauze prin care se solicita anularea unor acte emise de Curtea de Conturi Suceava, dosarul nr. x/2017 are ca obiect judecarea unei cereri de despăgubire, formulată împotriva subscrisei, A. S.R.L.

Analizându-se cele două dosare se va constata că nu există identitate de obiect, în sensul că, în vreme ce primul dosar a fost constituit în vederea atacării unor acte cu caracter administrativ, încheierile emise de Curtea de Conturi Suceava, al doilea dosar a fost creat în vederea recuperării unui prejudiciu de la subscrisa A. S.R.L.

În cadrul unei alte apărări, intimata mai susține că cererea este motivată superficial, fiind imperios necesar să fie arătat prin cererea de revizuire care anume aspecte din cele două hotărâri se află într-o situație de contradictorialitate, nefiind suficientă doar o precizare superfluă că exista o încălcare a autorității de lucru judecat.

Apreciază că simpla expunere a situației de fapt din cele două dosare nu este suficientă pentru a motiva cum anume este încălcată autoritatea de lucru judecat dintr-o hotărâre. De asemenea, faptul că soluția dintr-un dosar a fost favorabila recurentei și într-o alta cererea a fost respinsă, nu înseamnă automat că cele doua Hotărâri se afla într-o situație de contrari etate.

Pentru aceste considerente solicită respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Răspunsul la întâmpinare

Revizuentul Muncipiul Fălticeni - prin Primar a formulat Răspuns la întâmpinarea intimatei, solicitând admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată, ca o consecință a înlăturării apărărilor acesteia din cadrul întâmpinării, ca neîntemeiate, reținându-se, ca legale și temeinice, motivele sale de revizuire.

Procedura de soluționare a cererii de revizuire

Prin Rezoluția Președintelui completului învestit cu judecarea cererii de revizuire, întocmită la data de 17.09.2021, în temeiul dispozițiilor art. 201 C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 509-513 C. proc. civ., s-a stabilit primul termen pentru soluționarea cererii de revizuire, la data de 17 mai 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de revizuire

Examinând cauza și cererea de revizuire formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru considerentele în continuare arătate:

Înainte de a analiza motivele cererii de revizuire, respectiv faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte, față de dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., incidente în prezenta cauză, dispoziții ce prevăd că "dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază", va examina cu prioritate admisibilitatea cererii de revizuire, sens în care constată următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare și nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 509 pct. 1 - 11 C. proc. civ., iar în afara acestor motive stricte, părțile nu pot solicita anularea hotărârilor judecătorești definitive pentru alte motive de fond, care ar presupune reluarea judecății și stabilirea unei alte situații de fapt sau de drept, pentru că s-ar încălca astfel principiul securității raporturilor juridice și autoritatea de lucru judecat de care se bazează hotărârile judecătorești definitive.

Acest principiu trebuie respectat chiar în ipoteza în care partea nemulțumită ar susține că s-au săvârșit erori de judecată și ar pune în discuție legalitatea unei hotărâri.

Concluzia se desprinde și din practica instanței europene de contencios al drepturilor omului, care a afirmat constant că unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul siguranței raporturilor juridice, potrivit căruia soluția definitivă pronunțată de instanțe la orice controversă nu trebuie să mai fie rejudecată (Hotărârea din 8 nov. 2007 în cauza R c. României), iar anularea unei hotărâri judecătorești definitive nu poate fi justificată numai pe pretinsa apreciere injustă a probelor de către instanța care a statuat în ultimă instanță (Hotărârea din 15 nov. 2007 în cauza Belasin c. României).

În speță, revizuentul a formulat cererea de revizuire în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., conform cărora:

"Art. 509. - Obiectul și motivele revizuirii

(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

[…]

Dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ. referitoare la procedura de judecată în cazul cererii de revizuire prevăd în mod expres faptul că:

"Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază".

Potrivit art. 509 alin. (2) C. proc. civ., pentru motivul de revizuire prevăzut la alin. (1) pct. 8 (între alte ipoteze) sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

Acest caz de revizuire asigură respectarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești anterioare, astfel încât, ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional de către o instanță judecătorească să nu mai poată fi repus în dezbaterea judiciară a unei instanțe învestite ulterior cu o pricină având același obiect, părți și cauză juridică.

Autoritatea de lucru judecat este reglementată prin dispozițiile art. 430 C. proc. civ. care stabilesc că: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre."

Efectele lucrului judecat sunt reglementate la art. 431 C. proc. civ., potrivit căruia: "(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității de lucru judecat, atât în ipotezele în care instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, cât și în cazurile în care încălcarea se manifestă la nivelul statuărilor diferite prin considerente asupra acelorași elemente litigioase care au rol decizoriu asupra soluției.

În lumina dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 și 430, 431 C. proc. civ., pentru a putea fi invocat motivul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece motivul este aplicabil și în cazul hotărârilor care nu vizează fondul cauzei;

- să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu (adică să fi existat tripla identitate de elemente: părți, obiect și cauză) sau în litigii diferite, dar între care există o anumită legătură (când identitatea celor trei elemente se regăsește doar parțial);

- hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunțate în același proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite;

- în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată;

- să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

În ceea ce privește condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză, Înalta Curte reține că aceasta reprezintă o cerință care valorifică efectul negativ al autorității de lucru judecat, și anume interzicerea reluării aceleiași judecăți, în condițiile identității de elemente reglementate prin art. 431 alin. (1) C. proc. civ.

În cauză, prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuientul a pretins că Decizia nr. 473/09 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 "este potrivnică" Deciziei nr. 2829/02 octombrie 2018 pronunțată tot de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015.

Înalta Curte constată că, prin Decizia nr. 473/09 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat, ca nemotivat, recursul declarat de recurentul-reclamant Municipiul Fălticeni- prin Primar, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L.., împotriva sentinței nr. 673 din data de 15 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal dosarul cu același număr, reținând că, în cuprinsul cererii de recurs formulată de reclamant nu se regăsesc critici aplicate considerentelor sentinței de fond, care a constatat că acțiunea reclamantului este nefondată.

Prin decizia civilă nr. 2829 din 02 octombrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2015 Curtea de Apel Suceava, secția de Contencios Administartiv și Fiscal a dispus următoarele

"Admite recursurile declarate de reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Fălticeni și Primarul Municipiului Fălticeni, împotriva sentinței nr. 4201 din 26 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015, intimate fiind pârâtele Camera de Conturi Suceava și Curtea de Conturi a României.

Casează în parte sentința recurată, cu privire la soluția referitoare la capătul de cerere privind contestarea punctului 2.1. din Decizia nr. 19/39/15.06.2015 precum și din încheierea nr. VI.119/03.11.2015, în ceea ce privește achiziționarea unor servicii de copiere și printare, precum și cu privire la soluționarea cererii de intervenție accesorie formulată în cauză.

Reține cauza spre rejudecare cu privire la cele menționate anterior.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Stabilește termen pentru rejudecare la data de 19.11.2018, cu citare părți."

Examinând, din perspectiva art. 513 alin. (3) raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pretinsa contradictorialitate între cauza finalizată cu pronunțarea Deciziei nr. 473/09 iunie 2021 de către Curtea de Apel Suceava, secția de Contencios Adminstrativ și Fiscal și pricina finalizată cu Decizia nr. 2829 din 02 octombrie 2018, pronunțată de aceeași instanță, Înalta Curte reține că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate impuse prin aceste norme legale.

Astfel, în ceea ce privește cauza finalizată prin pronunțarea deciziei civile nr. 473 din 09 iunie 2021, în dosarul nr. x/2017, având ca obiect " despăgubiri",se constată că au avut calitatea de părți: Municipiul Fălticeni - prin Primar., în calitate de reclamant, și S.C. A. S.R.L.., în calitate de pârâtă, reclamantul solicitând prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâtei la plata sumei de 93.672,67 RON din care 84.924,67 RON reprezentând prejudiciu de recuperat și 8.748 RON penalități de întârziere.

În litigiul anterior, înregistrat sub nr. de dosar x/2015, finalizat prin pronunțarea Deciziei nr. 2829 din 02 octombrie 2018 au avut calitatea de părți: UAT Municipiul Fălticeni și Primarul Municipiului Fălticeni - B., în calitate de reclamanți, și Camera de Conturi Suceava și Curtea de Conturi a României, în calitate de pârâți.

Obiectul acestei din urmă pricini l-a reprezentat anularea unor acte emise de Curtea de Conturi a României, respectiv de Camera de Conturi Suceava, reclamanta solicitând instanței următoarele:

"1. anularea încheierii nr. VI.119/03.11.2015 prin care a fost soluționată Contestația înregistrată la Curtea de Conturi a României, Departamentul VI sub nr. VI.40886/2015 formulată de UAT municipiul Fălticeni împotriva Deciziei nr. 19/39 din data de 15.06.2015 emisă de Camera de conturi Suceava și admiterea contestației formulată împotriva Deciziei nr. 19/39 din data de 15 iunie 2015 emisă de Camera de conturi Suceava.;

Rezultă, așadar, cu evidență, din cele anterior prezentate, că atât părțile, cât și obiectul celor două litigii, în care au fost pronunțate hotărârile pretins contradictorii sunt diferite.

Prin obiectul cererii se înțelege pretenția concretă dedusă judecății, iar în speță pretențiile depuse judecății în cele două pricini au fost diferite, astfel încât nu se poate reține existența triplei identități de părți, obiect și cauză, cerință obligatorie pentru admisibilitatea cererii de revizuire.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., invocate de recurentul-revizuent au în vedere efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, conform căruia o constatare judecătorească, în sensul de soluție dată raporturilor juridice deduse judecății, nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, întrucât ea este prezumată ca fiind expresia adevărului judiciar. Acest efect pozitiv presupune că oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

În acest caz nu trebuie întrunită tripla identitate de elemente ale raportului juridic transpus pe plan procesual, cum se întâmplă în cazul autorității de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăți.

Dată fiind relativitatea efectelor lucrului judecat, este nevoie însă de existența identității de părți pentru ca acelea ce au fost stabilite jurisdicțional anterior să se impună cu efect obligatoriu într-un nou proces, care are legătură cu aspectele litigioase tranșate deja.

Art. 509 pct. 8 C. proc. civ. nu are însă în vedere efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, ci efectul negativ al autorității de lucru judecat, reglementat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care este de natură să împiedice o nouă judecată atunci când există identitate de calitate a părților, aceeași cauză juridică și același obiect al cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, Înalta Curte constată, deși cele două cauze au un izvor juridic comun reprezentat de contractul de prestări servicii nr. x/23.05.2014, nu se poate reține, față de obiectul și părțile distincte, că prin dispozitivul sau considerentele deciziei a cărei revizuire se cere, s-a încălcat ceea ce prima instanță a stabilit cu autoritate de lucru judecat.

Înalta Curte amintește că, prin reglementarea cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. legiuitorul nu a intenționat să creeze o cale de atac suplimentară în favoarea părților, ci să reglementeze un mijloc procedural de îndreptare a situației excepționale în care instanța de judecată nu a analizat incidența autorității de lucru judecat, ceea ce a dus la existența a două hotărâri pronunțate între aceleași părți, având același obiect și cauză, dar cuprinzând soluții distincte.

Față de toate aceste considerente, constatând lipsa identității de obiect și de părți a celor două hotărâri apreciate de revizuent ca " potrivnice", instanța reține că nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză care caracterizează autoritatea de lucru judecat și, prin urmare, nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a revizuirii impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra cererii de revizuire

Reținând că revizuentul încearcă, pe cale revizuirii, să obțină rejudecarea recursului anulat anterior, ca nemotivat, ceea ce este inadmisibil pe calea revizuirii, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Municipiul Fălticeni prin Primar împotriva Deciziei nr. 473 din 9 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.