ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5620/2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5620/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

cauzei de față, constată următoarele:

Prin

Sentința civilă nr. 6299 din 10 mai 2012 pronunțată de Tribunalul București,

secția a VI-a civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de

reclamanta SC P. SA, în contradictoriu cu pârâții Centrul Județean Arad al

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Arad), Centrul Județean

Bacău al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Bacău),

Centrul Județean Harghita al Agenției de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură (A.P.I.A. Harghita), Centrul Județean Teleorman al Agenției de

Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Teleorman), Centrul Județean

Timiș al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Timiș),

Centrul Județean Cluj al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

(A.P.I.A. Cluj), Centrul Județean Brăila al Agenției de Plăți și Intervenție

pentru Agricultură (A.P.I.A. Brăila), Centrul Județean Vaslui al Agenției de

Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Vaslui), Centrul Județean

Botoșani al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.

Botoșani), Centrul Județean Mehedinți al Agenției de Plăți și Intervenție

pentru Agricultură (A.P.I.A. Mehedinți), Centrul Județean Neamț al Agenției de

Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Neamț), Centrul Județean Iași

al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Iași), Centrul

Județean Sibiu al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.

Sibiu), Centrul Județean Brașov al Agenției de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură (A.P.I.A. Brașov), Centrul Județean Vâlcea al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Vâlcea), Centrul Județean Giurgiu al

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Giurgiu), Centrul

Județean Bihor al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.

Bihor), Centrul Județean Ialomița al Agenției de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură (A.P.I.A. Ialomița), Centrul Județean Mureș al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Mureș), Centrul Județean Dâmbovița al Agenției

de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Dâmbovița), Centrul

Județean Călărași al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

(A.P.I.A. Călărași), Centrul Județean Hunedoara al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Hunedoara), Centrul Județean Gorj al

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Gorj), Centrul

Județean Argeș al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.

Argeș), Centrul Județean Alba al Agenției de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură (A.P.I.A. Alba), Centrul Județean Buzău al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Buzău), Centrul Județean Bistrița

Năsăud al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.

Bistrița Năsăud), Centrul Județean Galați al Agenției de Plăți și Intervenție

pentru Agricultură (A.P.I.A. Galați), Centrul Județean Caraș-Severin al

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Caraș-Severin),

Centrul Județean Constanța al Agenției de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură (A.P.I.A. Constanța), Centrul Județean Olt al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Olt), Centrul Județean Vrancea al

Agenției de Plați și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Vrancea), Centrul

Județean Suceava al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

(A.P.I.A. Suceava), Centrul Județean Satu Mare al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Satu Mare), Centrul Județean Dolj al

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Dolj), Centrul

Județean Maramureș al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

(A.P.I.A. Maramureș), Centrul Județean Covasna al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Covasna), Centrul Județean Sălaj al

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Sălaj), Centrul

Județean Prahova al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

(A.P.I.A. Prahova), Centrul Municipal București al Agenției de Plăți și

Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. București), Centrul Județean Ilfov al

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A. Ilfov), toți cu

sediul ales la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură București

(A.P.I.A. Centrală), în București, precum și în contradictoriu cu pârâtele

-autorități publice centrale Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

București (A.P.I.A. Centrală), Ministerul Agriculturii, Pădurilor și

Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), și Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, a

fost respinsă cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată,

ca neîntemeiată.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 17 august 2010,

sub nr. 39085/3/2010, reclamanta S.C P. SA a chemat în judecată pe pârâții

menționați.

În

temeiul art. 114 alin. (5) teza inițială din C. proc. civ., având în vedere

numărul foarte mare de Centre Județene A.P.I.A. ce au calitatea de pârâte (nu

mai puțin de 41), reclamanta a solicitat ca instanța să dispună reprezentarea

tuturor Centrelor Județene A.P.I.A. prin mandatar comun și îndeplinirea

procedurii de citare și comunicare a actelor procesuale numai pe numele

mandatarului și la adresa acestuia.

În

acest sens, reclamanta a solicitat desemnarea unui mandatar comun al Centrelor

Județene A.P.I.A. în persoana pârâtei Agenția de Plăți și Intervenție pentru

Agricultura București (A.P.I.A. Centrală) și comunicarea tuturor actelor de

procedura la sediul acesteia din București.

În

susținerea acestei cereri reclamanta a solicitat a se da relevanță atât

calității de autoritate ierarhic superioară a A.P.I.A. Centrală față de toate

Centrele Județene A.P.I.A., cât și calității de pârâtă pe care A.P.I.A. o are

în prezenta cauză - și deci, interesul procesual comun dintre aceasta și

Centrele Județene A.P.I.A.

În

temeiul art. 998 - 999 C. civ., art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea

contenciosului administrativ, O.G. nr. 9/2000, precum și al prevederilor O.G.

nr. 47/2005 și H.G. nr. 1211/2005, în prezent abrogate, dar în vigoare în

perioada de referința, reclamanta a solicitat:

1.

Obligarea pârâtelor, în solidar, la plata sumei de 185.163,21 RON, reprezentând

prejudiciul cauzat societății prin plata cu întârziere a sumelor reprezentând

sprijinul de stat acordat P. în calitate de concesionar al activității de

neutralizare a deșeurilor de origine animală, conform H.G. nr. 1121/2005

aferent activității de neutralizare desfășurata în perioada iulie - decembrie

2009 ("Perioada de Referință") pe raza Centrelor Județene A.P.I.A.

2.

Obligarea pârâtelor la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de

prezentul litigiu.

Reclamanta

a specificat că a atașat acțiunii (Anexa 1) tabelul conținând modul de calcul

al tuturor sumelor reprezentând prejudiciul suferit prin plata cu întârziere a

sumelor reprezentând sprijinul de stat cuvenit P., defalcat pentru fiecare

județ în care a desfășurat activitatea subvenționată.

În

motivarea cererii reclamanta a arătat că pretențiile P. împotriva A.P.I.A.

Centrală, Centrele Județene A.P.I.A., M.A.D.R. și M.F.P, au rezultat din

următoarele împrejurări de fapt și de drept:

Societatea

P., împreună cu partenerul ungar A. (constituiți în Asocierea P.-A.), este

unicul concesionar la nivel național al serviciului de neutralizare a

deșeurilor de origine animală începând cu data de 9 mai 2006 (data încheierii

unui număr de 8 contracte de concesiune a activității de neutralizare) și până

în prezent (deci și în perioada de referința: iulie - decembrie 2009).

În

această calitate, societatea reclamantă a beneficiat, în perioada de referința,

de sprijinul de stat acordat pentru desfășurarea acestei activități, în

conformitate cu prevederile H.G. nr. 1211/2005, act normativ în vigoare până la

5 februarie 2010, dată la care a fost abrogat de O.G. nr. 14/2010 (privind

măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate

producătorilor agricoli, începând cu anul 2010).

Astfel,

H.G. nr. 1211/2005 stabilește, în cuprinsul art. 3 - 7, care sunt etapele

procedurale în vederea obținerii sprijinului de stat aferent activității de

neutralizare, care sunt condițiile pe care solicitantul sprijinului trebuie să

le îndeplinească și documentele pe care acesta trebuie să le prezinte în acest

sens, dar și obligațiile autorităților publice implicate în proces și termenele

de a căror respectare sunt ținute acestea.

Conform

prevederilor indicate mai sus, solicitanții sprijinului de stat care au

calitatea de concesionari ai activității de neutralizare a deșeurilor de

origine animală transmit cererile de acordare a sprijinului statului pentru

activitatea desfășurată către centrele județene ale A.P.I.A., împreună cu

documentele justificative. Cererile de acordare a ajutorului de stat se fac

aferent activității desfășurate de solicitant corespunzător unei luni

calendaristice - art. 4 alin. (1) și (2).

În

prima etapă a procedurii de acordare a sprijinului de stat, Centrul Județean al

A.P.I.A. la care se depune cererea și documentația de acordare a sprijinului

întocmește și transmite către A.P.I.A. Centrală situația centralizatoare lunară

la nivel județean "până pe data de 5 a fiecărei luni, pentru solicitările

înregistrate în luna precedentă" (art. 5).

În

cea de-a doua etapă, A.P.I.A. Centrală întocmește și transmite M.A.D.R.

situația centralizatoare lunară la nivel național până pe data de 10 a fiecărei

luni, pentru solicitările înregistrate în luna precedentă.

În

continuare, în cea de-a treia etapă, M.A.D.R. transmite M.F.P. cererea de

deschidere a creditelor bugetare la capitolul 67.01 "Agricultură și

silvicultură", titlul "Transferuri", însoțită de situația

justificativă a sprijinului direct al statului.

În

cea de-a patra etapă, după aprobarea de către M.F.P. a cererii de M.A.D.R., din

bugetul acesteia se alimentează contul A.P.I.A. Centrală.

În

fine, a cincea și ultima etapă în procesul acordării sprijinului de stat pentru

activitatea de neutralizare constă în operațiunea de virare de către A.P.I.A.

Centrală a sumelor de bani reprezentând sprijinul direct al statului, către

solicitanți.

În

ceea ce privește prejudiciul cauzat reclamantei de către pârâte, s-a susținut

că acesta a fost generat prin întârzierea la plată a sprijinului de stat

aferent activității desfășurate de P. în lunile iulie - decembrie 2009, sprijin

aprobat de altfel de instituțiile pârâte, recunoscut astfel ca și creanță

asupra statului și plătit integral către societatea reclamantă, însă nu în

termenele legale de plată.

Prin

efectuarea cu întârziere a plații sumelor reprezentând sprijinul de stat la

care P. era îndreptățită, în calitatea sa de concesionar al activității de

neutralizare a deșeurilor de origine animală, societatea reclamantă a fost

prejudiciată cu o sumă reprezentând beneficiul nerealizat (lucrum cessans), de

P. ca urmare a imposibilității de utilizare la timp a sumelor respective în

cadrul activităților sale.

În

opinia reclamantei s-a arătat că sunt îndeplinite condițiile de atragere a

răspunderii delictuale a pârâtelor, pentru prejudicierea societății cu suma de

185.163,21 RON, reprezentând beneficiul nerealizat (lipsa de folosința a

sumelor de bani datorate de către pârâte), ca urmare a plății cu întârziere a

sprijinului de stat aferent activității de neutralizare desfășurate de P. în

lunile iulie - decembrie 2009, pe raza Centrelor Județene A.P.I.A.

Referitor

la fapta ilicită, reclamanta a arătat că aceasta constă în depășirea termenului

în care pârâtele trebuiau să efectueze plata sumelor cu titlul de ajutor de

stat.

Termenele

stabilite de H.G. nr. 1211/2005 pentru primele două etape ale soluționării

cererilor de acordare a sprijinului de stat sunt datele de 5 (pentru aprobarea

situațiilor de către Centrele Județene A.P.I.A., și transmiterea acestora către

A.P.I.A. Centrală), respectiv 10 ale fiecărei luni (pentru transmiterea

centralizatoarelor de la A.P.I.A. Centrală la M.A.D.R.), pentru activitatea

desfășurată în luna anterioară.

Prin

urmare, termenele în care trebuiau parcurse primele două etape din procedura

plății ajutorului de stat sunt prevăzute chiar de către actul normativ care reglementează

această procedură, H.G. nr. 1211/2005.

Faptul

că H.G. nr. 1211/2005 nu prevede în continuare în ce termen trebuie desfășurate

celelalte trei operațiuni, care se finalizează cu încasarea sumelor de bani

reprezentând sprijinul de stat, nu scutește în niciun caz instituțiile pârâte

de obligația despăgubirii reclamantei pentru lipsa de folosință a banilor,

deoarece aceste termene ulterioare sunt cele din legislația dreptului comun al

contenciosului administrativ.

Astfel,

în ceea ce privește termenul în care instituțiile implicate aveau obligația de

a soluționa cererea societății potrivit competentelor fiecăreia, și deci de a

efectua plata sumelor datorate cu titlul de ajutor de stat, întrucât acesta nu

este reglementat în mod expres de H.G. nr. 1211/2005, în cauză sunt aplicabile

dispozițiile art. 2 alin (1) lit. h) din Legea contenciosului administrativ nr.

554/2004, potrivit cărora nesoluționarea în termenul legal a unei cereri

reprezintă "faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile

de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen".

Cum

în cauză H.G. nr. 1211/2005 nu prevede un termen limită pentru soluționarea

cererilor de plată a sprijinului de stat, și cum în speță soluționarea

cererilor de subvenție în termen legal echivalează doar cu efectuarea plății,

termenul maxim pentru soluționarea acestor cereri, printre care și cererile

formulate de P. aferente activității de neutralizare desfășurată în perioada

iulie - decembrie 2009, este termenul general de 30 de zile.

Cu

toate că în mod firesc calculul termenului de 30 de zile ar fi trebuit început

încă de la data înregistrării cererilor de acordare a sprijinului de stat la

centrele A.P.I.A. județene, pentru a simplifica calculul prejudiciului suferit

de reclamantă, aceasta s-a raportat în mod favorabil pentru pârâte, nu la data

depunerii cererilor ci la data de 10 a fiecărei luni, termen în care procedura

trebuia, conform H.G. nr. 1211/2005, să fie în stadiul transmiterii

centralizatoarelor la nivel național de către A.P.I.A. Centrală către M.A.D.R.

Reclamanta

a mai arătat că, în momentul în care Centrele Județene A.P.I.A. au aprobat

cererile P., s-a născut dreptul P. la încasarea respectivelor sume. Deci, având

în vedere acest important efect juridic al aprobării cererii de către Centrele

Județene A.P.I.A., sumele respective reprezentând creanța necontestată asupra

statului, din acel moment Statul Român, prin M.F.P., M.A.D.R. și A.P.I.A.

Centrală trebuiau, toate conform atribuțiilor fiecăreia, să asigure încasarea de

către P. a sumelor astfel aprobate.

Prin

urmare, câtă vreme potrivit H.G. nr. 1211/2005 la data de 10 a fiecărei luni

procedura trebuia să fie deja în derulare, cu atât mai mult cererile societății

reclamante trebuiau finalizate cel mai târziu în termenul de 30 de zile,

calculat cu începere în data de 10 a fiecărei luni, pentru sprijinul de stat

aferent lunii anterioare.

Așa

fiind, fapta ilicită a pârâtelor este cea prevăzută de art. 2 alin (1) lit. h)

din Legea contenciosului administrativ, mai precis nesoluționarea în termenul

legal, de 30 de zile, a cererilor reclamantei de acordare a sprijinului de stat

aferent activității de neutralizare desfășurată în perioada iulie - decembrie

2009, prin neasigurarea încasării sumelor recunoscute către P. înăuntrul acestui

termen limită.

În

Anexa 1 la acțiune, reclamanta a identificat, pentru fiecare caz în parte,

numărul de zile de întârziere față de termenul legal limită în care P. trebuia

să încaseze sprijinul statului.

Referitor

la prejudiciu, reclamanta a arătat că întârzierile repetate la plata

sprijinului de stat au avut ca urmare directă, lipsirea P. de posibilitatea de

a întrebuința sumele respective în activitatea desfășurată în perioada cât au

durat întârzierile.

A

fost întocmit tabelul de calcul anexat cererii de chemare în judecată,

indicându-se care sunt dobânzile de întârziere aferente fiecăreia dintre sumele

plătite cu întârziere reclamantei, cu titlul de sprijin de stat aferent

activității de neutralizare desfășurate în perioada iulie - decembrie 2009,

acesta ridicându-se la suma de 185.163,21 RON.

În

ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu

reclamanta a arătat că prejudiciul suferit este generat în mod direct de

imposibilitatea folosirii sumelor reprezentând sprijinul de stat pe toata

durata întârzierilor la plată din partea instituțiilor pârâte, legătura de

cauzalitate între fapta ilicită (nesoluționarea în termenul legal a cererilor

P., în sensul plății sprijinului) și prejudiciul astfel suferit (reprezentat de

lipsa de folosință a sumelor de bani reprezentând sprijinul de stat) este

evidentă și rezultă ex re, din însăși întârzierea la plată.

Cât

privește vinovăția A.P.I.A. Centrală, Centrelor Județene A.P.I.A., M.A.D.R. și

M.F.P., în opinia reclamantei culpa instituțiilor pârâte rezultă din

următoarele împrejurări de fapt și de drept:

-

obligația de plată a sumelor reprezentând sprijinul de stat este o obligație

legală, iar această obligație trebuia îndeplinită în anumite termene, tot

legale;

-

obligația autorităților publice este de a soluționa cererea de acordare a

sprijinului prin plata acestuia în termen de 30 de zile, în măsura în care

legea nu prevede un alt termen;

-

legislația specifică acordării sprijinului statului în activitatea de

neutralizare (O.G. nr. 47/2005 și H.G. nr. 1211/2005) stabilește pentru fiecare

din instituțiile pârâte competențe specifice acestea cunoscând care le sunt

obligațiile în mecanismul H.G. nr. 1211/2005, precum și termenele legale în

care aceste atribuții trebuiau executate;

-

nu există și nu poate fi invocat niciun caz de forță majoră care să le

exonereze pe pârâte de obligația acordării cu întârziere a sprijinului aferent

în perioada de referință.

Mai

mult, pornind de la principiile răspunderii autorităților publice, în ipoteza

supusă analizei răspunderea pârâtelor este chiar independentă de culpă

(răspundere obiectivă).

Prin

urmare, toate condițiile necesare în vederea atragerii răspunderii delictuale a

pârâtelor pentru întârzierea la plata sumelor reprezentând sprijinul de stat

pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor animale desfășurată de P. în

perioada iulie - decembrie 2009 sunt îndeplinite.

În

drept, au fost invocate prevederile art. 998 - 999 din vechiul C. civ., art. 2

alin. (1) lit. h) din Legea contenciosului administrativ, O.G. nr. 9/2000,

precum și prevederile O.G. nr. 47/2005 și ale H.G. nr. 1211/2005, în prezent

abrogate, dar în vigoare în perioada de referință.

La

data de 06 iunie 2011 a formulat întâmpinare A.P.I.A. - Centrul Județean Arad,

prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Secției comerciale a

Tribunalului București.

În

motivare, pârâta a arătat că între părți nu au existat fapte de comerț,

A.P.I.A. Arad, fiind o instituție publică finanțată de la bugetul de stat, care

nu are ca scop obținerea de profit, aceasta acordând reclamantei sprijin

financiar în baza reglementărilor legale în vigoare. Pârâta a făcut precizarea

că între A.P.I.A. Arad și SC P. SA nu există raporturi comerciale, sumele de

bani solicitate de reclamantă nefăcând obiectul unui raport comercial.

În

acest sens, pârâta a arătat că Legea nr. 1/2004 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

reglementează expres faptul că Agenția de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură, este organ de specialitate al administrației publice centrale, în

subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu personalitate

juridică, finanțată integral de la bugetul de stat. Potrivit art. 2 alin. (1)

începând cu luna iulie 2005 Agenția este instituția publică responsabilă cu

gestionarea unor forme de sprijin destinate susținerii agriculturii, finanțate

de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile de instituire a acestora.

Pârâta

a mai arătat că elementul definitoriu al raportului de drept comercial este

comercialitatea, ideea de comercialitate fiind strâns legată de noțiunea de

interpunere în schimb, fiind de esența actului de comerț. De asemenea

subiectele raportului juridic comercial sunt comercianții, persoane fizice sau

juridice care săvârșesc fapte sau acte de comerț, devenind astfel titulare de

drepturi și obligații.

Având

în vedere aceste aspecte și faptul că la baza acordării sprijinului financiar

către firma SC P. SA au stat actele normative și nu un contract comercial, A.P.I.A.

fiind instituție publică finanțată de la bugetul de stat, pârâta a solicitat

admiterea excepției astfel cum a fost formulată și pe cale de consecință

declinarea competenței de soluționare a cauzei către secția civilă a

tribunalului.

Pe

fondul cauzei pârâta a arătat că SC P. SA a beneficiat de sprijinul direct al

statului pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală

potrivit H.G. nr. 1211/2005 privind sprijinul direct al statului pentru

activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, act normativ

abrogat odată cu intrarea în vigoare a O.G. nr. 14/2010, privind măsuri

financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor

agricoli, începând cu anul 2010.

Conform

art. 4 alin. (1) al H.G. nr. 1211/2005: "Sprijinul de la bugetul de stat

se acordă pe bază de cerere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2,

înaintată de solicitant la sucursalele Agenției de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală județene, respectiv a

municipiului București, însoțită de documentele justificative pentru fiecare

categorie de beneficiar."

Față

de această prevedere, rezultă că solicitanții au numai o vocație la dreptul de

a obține sprijinul direct al statului pentru activitatea de neutralizare a

deșeurilor de origine animală, care se acordă numai pe bază de cerere.

A

considerat pârâta că nu se poate reține în sarcina Centrului județean A.P.I.A.

Arad faptul că prin efectuarea cu întârziere a plăților sumelor reprezentând

sprijinul direct al statului, reclamanta a fost prejudiciată cu o sumă

reprezentând beneficiul nerealizat (lucrum cessans), întrucât solicitantul

sprijinului are numai o vocație la acest drept cu îndeplinirea unor condiții de

eligibilitate prevăzute de actele normative în vigoare la data depunerii

cererii.

Referitor

la susținerea reclamantei în sensul că "statul român prin instituțiile

sale, în calitate de debitor al obligației de plată neexecutată la termen,

urmează să suporte consecințele întocmai ca orice alt debitor al unei obligații

bănești executate cu întârziere", pârâta a arătat că potrivit art. 5 alin.

(1) al H.G. nr. 1211/2005 "Sucursalele (centrele) A.P.I.A., respectiv a

municipiului București, după verificarea documentației, întocmesc și transmit

la A.P.I.A. Centrală - situația centralizatoare, până la data de 5 a fiecărei

luni, pentru solicitările înregistrate în luna precedentă. După această etapă,

A.P.I.A. - central - , întocmește și transmite către M.A.D.R. situația

centralizatoare, până la data de 10 a fiecărei luni". Față de această

prevedere, pârâta A.P.I.A. Arad a arătat că a respectat întocmai termenul de 5

zile comunicând situația centralizatoare către A.P.I.A. Centrală înlăuntrul

acestui termen, aserțiune ce reiese și din tabelul depus de reclamantă în

probațiune.

În

baza situației centralizatoare a cererilor pentru încasarea subvențiilor,

transmisă de A.P.I.A. central, M.A.D.R. transmite M.F.P. cererea de deschidere

a creditelor bugetare (...). Cererea de deschidere a creditelor bugetare va fi

însoțită de situația justificativă a sprijinului direct al statului (...) -

art. 6 al aceluiași act normativ.

După

aprobarea cererii pentru deschiderea creditelor bugetare de către M.F.P., din

bugetul M.A.D.R., se alimentează contul Agenției de Plăți și Intervenție pentru

Agricultură, care virează sumele în conturile solicitanților astfel: pentru

persoanele juridice, la trezorerii, iar pentru persoane fizice, în contul

deschis de acestea la băncile comerciale sau la C.E.C. SA, ori prin mandat

poștal - art. 7 din H.G. nr. 1211/2005.

Având

în vedere prevederile H.G. nr. 1211/2005 care constituie baza legală care

reglementează acordarea sprijinului financiar pentru persoanele (fizice și/sau

juridice) care desfășoară activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine

animală și solicită, pe bază de cerere, acordarea sprijinului financiar, fără a

preciza un termen înlăuntrul căruia să se efectueze plata către beneficiari,

pârâta a apreciat că pretențiile reclamantei sunt lipsite de suport legal,

având un caracter nereal, nenecesar, nerezonabil și nejustificat, în raport cu

reglementările legale incidente în speță.

Împrejurarea

că reclamantei i s-a acordat sprijin financiar direct al statului, pentru

activitatea desfășurată de neutralizare a deșeurilor de origine animală, în

temeiul actelor normative speciale, chiar în situația în care reclamanta

apreciază și reține ca fiind efectuată cu întârziere, nu conduce automat la

aplicarea prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și a

O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, în

condițiile în care, în legea specială nu se face trimitere expres și la aceste

acte normative.

În

lumina considerentelor expuse, și având în vedere faptul că în speță nu sunt

aplicabile dispozițiile art. 998 - 999 C. civ., pe de o parte, iar pe de altă

parte cum între părți nu sunt și nici nu au existat raporturi comerciale ori

contractuale prin care să se fi stabilit drepturi și obligații pentru părțile

semnatare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.

În

drept, au fost invocate prevederile art. 115 și urm. C. proc. civ., art. 1, 3,

7, 8 și urm. C. com., Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și

funcționarea A.P.I.A.; H.G. nr. 1211/2005 privind sprijinul direct al statului

pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală.

Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R) a formulat întâmpinare, prin care

a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive iar pe fond, a

solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În

motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive a M.A.D.R. pârâtul a

arătat că procedura acordării sprijinului de la bugetul de stat era

reglementată, în perioada de referință indicată de reclamantă, de H.G. nr.

1211/2005 privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de

neutralizare a deșeurilor de origine animală.

Potrivit

prevederilor art. 4 alin. (1) al acestui act normativ, sprijinul de la bugetul

de stat se acordă pe bază de cerere înaintată de solicitant la sucursalele

Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură județene, respectiv a

municipiului București, însoțită de documente justificative pentru fiecare

categorie de beneficiar.

În

consecință, raportul de drept se naște între A.P.I.A. județeană și beneficiari,

ca atare, între minister și beneficiari nu există niciun raport juridic.

Singura

obligație legală a ministerului este aceea de a alimenta conturile A.P.I.A.

(deci, raportul juridic se naște între A.P.I.A. și minister, și nu între

reclamantă și minister), după ce Ministerul Finanțelor aloca sumele necesare de

la bugetul de stat, obligație ce nu constituie și nici nu poate fi asimilată

"raportului juridic", ca și condiție pentru a fi parte în proces.

Pe

de altă parte, nici faptul organizării și subordonării pârâtei de rang 2

M.A.D.R. în calitatea celui din urmă de ordonator principal de credite care

repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu

constituie un temei suficient pentru atragerea ministerului în litigiu,

deoarece, în dispozițiile privitoare la condițiile de exercițiu ale acțiunii

civile, motivația privind raporturile juridice dintre instituțiile publice nu

are suport.

În

concluzie, având în vedere cele arătate mai sus, consideră că nu este îndeplinită

condiția existenței identității între persoana pârâtului și cel despre care se

pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, astfel încât

M.A.D.R. apreciază că nu are calitate procesuală pasivă în această cauză, motiv

pentru care solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii față de acest

minister ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală

pasivă.

Cu

privire la fondul cauzei, pârâtul M.A.D.R. a arătat că, O.G. nr. 47/2005

privind reglementări de neutralizare a deșeurilor de origine animală stabilea

strategia și cadrul legal privind organizarea și desfășurarea activității de

neutralizare a deșeurilor de origine animală, activitate publică de interes

național.

Art.

13 alin. (1) din același act normativ stabilea faptul că "activitatea de

neutralizare a deșeurilor de origine animală este sprijinită de la bugetul de

stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale". Nivelul sprijinului și modul de acordare a acestuia se aprobă

prin hotărâre a Guvernului.

Finanțarea

cheltuielilor ocazionate de asigurarea contractuală a serviciilor de

neutralizare a deșeurilor de origine animală, prevăzute la art. 9 alin. (3), se

asigură integral prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale și se stabilește prin hotărâre a Guvernului".

Astfel,

în baza acestor reglementări a fost emisă H.G. nr. 1211/2005 privind sprijinul

direct al statului pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine

animală, nivelul sprijinului pe categorii de deșeuri de origine animală și în

funcție de proveniența acestora făcându-se conform anexei nr. 1 din hotărâre.

Potrivit

prevederilor în vigoare la acea dată, alocările de fonduri s-au făcut pe baza

situațiilor centralizatoare a sumelor necesare acordării sprijinului, transmise

de A.P.I.A. la M.A.D.R., după aprobarea cererii pentru deschiderea creditelor

bugetare de către Ministerul Finanțelor Publice.

S-a

menționat faptul că alocările de fonduri de la bugetul de stat se făceau cu

încadrarea în plafoanele de cheltuieli repartizate M.A.D.R. pe trimestre și

aprobate de către M.F.P, conform prevederilor art. 48 din Legea nr. 500/2002

privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

În

conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind

finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ordonatorii de

credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în

limita prevederilor și destinațiilor aprobate.

Prin

Legea nr. 18/2009 a bugetului de stat pe anul 2009, bugetul aprobat M.A.P.D.R.

(în prezent M.A.D.R.) pentru acțiunea de neutralizare a deșeurilor de origine

animală a fost de 26.700.000 RON, buget care, în conformitate cu prevederile

art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și

completările ulterioare, a fost suplimentat succesiv până la suma de 34.577.000

RON.

Din

bugetul aprobat M.A.D.R. pe anul 2009, în suma de 34.577.000 RON, a fost

alocată suma de 34.576.005 RON din care pentru SC P. SA 17.692.185 RON, în baza

situațiilor centralizatoare transmise de A.P.I.A. la minister, pentru perioada

ianuarie 2009 - august 2009.

Pârâtul

a menționat că alocările de fonduri de la bugetul de stat se fac cu încadrarea

în plafoanele de cheltuieli repartizate M.A.D.R. pe trimestre și aprobate de

M.F.P. conform prevederilor art. 48 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele

publice, cu modificările și completările ulterioare.

Din

bugetul aprobat pe anul 2010, în baza situațiilor centralizatoare pentru încasarea

de la bugetul de stat a sumelor reprezentând sprijinul acordat privind

activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală pentru perioada

septembrie 2009 - decembrie 2009, transmise de A.P.I.A. la minister până la

data de 11 ianuarie 2010, a fost alocată suma de 16.210.497 RON, din care

pentru SC P. SA suma de 9.915.048 RON.

Conform

dispozițiilor legale, Centrele Județene A.P.I.A. au întocmit și transmis la

A.P.I.A. Centrală, după verificare și aprobare, situația centralizatoare cu

beneficiarii sprijinului financiar și sumele aferente acestora, pentru

solicitările depuse de către beneficiari și ulterior transmise la M.A.D.R. până

la data de 11 ianuarie 2010, pentru activitatea desfășurată în anul 2009.

În

consecință, M.A.D.R. a procedat, conform prevederilor legale, la alimentarea

conturilor A.P.I.A. în baza situațiilor centralizatoare transmise de aceasta și

în limita sumelor alocate cu această destinație.

Pârâtul

a făcut precizarea că H.G. nr. 1211/2005 nu prevede termene fixe pentru

alocarea către A.P.I.A. a sumelor solicitate și nici termen pentru efectuarea

de către A.P.I.A. a plăților către beneficiari. În consecință pârâtul M.A.D.R.

a apreciat ca neîntemeiată acțiunea, cu atât mai mult cu cât instituțiile

pârâte au procedat la plata sumelor solicitate, reprezentând sprijin financiar

pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală

Totodată

pârâtul a precizat că solicitanții care au depus cereri pentru acordarea

sprijinului financiar, după data abrogării O.G. nr. 47/2005 și a H.G. nr.

1211/2005, au fost notificați în scris că nu mai pot beneficia de sprijin

financiar pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală,

desfășurată cu data de 01 ianuarie 2010.

În

ceea ce privește presupusul prejudiciu creat de pârâte reclamantei pârâtul

M.A.D.R. a arătat că pentru a fi susceptibil de reparare, prejudiciul trebuie

să îndeplinească anumite condiții: să fie cert, adică existența și întinderea

sa să fie sigure; să fie direct, adică să constituie un efect nemijlocit al

faptei ilicite de care se leagă printr-un raport de cauzalitate; să nu fi fost

acoperit încă prin despăgubiri.

Or,

în speță, a susținut că nu sunt întrunite aceste condiții, întrucât pârâții au

procedat la acordarea sprijinului financiar solicitat, motiv pentru care

apreciază că reclamanta nu a suferit niciun prejudiciu, mai mult, aceasta nu a

făcut nicio dovadă în acest sens.

În

ceea ce privește răspunderea delictuală invocată de societate pârâtul a arătat

că, pentru a ne afla în prezența acesteia, SC P. SA trebuia să facă proba

elementelor răspunderii și ar fi trebuit să dovedească prejudiciul, fapta

ilicită, raportul de cauzalitate și vinovăția organelor persoanei juridice. Or,

din cele invocate în susținerea convocării, nu se poate reține vreun prejudiciu

creat societății.

În

drept, au fost invocate art. 115 - 118 C. proc. civ., O.G. nr. 14/2010 și H.G.

nr. 725/2010.

Ministerul

Finanțelor Publice a formulat întâmpinare, prin care a invocat pe cale de

excepție lipsa competenței funcționale a secției comerciale a Tribunalului

București în ceea ce privește această acțiune.

În

motivarea excepției, pârâtul M.F.P. a arătat că obiectul acțiunii constă în

obligarea pârâtelor la plata către reclamanta, a unor despăgubiri cauzate de

îndeplinirea, în opinia reclamantei defectuoasă, a unor operațiuni

administrative, de către autoritățile pârâte, cu privire la punerea în aplicare

a dispozițiilor H.G. nr. 1211/2005 privind sprijinul direct al statului pentru

activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală.

Potrivit

art. 2 pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., "Tribunalul judecă în prima

instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o

valoare de peste 100.000 RON, precum și procesele și cererile în această

materie al căror obiect este neevaluabil în bani."

Prin

urmare, este de competența secției comerciale a Tribunalului soluționarea

litigiilor născute ca urmare a îndeplinirii unor fapte de comerț, astfel cum

sunt ele reglementate de C. com.

În

art. 3 C. com., în care se arată ce activități se consideră de legiuitor ca

fiind fapte de comerț, nu se regăsesc și cele care stau la baza pretențiilor

reclamantei, respectiv niciun moment nu se face referire la operațiunile

administrative ce constau în efectuarea plăților rezultate din aplicarea H.G.

nr. 1211/2005.

Trebuie

avut în vedere, totodată, că procedura de aplicare a H.G. nr. 1211/2005 nu

atrage în niciun fel încadrarea acesteia în categoria faptelor de comerț, de

natură să conducă la soluționarea de către secția comercială a litigiilor rezultate

din nemulțumirea uneia din părțile implicate în această procedură.

De

asemenea, se poate observa că, între reclamantă și pârâți nu au fost încheiate

niciun fel de raporturi de natura comercială, care să determine învestirea

secției comerciale a Tribunalului ca urmare a faptului ca reclamanta consideră

că autoritățile pârâte au efectuat cu întârziere operațiunile administrative

constând în plata sumelor de bani datorate reclamantei ca urmare a aplicării

H.G. nr. 1211/2005.

Mai

mult, din dezvoltarea acțiunii rezultă că reclamanta și-a întemeiat pretențiile

pe dispozițiile art. 998 - 999 C. civ., art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004, O.G. nr. 9/2000, precum și pe

prevederile O.G 47/2005 și ale H.G. nr. 1211/2005.

Prin

urmare, coroborând toate aspectele invocate mai sus, rezultă în mod evident că

soluționarea litigiilor rezultate din aplicarea dispozițiilor H.G. nr.

1211/2005 nu este de competența secției comerciale a Tribunalului, ci de

competența secției de contencios administrativ și fiscal, sens în care a

solicitat admiterea excepției invocate.

Pe

cale de excepție, a fost invocată și lipsa calității procesuale pasive a

Ministerului Finanțelor Publice.

În

motivarea excepției pârâtul a arătat că, în raport de obiectul acțiunii,

chemarea în judecată a Ministerului Finanțelor Publice este nejustificată,

având în vedere că reclamanta nu a avut niciun fel de raport juridic cu

Ministerul Finanțelor Publice.

Așadar,

Ministerul Finanțelor Publice nu poate răspunde în cazul în care instituțiile

menționate anterior nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în H.G. nr.

1211/2005.

Altfel

spus, în cauză, raporturile juridice nu s-au creat între reclamanta P. SA și

Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice nu

poate proceda la efectuarea unor operațiuni administrative în afara

prevederilor legale, respectiv înainte ca Ministerul Agriculturii, Pădurilor și

Dezvoltării Rurale să-i transmită cererea de deschidere a creditelor bugetare.

Așadar

nu există niciun temei legal pentru ca Ministerul Finanțelor Publice să

suplinească neefectuarea operațiunilor administrative de către instituțiile

publice abilitate în acest sens, culpa ministerului putând fi pusă în discuție

numai în momentul în care i s-a transmis o cerere de deschidere a creditelor

bugetare la care nu a răspuns.

Atribuțiile

Ministerului Finanțelor Publice vizează exclusiv operațiuni administrative

efectuate după primirea cererii de deschidere a creditelor bugetare. Prin

urmare, în cauză, în ceea ce privește Ministerul Finanțelor Publice, nu se

realizează identitatea impusă de legea procesuală civilă între partea care

poate fi obligată în raportul litigios și cea care deține calitatea de pârât.

Împrejurarea

că operațiunile administrative corespunzătoare au fost făcute cu întârziere de

către cele 41 de Centre Județene A.P.I.A., de Agenția de Plați și Intervenție

pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală sau de către

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, nu este de natură să

atragă răspunderea Ministerului Finanțelor Publice.

Pe

fondul cauzei, pârâtul a arătat, că potrivit art. 6 din H.G. nr. 1211/2005,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanțelor

Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare. Trebuie avut în vedere

faptul că textul de lege nu prevede un termen în cuprinsul căruia cererea de

deschidere a creditelor bugetare trebuie aprobată.

Ministerul

Finanțelor Publice a făcut precizarea că a aprobat integral solicitările de

deschidere de credite aferente sprijinului pentru activitatea de neutralizare a

deșeurilor pe lunile iulie - decembrie 2009 transmise de Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, după cum urmează:

-

cererea de deschidere de credite nr. 142 din 29 martie 2010 pentru activitatea

de neutralizare a deșeurilor pe luna decembrie 2009 transmisa de Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu adresa nr. 102852 din 01

aprilie 2010 și înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice sub nr. 379334

din 01 aprilie 2010 a fost aprobată și transmisă Direcției Generale de

Trezorerie și Contabilitate Publică la data de 07 aprilie 2010;

-

cererea de deschidere de credite nr. 41 din 27 ianuarie 2010 pentru activitatea

de neutralizare a deșeurilor pe lunile octombrie - noiembrie 2009 transmisă de

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu adresa nr. 100754

din 03 februarie 2010, înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice sub nr.

376192 din 03 februarie 2010 a fost aprobată și transmisă Direcției Generale de

Trezorerie și Contabilitate Publică la data de 08 februarie 2010;

-

cererea de deschidere de credite nr. 12 din 07 ianuarie 2010 pentru activitatea

de neutralizare a deșeurilor pe luna septembrie 2009 transmisă de Ministerul Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu adresa nr. 100189 din 11 ianuarie 2010 și

înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice sub nr. 375348 din 12 ianuarie

2010 a fost aprobată și transmisă Direcției Generale de Trezorerie și

Contabilitate Publică la data de 13 ianuarie 2010.

În

fine, cererea de deschidere de credite nr. 517 din 20 octombrie 2009 pentru

activitatea de neutralizare a deșeurilor pe lunile iulie - august 2009

transmisă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu adresa

nr. 156580 din 21 octombrie 2009 și înregistrată la Ministerul Finanțelor

Publice sub nr. 299794 din 22 octombrie 2009 a fost aprobată și transmisă

Direcției Generale de Trezorerie și Contabilitate Publică la data de 22

octombrie 2009, cu mențiunea că sumele aferente acesteia au fost prevăzute în

bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pe anul 2010

ca restanțe ale anului 2009 și în cursul anului 2009.

Agenția

de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A) a formulat întâmpinare

prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

S-a

arătat că prin H.G. nr. 1211/2005, au fost stabilite etapele procedurale care

trebuie urmate, atât de solicitanți, cât și de către autoritatea/autoritățile

competente, inclusiv stabilirea documentelor necesare, în vederea acordării

sprijinului financiar de la bugetul de stat.

Centrul

Județean A.P.I.A. la care se depune cererea de acordare a sprijinului

financiar, însoțită de documentația justificativă, pentru fiecare categorie de

beneficiar, după verificare întocmește și transmite la A.P.I.A. - Central,

situația centralizatoare până la data de 5 a fiecărei luni, pentru solicitările

înregistrate în luna precedentă.

A.P.I.A.

- Central întocmește și transmite situația centralizatoare Ministerului

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, până la data de 10 ale fiecărei

luni, pentru solicitările înregistrate în luna precedentă.

Potrivit

actului normativ, în baza situației centralizatoare a cererilor pentru

încasarea subvențiilor, transmisă de A.P.I.A. - Central, Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, transmite Ministerului

Finanțelor Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare.

Astfel,

prin adresa nr. 25148 din 10 august 2009, a înaintat către Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, "Centralizatorul sumelor

reprezentând sprijinul acordat de la bugetul de stat pentru activitatea de

neutralizare a deșeurilor de origine animală pe luna iulie 2009", în

cuantum de 3.313.759,52 RON, în vederea solicitării creditelor bugetare de la

Ministerul Finanțelor Publice, conform art. 5 alin. (2) din H.G. nr. 1211/2005

și anexa 1".

Prin

adresa nr. 29953 din 23 septembrie 2009, a fost înaintat către Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, "Centralizatorul sumelor

reprezentând sprijinul acordat de la bugetul de stat pentru activitatea de

neutralizare a deșeurilor de origine animală pe luna august 2009, în cuantum de

3.727.926,14 RON, în vederea solicitării creditelor bugetare de la Ministerul

Finanțelor Publice, conform art. 5 alin. (2) din H.G. nr. 1211/2005 și anexa

1".

Prin

adresa nr. 32287 din 12 octombrie 2009, a fost înaintat către Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, "Centralizatorul sumelor

reprezentând sprijinul acordat de la bugetul de stat pentru activitatea de

neutralizare a deșeurilor de origine animală pe luna septembrie 2009, în

cuantum de 4.113.497,01 RON, în vederea solicitării creditelor bugetare de la

Ministerul Finanțelor Publice și anexa 1".

Prin

adresa nr. 36224 din 10 noiembrie 2009, a fost înaintat către Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, "Centralizatorul sumelor

reprezentând sprijinul acordat de la bugetul de stat pentru activitatea de

neutralizare a deșeurilor de origine animală pe luna octombrie 2009, în cuantum

de 4.013.736,27 RON, în vederea solicitării creditelor bugetare de la

Ministerul Finanțelor Publice și anexa 1".

Pentru

luna noiembrie 2009, prin adresa nr. 40873 din 11 decembrie 2009, a fost

înaintat către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale,

"Centralizatorul sumelor reprezentând sprijinul acordat de la bugetul de

stat pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, în

cuantum de 4.143.877,76 RON, în vederea solicitării creditelor bugetare de la

Ministerul Finanțelor Publice și anexa 1".

Pentru

luna decembrie 2009, prin adresa nr. 1034 din 11 ianuarie 2010, a fost înaintat

către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale,

"Centralizatorul sumelor reprezentând sprijinul acordat de la bugetul de

stat pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, în

cuantum de 3.939.385,65 RON, în vederea solicitării creditelor bugetare de la

Ministerul Finanțelor Publice și anexa 1".

Pârâta

a mai arătat că H.G. nr. 1211/2005, nu a prevăzut vreun termen limită imperativ

înlăuntrul căruia să se efectueze plata către beneficiari și nici posibilitatea

acordării de daune materiale sau morale, după caz, în situația în care termenul

de plată respectiv, nu ar fi respectat.

Nu

se poate reține opinia reclamantei, potrivit căreia în cauză sunt aplicabile

dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, referitor la

"nesoluționarea în termenul legal a unei cereri", întrucât sprijinul

financiar pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, a

fost acordat după o procedură specială reglementată de O.G. nr. 47/2005, care

prin art. 1 stabilește strategia și cadrul legal privind organizarea și

desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală,

activitate publică de interes național.

Faptul

că sprijinul direct al statului privind activitatea de neutralizare a

deșeurilor de origine animală, se acordă pe bază de cerere însoțită de

documente justificative pentru fiecare categorie de beneficiar, potrivit

normelor legale în vigoare la data solicitării, nu conduce automat la aplicarea

Legii nr. 554/2004, în condițiile în care, în legea specială nu se face

trimitere expres și la acest din urmă act normativ.

Referitor

la răspunderea civilă delictuală, pârâta a arătat în esență că nu sunt

îndeplinite condițiile impuse de art. 998 - 999 C. civ. pentru angajarea

răspunderii civile delictuale a A.P.I.A. Central, întrucât aceasta nu s-a aflat

în ipoteza ce consacră manifestarea unilaterală de a aduce prejudicii

patrimoniale reclamantei, prin neglijență sau imprudență, astfel încât să aibă

consecințe negative în activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine

animală, care să afecteze realizarea sau modernizarea instalațiilor proprii de

procesare, respectiv de incinerare/coincinerare ale acesteia.

În

drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art. 115 - 118 C.proc. civ.,

pe dispozițiile O.G. nr. 47/2005, H.G. nr. 1211/2005 (în vigoare la data

solicitării), O.G. nr. 9/2000 și art. 998 - 999 C. civ.

Au

formulat întâmpinare și pârâtele A.P.I.A. - Centrul Județean Iași, A.P.I.A. -

Centrul Județean Teleorman, A.P.I.A. - Centrul Municipiului București, A.P.I.A.

- Centrul Județean Mehedinți, A.P.I.A. - Centrul Județean Sălaj, A.P.I.A. -

Centrul Județean Alba, A.P.I.A. - Centrul Județean Gorj, A.P.I.A. - Centrul

Județean Argeș, A.P.I.A. - Centrul Județean Constanta, A.P.I.A. - Centrul

Județean Sibiu. A.P.I.A. - Centrul Județean Vaslui, A.P.I.A. - Centrul Județean

Călărași, A.P.I.A. - Centrul Județean Neamț A.P.I.A. - Centrul Județean Brașov,

A.P.I.A. - Centrul Județean Covasna, A.P.I.A. - Centrul Județean Hunedoara,

A.P.I.A. - Centrul Județean Botoșani, A.P.I.A. - Centrul Județean Ialomița,

A.P.I.A. - Centrul Județean Ilfov, A.P.I.A. - Centrul Județean Olt, A.P.I.A. -

Centrul Județean Dâmbovița. A.P.I.A. - Centrul Județean Buzău, A.P.I.A. -

Centrul Județean Vrancea, A.P.I.A. - Centrul Județean Arad Bihor, A.P.I.A. -

Centrul Județean Prahova, A.P.I.A. - Centrul Județean Giurgiu, A.P.I.A. -

Centrul Județean Brăila, A.P.I.A. - Centrul Județean Satu Mare, A.P.I.A. -

Centrul Județean Maramureș, A.P.I.A. - Centrul Județean Dolj.

Prin

întâmpinările formulate pârâtele au solicitat respingerea acțiunii reclamantei,

ca neîntemeiată, invocând în apărare, aceleași argumente privind neîndeplinirea

condițiilor prevăzute de art. 998 - 999 C. civ. pentru a fi angajată

răspunderea civilă delictuală. în plus A.P.I.A. - Centrul Județean Maramureș a

invocat excepția necompetenței materiale secției comerciale a Tribunalului

București, excepția netimbrării acțiunii și excepția lipsei punerii în

întârziere a debitorului.

Prin

încheierea de ședință din data de 13 octombrie 2011 a fost respinsă, ca

neîntemeiată, excepția necompetenței materiale,