ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 19 din 9 mai 2013

pronunțată în Dosarul nr. 371/32/2013, Curtea de Apel Bacău, secția penală,

cauze cu minori și familie,

a

admis propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău

în Dosarul nr. 806/P/2012 și, în baza art. 149

1

alin. (9) și (10)

raportat la art. 148 alin. (1) lit. c) și f) C. proc. pen., a dispus arestarea

preventivă a inculpatului B.V., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de

fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., folosire fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea

Națională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.”, folosirea însemnelor specifice

profesiei, în alte condiții decât cele prevăzute de lege, prev. de art. 60 alin.

(6) din Legea nr. 51/1995 republicată, rap. la art. 26 alin. (1), art. 113 alin.

(1) din Legea nr. 51/1995 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., exercitarea fără drept a unei

profesii, prevăzută de art. 281 C. pen. rap. la art. 26 alin. (1), art. 113 alin.

(1) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., pentru o

durată de 29 de zile, începând cu data de 09 mai 2013 și până la data de 06

iunie 2013, inclusiv, dispunând emiterea de îndată a mandatului de arestare

preventivă.

Pentru a pronunța această încheiere,

Curtea a reținut următoarele:

Împotriva inculpatului B.V. au fost

formulate mai multe plângeri, după cum urmează:

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost înregistrată plângerea penală

formulată de C.F.V.A. prin care a solicitat a se efectua cercetări față de

magistratul judecător C.V.S., pentru infracțiunile de înșelăciune, prev. de art.

215 alin. (1), (2) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.

290 C. pen., uzul de fals, prev. de art. 291 C. pen., instigare la infracțiunea

de exercitare a profesiei de avocat fără drept, prev. de art. 25 C. pen. rap.

la art. 281 C. pen., cu referire la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 și față

de B.V., pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2) C.

pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen., uzul

de fals, prev. de art. 291 C. pen., instigare la exercitarea profesiei de

avocat fără drept, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 281 C. pen., cu

referire la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 51/1995. Partea vătămată a precizat

că la data de 19 aprilie 2012, la cunoscut pe C.V.S. pe rețeaua de socializare

F., care s-a recomandat ca fiind judecător și interesat să colaboreze cu

aceasta. A invitat-o a doua zi la biroul său din cadrul Judecătoriei Bacău,

unde au continuat discuțiile, învinuitul manifestând disponibilitatea de a o

ajuta să se realizeze în profesie, luând cunoștință că partea vătămată este

absolventă a Facultății de Drept.

A relatat, printre altele, că

învinuitul a încurajat-o ca, în loc să plătească 3.000 lei pentru a deveni

mediator, să opteze pentru a dobândi calitatea de avocat, pentru care ar trebui

să plătească 4.000 lei și a condus-o la 4 iunie 2012 pe str. Republicii, unde la

întâlnit pe B.V., care la solicitat să scrie o cerere de primire în profesia de

avocat.

Partea vătămată a primit un înscris

intitulat „examen barou” ce purta impresiunea ștampilei pe care este scris „U.N.B.R.

- Baroul Bacău”, apoi C.V.S. La dictat nouă întrebări și răspunsurile la aceste

întrebări, a luat apoi lucrarea, au semnat pe ea ambii învinuiți, spunându-i

că

ei au constituit „comisia de examinare”. Lucrarea a fost corectată imediat de C.V.S.

care a completat și un proces verbal în care a consemnat notele obținute, ce a

fost semnat de ambii învinuiți. Partea vătămată afirmă că i-a plătit lui B.V.

suma de 4.000 lei, din care C.V.S. a primit suma de 400 lei, reprezentând 10%

din suma încasată de B.V. potrivit unei înțelegeri între cei doi, iar B.V. i-a

eliberat părți vătămate o chitanță pe care s-a menționat că suma plătită

reprezintă „donație pentru Baroul Bacău - U.N.B.R., nereturnabilă”. Ulterior,

partea vătămată a primit de la B.V. decizia nr. 2 din 30 iunie 2012, în care se

menționează că este „admisă în profesia de avocat”, semnată de B.V., precum și

contractul de colaborare cu acesta, având convingerea că a susținut un examen

de admitere în profesia de avocat în condiții legale, urmare căruia putea să

desfășoare activitate de avocat în condițiile legii.

După susținerea „examenului de

admitere în profesia de avocat”, interesându-se despre „Baroul V.B.”, a aflat

că nu a susținut un examen cu respectarea legii și că astfel a fost înșelată de

către C.V.S. și B.V.

2.- La data de 14 aprilie 2011, L.R.M.

a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău a se efectua cercetări

față de B.V. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în aceea

că la 30 august 2010, atribuindu-și calități mincinoase de avocat și decan al

Baroului Bacău, a pretins și primit suma de 3.500 lei, reprezentând taxă de

înscriere la examen. Partea vătămată a precizat că B.V. i-a dictat două

întrebări la care ea a dat răspunsul în scris. Apoi i-a dat să completeze o „cerere

de intrare în barou” ce a fost înregistrată din 30 august 2010.

Partea vătămată și părinții săi au

aflat a doua zi că „Baroul lui B.” este constituit ilegal, a încercat să-și

recupereze banii de la acesta, însă i s-a comunicat că a luat examenul de

intrare în „barou” și urmează să primească legitimație de avocat, ceea ce face

imposibilă restituirea banilor.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău s-a înregistrat, sub nr. l0003/P/2012, plângerea

penală formulată de Baroul Bacău prin decan - av. C.G.N., în care se solicită a

se efectua cercetări față de inculpatul B.V. pentru săvârșirea infracțiunilor

prev. de art. 281 C. pen. rap. la art. 26, 113 din Legea nr. 51/1995, art. 291

C. pen., art. 292 C. pen., art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 și art. 215

C. pen. De asemenea, cu adresa nr. 3395/P/2011 din 29 noiembrie 2012, Parchetul

de pe lângă Judecătoria Bacău a înaintat sesizarea formulată de Baroul Bacău

prin decan avocat C.G.N. împotriva lui B.V., pentru a fi cercetat sub aspectul

infracțiunii prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, plângere ce a

fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău sub nr. 495/VIH/1/2012.

Ambele sesizări au fost conexate la

prezenta cauză.

În conținutul acestora se afirmă că la

nivel local se practică avocatură clandestină, organizată de către B.V. Astfel,

în anul

2004, învinuitul a înființat „Baroul

Bacău” membru al unei false entități centrale „U.A.R.” devenită „U.N.B.R.” și,

după ce a fost exclus din această structură nelegală condusă de Pompiliu Bota,

a înființat și înregistrat fiscal o nouă entitate, tot nelegală, intitulată „U.N.B.R.”,

însă cu date de identitate proprii. Se mai precizează că pe imobilul din Bacău,

str. Oituz, jud. Bacău, au fost amplasate, în vara anului 2012, firme specifice

profesiei de avocat: „Baroul Bacău”, „Decan”, „Avocat”, precum și reclamă cu

privire la faptul că în acest imobil se prestează activități specifice

profesiei de avocat. Pe același imobil sunt afișate denumiri specifice unor

instituții de stat „www.avocatulpoporului.ro„, elemente care induc în eroare

justițiabilii cu privire la legalitatea activităților prestate de B.V., toate

acestea desfășurându-se sub denumirea generică de „Casa pentru Apărarea

Drepturilor Omului”.

Se precizează că B.V. a solicitat și

obținut de la BNP - „U.Ș.” procuri speciale în calitate de pretins avocat

pentru reprezentarea în instanță a unor persoane fizice, că Legea nr. 51/1995

instituie nulitatea de drept a oricăror acte de constituire a unor entități

paralele, iar art. 281 C. pen. stabilește natura infracțională a activității de

avocat exercitată în afara legii speciale, ca și a folosirii denumirilor sau

însemnelor specifice profesiei de avocat.

pe lângă Judecătoria Bacău nr. 3395/P/2011 din 29 noiembrie 2012 s-a dispus disjungerea

cauzei în vederea efectuării cercetărilor sub aspectul infracțiunii prev. de art.

60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, față de sesizarea Baroului Bacău depusă în

data de 12 martie 2012 prin care se arată că B.V. deține și administrează un

site www.U.N.B.R.info. în conținutul căruia utilizează fără drept

denumiri specifice profesiei de avocat. Această cauză a fost conexată la Dosarul

nr. 806/P/2012 al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău pentru cercetări

sub aspectul infracțiunii de folosire fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea

Națională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.”, sau a denumirilor specifice

formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor

profesiei, infracțiune prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, față

de sesizarea Baroului Bacău depusă în data de 12 martie 2012 prin care se

susține că B.V. deține și administrează site-ul www.U.N.B.R.info în

conținutul căruia folosește fără drept denumiri specifice profesiei de avocat.

5.

- Sesizarea adresată Baroului Bacău de către Inspectoratul

de Stat în Construcții Bacău, înregistrată din 17 iunie 2011 cu privire la

împuternicirea avocațială din 01 ianuarie 2011 și factura din 01 ianuarie 2011

pentru suma de 20.000 lei, emise de „Cabinet avocat B.V.” cu privire la

legalitatea întocmirii acestora, a modului de funcționare al „cabinetului” și

la respectarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995, din cercetările efectuate,

Parchetul constatând că inculpatul B.V. se face vinovat pentru că a întocmit

mai multe înscrisuri în numele entității pe care o reprezintă, prin care a

atestat fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv:

S-a constatat că inculpatul, în ceea

ce o privește pe partea vătămată C.F.V.A.:

- sub antetul necorespunzător

adevărului „Uniunea Națională a Barourilor din România - Centrul Teritorial de

Studii - Baroul Bacău” a semnat în calitate de membru al „comisiei de examinare”

înscrisul olograf intitulat „Decizie” înregistrat din 4 iunie 2012;

-

sub antetul fals „Uniunea Națională a Barourilor din

România - Baroul Bacău” este aplicată ștampila având impresiunea neadevărată „Uniunea

Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău”;

- la data de 4 iunie 2012, ora

14:00-17:00, ca membru în „comisia de examinare pentru”admiterea în profesia de

avocat, „conform Legii nr. 51/1995”, a semnat și a notat răspunsurile la

subiectele tratate de partea vătămată C.F.A.V., precum și pentru „media generală

9,45”;

- la data de 15 iunie 2012, ora 13:00,

în calitate de membru al comisiei a hotărât admiterea „în profesia de avocat” a

părții vătămate C.F.A.V., înscris înregistrat sub nr. 54 din iunie 2012, pe

care l-a semnat;

- a emis înscrisul numit „decizia nr. 2

din 30 iunie 2012” de „admitere în profesia de avocat” a părții vătămate C.F.V.A.,

pe care l-a semnat;

- la data de 02 iulie 2012 a încheiat „contract

de colaborare” cu aceeași parte vătămată pe care l-a semnat;

- chitanța din 4 iunie 2012 semnată de

inculpat, pentru încasarea sumei de 4.000 lei reprezentând „donație pentru

Baroul Bacău - U.N.B.R., nereturnabilă” de la partea vătămată C.F.V.A.; în

privința părții vătămate B.C.Ș.;

-

sub antetul necorespunzător adevărului „Uniunea Națională

a Barourilor din România - U.N.B.R.”;

„Baroul Bacău - U.N.B.R.” a semnat în

calitate de „membru al comisiei de examinare” pentru verificarea actelor depuse

de B.C.Ș.:

- pe cererea din 22 iunie 2012, care

poartă și ștampila cu impresiunea având același conținut neadevărat;

Sub același antet și ștampilă

neadevărate, inculpatul B.V. a semnat:

- decizia nr. 63 din 27 iunie 2012;

- procesul verbal privind rezultatul

examinării din 28 iunie 2012, ora 15:15;

- foaia de examen pentru „admiterea în

profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995, republicată”;

- decizia nr. 6 din 3 iulie 2012 de

admitere în profesia de avocat;

- contract de colaborare din 16

octombrie 2012;

- chitanța din 27 iunie 2012 semnată

de inculpat, pentru încasarea sumei de 4.000 lei reprezentând „donație pentru

Baroul Bacău - U.N.B.R., nereturnabilă” de la B.C.Ș.;

În privința părții vătămate L.R.M.:

- a aplicat ștampila cu impresiunea

neadevărată „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău” pe

cererea de aprobare a susținerii examenului de „înscriere în Baroul Bacău”

înregistrată din 30 august 2010;

- sub antetul necorespunzător

adevărului „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău” a semnat

în calitate de „decan” și „președinte”;

- „procesul verbal privind susținerea

examenului de admitere în profesia de avocat” pentru partea vătămată L.R.M. la

27 august 2010, care poartă două ștampile cu impresiunea având același conținut

neadevărat, respectiv „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul

Bacău” și „Uniunea Națională a Barourilor din România”;

- „decizia nr. 45 din 27 august 2010”

de înscriere în „Tabloul Avocaților în Baroul Bacău” a părții vătămate L.R.M.,

care poartă două ștampile cu impresiunea având același conținut neadevărat,

respectiv „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău” și „Uniunea

Națională a Barourilor din România”;

- „decizia nr. 130 din 01 septembrie 2010”

prin care aprobă retragerea din „Baroul Bacău din cadrul „Uniunii Naționale a

Barourilor din România” a părții vătămate L.R.M.;

- cererea olografă din 01 septembrie 2010

de restituire a sumei de 3.500 lei formulată de aceeași parte vătămată care

poartă ștampila cu impresiunea având același conținut neadevărat, respectiv „Uniunea

Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău”;

- chitanța din 30 august 2010 de

încasare a sumei de 3.500 lei de la aceeași parte vătămată, reprezentând „contravaloare

taxă de înscriere la examen nereturnabilă” semnată de inculpat;

Pentru partea vătămată C.S.:

-

chitanța din 7 ianuarie 2012, fără serie și număr, în

original și copie de la fila nr. 4-5 a chitanțierului, în care inculpatul B.V.

atestă că a primit de la partea vătămată 2.000 lei, reprezentând „donație

nereturnabilă” pentru care semnează și aplică ștampila cu impresiune

neadevărată „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău”, așa

cum de altfel se regăsește și în antetul chitanței.

Referitor la martora B.P.L.:

-

sub antetul necorespunzător adevărului „Uniunea Națională

a Barourilor din România - U.N.B.R.; „Baroul Bacău - U.N.B.R.” pe care a

aplicat ștampila având impresiunea neadevărată „Uniunea Națională a Barourilor

din România - Baroul Bacău” a emis „decizia nr. 3 din 30 iunie 2012” de „admitere

în profesia de avocat”;

- chitanța din 14 mai 2012 purtând

ștampila „Baroul Bacău” din cadrul „Uniunii Naționale a Barourilor din România”

și ștampila „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău”, având

impresiuni neadevărate și semnate de inculpat, atestă că a încasat de la partea

vătămată 2.250 lei reprezentând „Donație pentru Baroul Bacău - U.N.B.R.”.

Privind martora P.C.M.:

-

cererea din 12 aprilie 2012, de înscriere pentru

participarea la „examenul de primire în profesia de avocat”, sub antetul

necorespunzător adevărului „Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.;

„Baroul Bacău - U.N.B.R.”;

- chitanța din 12 aprilie 2012 în care

inculpatul a consemnat neadevărat că suma de 250 lei încasată reprezintă „donație

nereturnabilă”, pe care a semnat-o și a aplicat ștampila cu impresiunea

neadevărată „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău”, care

se regăsește și în antet.

Pentru martorul T.I.D.:

-

cererea nr. 39 din 12 aprilie 2012 de înscriere pentru

participarea la „examenul de primire în profesia de avocat”, sub antetul

necorespunzător adevărului „Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.;

„Baroul Bacău - U.N.B.R.”;

- chitanța din 12 aprilie 2012, în

care inculpatul a consemnat neadevărat că suma de 400 lei încasată reprezintă „donație

nereturnabilă”, pe care a semnat-o și a aplicat ștampila cu impresiunea

neadevărată „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău”, care

se regăsește și în antet.

Pentru martorul M.B.:

-

cerere de înscriere în „Baroul Bacău” cu sediul în str. Republicii,

component al „U.N.B.R. București str. Academiei”, înregistrată din 20 iulie 2011

la „Baroul Bacău din cadrul „Uniunii Naționale a Barourilor din România”;

- fișă de „examen pentru admitere în

profesia de avocat” conform Legii nr. 51/1995 modificată și completată ce

poartă antetul „Uniunea Națională a Barourilor din România”;

- decizia nr. 171 din 01 august 2011

ce poartă antetul neadevărat „Uniunea Națională a Barourilor din România -

Baroul Bacău” și ștampila cu impresiunea falsă „Uniunea Națională a Barourilor

din România - Baroul Bacău”, înscriind în mod mincinos calitățile de „decan,

avocat, doctor”, pe care a semnat-o;

- proces - verbal al „comisiei de

examinare” înregistrat din 01 august 2011, semnat de inculpat ce poartă

ștampila cu impresiune neadevărată, precum și antetul fals;

- chitanța din 04 august 2011, prin

care B.V. a încasat suma de 3.500 lei, reprezentând contravaloarea „taxă

înscriere nereturnabilă - donație”, pe care a semnat-o și a aplicat ștampila cu

impresiunea neadevărată „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul

Bacău” și care se regăsește și în antet.

Pentru F.P.:

-

procesul - verbal „de examinare a cererilor de primire în

profesia de avocat” înregistrat din 10 februarie 2012 care poartă mențiuni

neadevărate cu privire la „Uniunea Națională a Barourilor din România -U.N.B.R.”;

„Cabinet Președinte” semnat de inculpatul B.V.;

- fila 12 verso din dosarul cu actele

martorului în care inculpatul a semnat în calitate de „președinte comisie” în

mod fals, ca fiind „doctor, avocat”;

- chitanța din 16 februarie 2012

(original și copie) prin care inculpatul B.V. semnează că a încasat suma de 2.000

lei reprezentând „donație nereturnabilă” și pe care a aplicat ștampila cu

impresiunea neadevărată „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul

Bacău” și care se regăsește și în antet.

Pentru B.M.:

- chitanța din 27 septembrie 2011,

prin care inculpatul B.V. atestă prin semnătură că a încasat 2.000 lei

reprezentând „donație Baroul Bacău conform art. 26 lit. c) din statut,

nereturnabilă”, și pe care este aplicată ștampila „Baroul Bacău din cadrul

Uniunii Naționale a Barourilor din România”.

Pentru C. (V.) C.:

-

a emis înscrisul numit „decizia nr. 5 din 30 iunie 2012”

de „admitere în profesia de avocat” a numitei V.C., pe care l-a semnat

atribuindu-și mincinos calitatea de „decan” a aplicat ștampila „Uniunea

Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.” mențiune care se regăsește și în

antet;

- fișa de examen pentru „admiterea în

profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995” ce poartă ștampila cu impresiunea

falsă „Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.”.

Pentru C.A.:

-

decizia nr. 4 din 30 iunie 2012 de „admitere în profesia

de avocat” semnată de inculpatul B.V. care și-a atribuit mincinos calitatea de „decan”

și a aplicat ștampila cu impresiunea „Uniunea Națională a Barourilor din

România - U.N.B.R.” care se regăsește și în antet;

- fișa de examen pentru „admiterea în

profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995”, ce poartă ștampila cu

impresiunea falsă „Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.”;

Pentru T.T.:

- decizia nr. 7 din 10 august 2012 de „admitere

în profesia de avocat” semnată de B.V., care și-a atribuit mincinos calitatea

de decan și a aplicat ștampila cu impresiunea „Uniunea Națională a Barourilor

din România - Baroul Bacău” care regăsește și în antet.

Parchetul a apreciat că toate aceste

fapte mai sus enumerate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de

fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. De asemenea, a considerat că înscrisurile

enumerate mai sus, întocmite și semnate de inculpatul B.V., în care a folosit

fără drept denumirile de „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România”,

„U.N.B.R.”, denumiri specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum

și a însemnelor specifice profesiei, respectiv ștampile, cunoscând că acestea

nu emană de la o entitate autorizată și nu sunt respectate prevederile Legii nr.

51/1995 pentru admiterea în profesia de avocat; folosirea unor denumiri

specifice profesiei de avocat cu ocazia înființării unor entități denumite „barou”

și unde a semnat atât în calitate de reprezentant al acestora cât și ca

executant; de asemenea, folosirea site-ului www.U.N.B.R.info aflat

în administrarea inculpatului B.V., ce conține înscrisuri în care sunt folosite

fără drept denumirile de „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România”,

„Cabinet Avocat”, „Avocat”, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prev. de art. 60 al.6 din Legea nr. 51/1995, modificată, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr.

51/1995, cele două infracțiuni fiind comise în concurs ideal, prevăzute de ari.

33 lit. b) C. pen.

S-a arătat în propunerea de arestare

că, folosindu-se de mijloacele frauduloase enumerate mai sus, inculpatul B.V. a

indus în eroare mai multe persoane cărora le-a promis în mod mincinos că

susținând examen la „Baroul av. V.B.” vor putea profesa ca avocați în

condițiile

Legii nr. 51/1995 și cu care a încheiat și contracte de colaborare, dintre care

s-au constituit părți civile C.F.V.A. cu suma de 4.000 lei reprezentând daune

materiale și 100.000 lei daune morale, L.R.M. cu suma de 3.500 lei reprezentând

daune materiale, C.S. cu suma de 2.000 lei, reprezentând daune materiale.

S-a considerat de către parchet că în

drept, faptele comise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de

înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului B.V.:

- de a fi emis împuternicirea

avocațială din 01 ianuarie 2011 prin care s-a împuternicit să acorde asistență

juridică în Dosarul nr. 504/180/2008 al Judecătoriei Bacău în contradictoriu cu

Inspecția de Stat în Construcții Bacău, ca și factura din 01 ianuarie 2011

ambele înscrisuri având la antet, mențiuni false, respectiv „Uniunea Națională

a Barourilor din România”, „Baroul Bacău - U.N.B.R.”, „Cabinet avocat drd. B.V.”,

ștampila cu mențiuni false „Cabinet avocat Baroul Bacău - U.N.B.R.”, „Avocat

drd. V.B.”;

- de a fi legalizat din 5 octombrie 2012

declarația lui F.S., precum și încheierile de atestare din 4 octombrie 2012,

din 5 octombrie 2012, din 8 octombrie 2012, toate acestea purtând antet

neadevărat „Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău - cabinet

avocat dr. B.V.” și ștampila „cabinet individual de avocat Baroul Bacău av. B.V.”;

- de a fi obținut 5 procuri speciale

autentificate la notar din 20 septembrie 2012; din 30 august 2012; din 20

septembrie 2012; din 27 august 2012; din 24 august 2012, folosind legitimația

de „avocat” în care în nume propriu și prin „Cabinet av. V.B.” este mandatat să

obțină de la autoritățile statului: recuperarea taxei de poluare achitată la

Ministerul Finanțelor Publice; recalcularea punctului de pensie și daune;

înființarea și înregistrarea SC H.M.I.C. SRL;

- de a fi evidențiat activități

exercitate fără drept în condica intitulată „Baroul Bacău - corespondență” completată

de la pagina 1 la pagina 45;

- de a fi evidențiat activități

exercitate fără drept în condica intitulată „2011 U.N.B.R. Baroul Bacău” -

completată de la pagina 2 la pagina 98;

- de a fi evidențiat activități

exercitate fără drept în condica intitulată „2012 U.N.B.R. Baroul Bacău” - completată

de la pagina 3 la pagina 30, în care se face mențiunea că aceasta privește „Barou

de mediere dr. av. B.V. str. Republicii”, în fapt așa cum rezultă din

conținutul mențiunilor, s-a efectuat activitate de legalizare a unor înscrisuri

(aproximativ alte 1.500 înregistrări, pentru care nu s-au putut efectua

cercetări întrucât datele menționate sunt insuficiente), reprezintă forme de

acordare a asistenței juridice și reprezentare juridică, asistare și

reprezentare a persoanelor fizice sau juridice, apărare și reprezentare la

instanțe judecătorești, prev. de art. 3 lit. b), d), e) din Legea nr. 51/1995,

toate întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de exercitare fără

drept a unei profesii, respectiv aceea de avocat, prev. de ari. 281 C. pen., cu

referire la art. 26 și art. 113 din Legea nr. 51/1995, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

Inculpatul B.V. este cercetat pentru

săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.

290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a infracțiunii prev. de art.

60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu

referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, ambele

cu aplic. art. 33 lit. b) C. pen., a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215

alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a celei

prev. de art. 281 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire

la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, modificată,

toate aceste infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin rezoluția procurorului din 10

octombrie 2012, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul B.V.,

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.,

art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

La data de 08 mai 2013, prin ordonanța

procurorului s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul

B.V., respectiv reținerea acestuia, pentru o perioadă de 24 de ore, măsură ce

expira la data de 09 mai 2013, ora 20:00.

Analizând propunerea de arestare a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, instanța de fond a constatat că

aceasta este întemeiată.

A arătat că pentru luarea măsurii de

prevenție a arestului preventiv a inculpatului, trebuie realizate cumulativ

următoarele condiții:

a) să existe probe sau indicii

temeinice că învinuitul sau inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea

penală;

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului a rezultat existența unor probe și indicii temeinice, în sensul

dispozițiilor procedurale, din care rezultă presupunerea rezonabilă că

inculpatul a săvârșit faptele pentru este cercetat.

Curtea a menționat că, odată cu

ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului de către țara noastră, pe

lângă condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile procedurale pentru luarea

măsurii arestului preventiv, s-a adăugat și condiția conformității dreptului

intern cu exigențele art. 5 paragraful 1 lit. c) al Convenției, precum și cu

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului dată în aplicarea acesteia.

Referitor la condiția conformității

dreptului intern cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului,

Curtea a reținut că dispozițiile art. 143 alin. (3) C. proc. pen., „să existe

probe sau indicii temeinice că învinuitul sau inculpatul a săvârșit o faptă

prevăzută de legea penală” sunt echivalente cu cele din art. 5 paragraful 1 lit.

c) din Convenție, respectiv „motive verosimile”.

În acest sens, Curtea a arătat că

autoritățile sunt obligate să ofere un set minim de fapte și informații care să

convingă instanța privind învinuirile care i se aduc inculpatului.

S-a considerat că probele

administrate, aflate la dosarul cauzei pot convinge un observator obiectiv că

inculpatul ar fi săvârșit faptele pentru care este cercetat, iar acestea pot

întruni elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina

acestuia.

Elocvente, sub aspectul adevăratelor

dimensiuni ale faptelor pe care se presupune că le-a săvârșit inculpatul, au

fost considerate activitățile acestuia de a introduce în circuitul civil

înscrisuri cu conținut neadevărat, folosind denumiri și însemne specifice

profesiei de avocat, fără a îndeplini condițiile prevăzute de lege, exercitând

activități și acte specifice profesiei de avocat, neavând dobândită această

calitate, reușind astfel să inducă în eroare părțile vătămate C.F.V.A. la 4

iunie 2012, L.R. la 30 august 2010, C.S. la 7 ianuarie 2012, cărora le-a creat

un prejudiciu total de 9.500 lei, martorii B.P. la 14 mai 2012, P.C., T.D. la

12 aprilie 2012, M.B. la 20 iulie 2011, B.M. la 27 septembrie 2011, F.P. la 7 ianuarie

2012, C. (V.) C. la 31 martie 2012, C.A. la 30 iunie 2012.

b) să existe probe din care să rezulte

vreunul dintre cazurile prevăzute de ari. 148 C. proc. pen.;

Instanța de fond a apreciat că din

probele enumerate anterior rezultă că inculpatul se află în situația prevăzută

de art. 148 alin. lit. c) și f) C. proc. pen., în sensul că există date că

acesta pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni, dar și presupunerea că a

săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de

4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un

pericol concret, real și actual pentru ordinea publică, fiind în interesul

urmăririi penale arestarea preventivă a acesteia.

Este adevărat că detenția preventivă

trebuie să aibă un caracter excepțional, însă, în jurisprudența constantă a

Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea criteriilor ce justifică luarea

măsurii detenției provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele

concrete ale fiecărui caz, pentru a se vedea în ce măsură există indicii

precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere

prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale,

a judecării în stare de libertate.

Infracțiunile de înșelăciune prin

calități neadevărate aduc atingere uneia din cele mai importante valori

ocrotite de legea penală, respectiv încrederea și buna credință a persoanelor

vătămate, iar asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății ar

întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot

persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a

altora, mai ales atunci când sunt persoane cu studii superioare, cu funcții și

poziții sociale și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă

a justiției și protecția statului.

Curtea a considerat că există date

certe că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni, astfel încât să

se poată reține ca temei al arestării acestuia lit. c) a articolului 148 C. proc.

pen.

În acest sens, s-a reținut că în

scopul inducerii în eroare și a altor persoane, respectiv a săvârșirii de noi

infracțiuni de înșelăciune, inculpatul B.V. publică în mod repetat anunțuri în

ziarul local „Deșteptarea”, precum și pe site-ul pe care îl administrează www.U.N.B.R..info, astfel:

- anunțul publicat în ziarul „Deșteptarea”

în data de 8 noiembrie 2012, prin care „Baroul Bacău - U.N.B.R.” organizează în

data de 10 decembrie 2012, examen de admitere pentru avocați stagiari și

definitivi anunță publicul despre faptul că în jud. Bacău sunt înregistrate

fiscal două barouri, respectiv „Baroul Bacău -

U.N.B.R.”

din str. Oituz, despre care afirmă în mod mincinos că este autorizat în baza

Legii nr. 51/1995, în conformitate cu noul C. civ. și Baroul Bacău - A.F.J.

(alte forme fără personalitate juridică) din str. Minai Viteazu, care „a rămas

să funcționeze în baza Decretului nr. 281/1954 și Decretului nr. 90/1990, care

sunt abrogate de 17 ani, prin Legea nr. 51/1995”. Cu alte cuvinte, inculpatul

susține că Baroul Bacău - A.F.J. funcționează în afara legii, pentru ca imediat

în alineatul următor al anunțului să clarifice din punctul lui de vedere,

respectiv că celor două barouri li s-a recunoscut „egalitatea în drepturi de

reprezentare juridică” de către Curtea Europeană, prin Decizia din 21 februarie

2012 publicată în M. Of. nr. 160 din 24 august 2012. Instanța a apreciat că

este fără putință de tăgadă faptul că inculpatul amestecă noțiunile și termenii

juridici, astfel încât cititorul (eventual persoana interesată), să nu aibă

reprezentarea exactă cu privire la înșelăciunea pusă la cale de către acesta;

- anunțurile existente pe site-ul www.U.N.B.R.info

la data de 3 aprilie 2013 cu privire la organizarea de către „Baroul Bacău - U.N.B.R.”

de „sesiune de examen în data de 28 aprilie 2013”, dosarele pentru înscrierea

eventualilor candidați urmând a fi depuse „la adresa baroului din Oituz nr. 33 în

perioada 25 martie 2013 - 24 aprilie 2013”;

-

la data de 10 aprilie 2013, pe același site www.U.N.B.R.info, inculpatul B.V. informează în legătură cu

înscrierea de avocați străini din spațiul Uniunii Europene și țările cu tratat

de aderare la CEDO. De asemenea, anunță că „U.N.B.R. dr. V.B. nu percepe taxe

pentru recunoașterea licențelor și diplomelor avocaților străini”.

- la data de 25 aprilie 2013, pe

același site, inculpatul, republică același text din data de 3 aprilie 2013,

modificând doar datele pentru „sesiune de examen”, respectiv 28 mai 2013, iar

depunerea dosarelor pentru perioada 25 aprilie - 25 mai 2013; de asemenea reiterează

„sesiune de examen în data de 28 mai 2013 - exercitarea profesiei de avocat pe

teritoriul Uniunii Europene” - U.N.B.R. - dr. av. V.B. înscrie avocați străini

din spațiul Uniunii Europene - Baroul Bacău are un judecător, doctor în drept

în comisa de examinare”.

Curtea a considerat că în cauză, ca

temei al arestării mai poate fi reținută și lit. f) a art. 148, apreciind că

inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care se prevede pedeapsa închisorii

mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un

pericol concret pentru ordinea publică.

Datorită caracterului grav al faptelor

de înșelăciune comise, prin însăși natura acestora, precum și a faptului că

pedeapsa pentru infracțiunea de înșelăciune este mai mare de 4 ani, s-a considerat

că impactul pe care l-ar avea asupra societății neluarea celor mai ferme măsuri

de izolare a celor care comit astfel de fapte, ar fi unul negativ. Curtea a

apreciat că s-ar induce în rândul societății temerea că organele judiciare nu

acționează eficient împotriva unor persoane, care în mod conștient persistă în

săvârșirea aceluiași tip de infracțiune, aducătoare de venituri facile.

S-a apreciat că pericolul social al

faptelor concrete de înșelăciune comise de inculpat este de natură a afecta

grav încrederea în însăși capacitatea justiției de a soluționa în mod obiectiv

cauzele. Din modul în care inculpatul concepe și execută activitățile

infracționale, rezultă că acesta

discreditează atât legea

cât și victimele infracțiunilor comise, dând dovadă de o perseverență și de o

predispoziție deosebită în comiterea faptelor, animată și întreținută de

hotărârea de a obține în mod ilicit venituri cât mai mari. Astfel, inculpatul a

acționat o perioadă lungă de timp, fiind conștient că încalcă prevederile legale,

însă a mizat pe lipsa de implicare și reacție a organelor statului, competente

să aplice legea și să sancționeze asemenea fapte.

Prin prisma acestor argumente,

instanța de fond a apreciat că judecarea inculpatului în stare de libertate ar

conduce la încurajarea acestuia și a altora în comiterea de astfel de

infracțiuni și scăderea drastică a încrederii opiniei publice în înfăptuirea

actului de justiție.

Curtea a apreciat că lăsarea în

libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, datorită

caracterului grav al faptelor comise, pe fondul lipsei locurilor de muncă

pentru tinerii absolvenți ai facultăților de drept, prin însăși natura

acestora, precum și prin impactul pe care l-ar avea asupra societății și nu în

ultimul rând asupra bunei derulări a anchetei.

Privarea de libertate a unei persoane

nu se justifică decât în cazul în care indicii concrete dovedesc o veritabilă

cerință de interes public, care să prevaleze, în ciuda prezumției de

nevinovăție, asupra regulii respectării libertății individuale.

Or, din probele administrate în cauză,

s-a apreciat că aceste indicii concrete există și dovedesc pe deplin

necesitatea și oportunitatea luării măsurii arestării preventive a inculpatului

pentru a se asigura un sentiment de securitate, prin reacția promptă a

autorităților judiciare în asigurarea bunei înfăptuiri a justiției în cazul

acestor infracțiuni grave, cum sunt faptele presupuse a fi comise de către

inculpat.

Curtea a considerat că se impune cu

necesitate privarea de libertate a inculpatului și ca o ripostă a autorităților

pentru protejarea intereselor generale ale societății de consecințele

dezastruoase ale sentimentului pe care îl generează neîncrederea în

corectitudinea unor persoane ce-și arogă calități mincinoase, ce primează

interesului personal al inculpatei care a înțeles să își asigure venituri în

mod ilicit.

În acest sens este de menționat că,

așa cum rezultă în mod neechivoc din probele administrate în cauză, inculpatul

a acționat în mod conștient și deliberat, speculând orice situație ce-i crea

premisa obținerii unui folos material, lăsând să se creadă că are calitatea de

avocat, în acest sens folosind însemnele acestei profesii.

În aprecierea dimensiunii fenomenului

infracțional ce formează obiect de cercetare în cauză, Curtea a considerat că

nu are nici o relevanță împrejurarea că inculpatul anterior date începerii

urmăririi penale în cauza pendinte, a mai fost cercetat pentru unele

infracțiuni prev. de Legea nr. 51/1995, modificată, pentru care s-au dat

soluții de netrimitere în judecată, din probatoriul administrat în cauză până

în prezent instanța apreciind că rezultă fără dubiu pericolul concret pentru

ordinea publică, incident prin lăsarea inculpatului în libertate.

Pentru considerentele expuse, Curtea a

apreciat că pentru buna desfășurare a procesului penal, în scopul administrării

tuturor probelor și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea

aflării adevărului, se impune luarea măsurii arestării preventive împotriva

inculpatului, astfel că,

în baza art. 149

1

alin. (9)

și (10) C. proc. pen. și a art. 148 alin. (1) lit. c) și f) C. proc. pen., a

dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o durată de câte 29 de zile,

începând cu data de 09 mai 2013.

Împotriva acestei încheieri, prezent

fiind la pronunțare, a declarat recurs, oral, inculpatul B.V.

În motivare s-au susținut, în esență,

următoarele:

S-a invocat nelegalitatea măsurii

reținerii sale de către parchet, fără a fi audiat în prezența unui apărător, cu

încălcarea dispozițiilor art. 137

1

C. proc. pen., considerând că

acest aspect a atras nulitatea absolută a mandatul de arestare și a măsurii

arestării preventive dispuse de către instanța de fond, întrucât măsura

arestării preventive este subsecventă reținerii.

S-a mai invocat excepția autorității

de lucru judecat constând în faptul că inculpatul a mai fost cercetat pentru

fapte similare celor pentru care s-a solicitat arestarea sa preventivă, anume

exercitarea fără drept a profesiei de avocat, iar soluțiile de neîncepere a

urmăririi penale și, respectiv, de scoatere de sub urmărire penală au fost

confirmate prin hotărârile pronunțate de către instanțele de judecată,

consolidându-i-se astfel inculpatului calitatea de avocat.

De asemenea, s-a solicitat instanței

de recurs să aibă în vedere că recurentul inculpat este mediator, inginer și

avocat, cu studii universitare finalizate, fiind în curs de a-și finaliza

doctoratul.

În consecință, s-a invocat faptul că

recurentul inculpat nu prezintă pericol public concret pentru ordinea publică,

astfel cum este acesta definit de prevederile art. 148 lit. f) C. proc. pen.,

acesta putând fi cercetat în stare de libertate și, potrivit jurisprudenței

CEDO, în cazuri similare cu cel al inculpatului s-a stabilit că nu se impune o

măsură atât de drastică ca cea a arestării preventive, astfel încât s-a

solicitat înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile prevăzute de art. 145 și art.

145

1

C. proc. pen.

Înalta Curte de Casație și Justiție,

examinând încheierea atacată în raport cu criticile formulate, precum și din

oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385

6

alin.

(3) C. proc. pen., constată că aceasta este temeinică și legală.

Potrivit art. 149

1

C. proc.

pen., dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen., când

se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea

inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia, arătând

temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.

În speță, se apreciază că în mod

corect a constatat prima instanță ca fiind întrunite cerințele art. 143 C.

proc. pen., raportat la existența probelor sau indiciilor temeinice că s-au

săvârșit fapte prevăzute de legea penală, rezultate din analiza ansamblului

probator existent la dosarul cauzei, astfel cum urmează:

Din probele administrate a rezultat că

inculpatul B.V. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în

înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., a infracțiunii prev. de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113

alin. (1) din Legea nr. 51/1995, ambele cu aplic. art. 33 lit. b) C. pen., a

infracțiunii de

înșelăciune prev. de art. 215 alin.

(1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a celei prev.

de art. 281 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la art.

26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, toate aceste

infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Sub aspectul infracțiunii de fals în

înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., se constată că există indicii temeinice că inculpatul B.V. a

întocmit mai multe înscrisuri în numele entității pe care o reprezintă, prin

care a atestat fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

De asemenea, se apreciază că

înscrisurile întocmite și semnate de inculpatul B.V., prin care a atestat fapte

sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, în care a folosit fără drept

denumirile de „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.”,

denumiri specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și a

însemnelor specifice profesiei, respectiv ștampile, cunoscând că acestea nu

emană de la o entitate autorizată și nu sunt respectate prevederile Legii nr. 51/1995

pentru admiterea în profesia de avocat, precum și însăși folosirea unor

denumiri specifice profesiei de avocat cu ocazia înființării unor entități

denumite „barou”, unde a semnat atât în calitate de reprezentant al acestora

cât și ca executant și folosirea site-ului www.U.N.B.R.info aflat

în administrarea inculpatului B.V., ce conține înscrisuri în care sunt folosite

fără drept denumirile de „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România”,

„Cabinet Avocat”, „Avocat” întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prev. de ari.60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, modificată, cu aplic, art. 41 alin.

(2) C. pen., cu referire la art. 26 alin. (1), art. 113 alin. (1) din Legea nr.

51/1995, cele două infracțiuni fiind comise în concurs ideal, prev. de art. 33 lit.

b) C. pen.

Instanța de recurs mai constată că

există suspiciuni rezonabile în sensul că, folosindu-se de mijloacele

frauduloase enumerate mai sus, inculpatul B.V. a indus în eroare mai multe

persoane cărora le-a promis în mod mincinos că, susținând examen la „Baroul av.

V.B.”, vor putea profesa ca avocați în condițiile Legii nr. 51/1995. în acest

sens, s-au constituit părți civile C.F.V.A. cu suma de 4.000 lei reprezentând

daune materiale și 100.000 lei daune morale, L.R.M. cu suma de 3.500 lei

reprezentând daune materiale și C.S. cu suma de 2.000 lei, reprezentând daune

materiale, existând astfel indicii pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul

B.V. a emis împuternicirea avocațială din 01 ianuarie 2011, prin care s-a

împuternicit să acorde asistență juridică în Dosarul nr. 504/180/2008 al

Judecătoriei Bacău în contradictoriu cu Inspecția de Stat în Construcții Bacău

și factura din 01 ianuarie 2011, ambele înscrisuri având în antet mențiuni

false, respectiv „Uniunea Națională a Barourilor din România”, „Baroul Bacău - U.N.B.R.”,

„Cabinet avocat drd. B.V.”, ștampila cu mențiuni false „Cabinet avocat Baroul

Bacău - U.N.B.R.”, „Avocat drd. V.B.”; a legalizat, din 5 octombrie 2012,

declarația lui F.S. și a emis încheierile de atestare din 4 octombrie 2012, din

5 octombrie 2012 și din 8 octombrie 2012, toate purtând antet neadevărat „Uniunea

Națională a Barourilor din România - Baroul Bacău - cabinet avocat dr. B.V.” și

ștampila „cabinet individual de avocat Baroul Bacău av. B.V.”; a obținut 5

procuri

speciale autentificate la notar din 20 septembrie 2012, 510 din 30 august 2012,

din 20 septembrie 2012, din 27 august 2012 și din 24 august 2012, folosind

legitimația de „avocat” în care, în nume propriu și prin „Cabinet av. V.B.”

este mandatat să obțină de la autoritățile statului recuperarea taxei de poluare

achitată la Ministerul Finanțelor Publice, recalcularea punctului de pensie și

daune, înființarea și înregistrarea SC H.M.I.C. SRL; a evidențiat activități

exercitate fără drept în condica intitulată „Baroul Bacău - corespondență” completată

de la pagina 1 la pagina 45; a evidențiat activități exercitate fără drept în

condica intitulată „2011 U.N.B.R. Baroul Bacău” - completată de la pagina 2 la

pagina 98; a evidențiat activități exercitate fără drept în condica intitulată „2012

U.N.B.R. Baroul Bacău” - completată de la pagina 3 la pagina 30, în care se

face mențiunea că aceasta privește „Barou de mediere dr. av. B.V. str. Republicii,

toate aceste activități constituind forme de acordare a asistenței juridice și

reprezentare juridică, asistare și reprezentare a persoanelor fizice sau

juridice, apărare și reprezentare la instanțe judecătorești, prev. de art. 3 lit.

b), d) și e) din Legea nr. 51/1995, existând indicii pentru săvârșirea infracțiunii

de exercitare fără drept a unei profesii, respectiv aceea de avocat, prev. de

ari. 281 C. pen., cu referire la art. 26 și art. 113 din Legea nr. 51/1995, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Astfel, se apreciază că în mod judicios a

considerat instanța de fond că în cauză există indicii temeinice din care

rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru

care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. în acord cu instanța de fond,

analizând condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., Înalta Curte

reține că este îndeplinită condiția referitoare la sancțiune, pedeapsa

prevăzută de lege pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.

(1), (2) și (3) C. pen. fiind închisoarea mai mare de 4 ani.

În continuare, analizând îndeplinirea

celei de a doua condiții prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., Înalta Curte

constată că, față de starea de fapt prezentată, în mod corect a apreciat prima

instanță că în cauza dedusă judecății există probe că lăsarea în libertate a

inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul pentru ordinea publică

trebuie apreciat în această situație nu doar prin raportare la gravitatea

concretă a faptelor săvârșite, ci și prin prisma consecințelor produse asupra

reputației sistemului judiciar.

Faptele de inducere în eroare

prejudiciază nu doar părțile vătămate care au suferit prejudicii materiale, dar

contribuie la proliferarea activităților de exercitare fără drept a profesiei

de avocat prin atragerea și a altor persoane în astfel de activități, urmând ca

în viitor să se aducă atingere drepturilor altor persoane ce vor apela, în

necunoștință de cauză, la serviciile unor astfel de „avocați”.

Analizând pericolul concret pe care îl

prezintă lăsarea în libertate a inculpatului în raport de toate circumstanțele

și împrejurările privitoare la faptele reținute în sarcina inculpatului, cât și

de circumstanțele personale și atitudinea adoptată de acesta în cursul

cercetărilor, instanța consideră că în privința inculpatului B.V., condițiile

cumulative prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt îndeplinite,

justificând luarea măsurii arestării preventive.

Având în vedere cele anterior

menționate precum și riscul ca inculpatul să continue activitatea

infracțională, instanța apreciază că măsura preventivă a arestării este proporțională

cu scopul urmărit, anume prevenirea săvârșirii altor infracțiuni, precum și

protejarea drepturilor și libertăților altor persoane.

Se constată că, pe de o parte,

nelegalitatea măsurii reținerii inculpatului de către parchet nu poate fi

analizată în cadrul recursului formulat de inculpat împotriva încheierii prin

care s-a admis propunerea de arestare preventivă, ci pe calea procedurală

prevăzută de dispozițiile art. 140

1

raportat la dispozițiile art.

278 alin. (1) și (2) C. proc. pen., iar pe de altă parte, măsura reținerii este

o măsură distinctă, independentă de cea a arestării preventive, astfel că

posibila nelegalitate ce ar afecta reținerea inculpatului nu poate avea ca

efect nevalabilitatea măsurii arestării preventive, dispusă de către instanță

cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare.

Nici susținerea privind pretinsa

incidență a autorității de lucru judecat cu privire la infracțiunea de

exercitare fără drept a unei profesii nu poate fi avută în vedere de către

instanță.

În concepția' și interpretarea

actualului C. proc. pen., autoritatea de lucru judecat vizează hotărârile

judecătorești definitive, pronunțate în cauze în care sesizarea instanței se

face prin rechizitoriu, conform art. 262 alin. (1) pct. l lit. a), b) și art. 264

C. proc. pen., ori prin plângerea persoanei interesate, în cazul special,

prevăzut de art. 278

1

alin. (9) C. proc. pen.

Este unanim recunoscut - pe cale

doctrinară si jurisprudențială, deoarece nu există o reglementare expresă în

acest sens - că nu au autoritate de lucru judecat soluțiile pronunțate în

cursul urmăririi penale, respectiv ordonanțele și rezoluțiile procurorului,

emise în baza art. 242-248 C. proc. pen