ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2238/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2238/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința penală nr. 274/S din 26 octombrie 2012 a Tribunalului Brașov, în baza

art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 lit. a)

C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., inculpatul H.O.E.

a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, la pedeapsa

de 6 luni închisoare.

În baza art. 23 alin. (1) din O.U.G.

nr. 77/2009 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale), art. 74

lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru săvârșirea

infracțiunii continuate de desfășurare, fără licență sau autorizație, a oricăreia

dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, același inculpat a fost condamnat

la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (1) din Legea

nr. 82/1991 republicată raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea

art. 74 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, același inculpat a fost condamnat la

pedeapsa de 3 luni închisoare.

În

baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. (11 acte materiale), art. 74 lit. a) C. pen., art. 74

alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., același inculpat a fost condamnat

pentru săvârșirea infracțiunii continuate de evaziune fiscală, la pedeapsa de 1

an închisoare.

În

baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit

pedepsele mai sus aplicate, inculpatul urmând să execute în final, pedeapsa cea

mai grea de 1 an închisoare.

În

baza art. 71 alin. (1) C. pen., inculpatului i s-a interzis

exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b)

și lit. c) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În

baza art. 81 C. pen., art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii și a pedepsei accesorii

pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor

săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare, precum și al neachitării

cu rea credință a despăgubirilor civile, respectiv revocarea suspendării condiționate

potrivit art. 83 și art. 84 C. pen.

În

baza art. 346 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat în

solidar cu partea responsabilă civilmente SC O.C. SRL să plătească părții civile

A.N.A.F., Administrația Finanțelor Publice Brașov, suma de 69.886 RON cu titlu de

despăgubiri, la care se adaugă majorări și penalități începând cu data 18

ianuarie 2012 și până la data achitării efective a prejudiciului.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător

instituită prin ordonanța procurorului din data de 29 august 2011, asupra autoturismului

marca X1, an fabricație 2002 și asupra autoturismului marca X2, an fabricație 1984,

culoare galbenă, bunuri aflate în proprietatea inculpatului H.O.E.

În

baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat

la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri

la registrul comerțului și efectuarea mențiunilor la cazierul fiscal.

Pentru a pronunța această sentință, instanța

de fond a reținut că inculpatul H.O.E., asociat al SC O.C. SRL, a formulat la data

de 16 martie 2007 cerere de mențiuni privind autorizarea activității secundare jocuri

de noroc și pariuri. Societatea a obținut licență pentru exploatarea jocurilor de

noroc pentru categoria „tipul mașinii video-electronică, cu elemente mecanice în

mișcare”. Licențele au fost obținute pentru 5 mașini, cu valabilitate 1 aprilie

2008-30 martie 2009.

La controlul efectuat de organele de cercetare

penală din cadrul I.P.J. S.I.F. Brașov din data de 20 august 2009, la punctul de

lucru al SC A.D. SRL Brașov, din Brașov str. H., au fost identificate toate cele

cinci mașini de jocuri de noroc, patru dintre ele fiind în funcțiune. Cu ocazia

aceluiași control a fost ridicat de la punctul de lucru al societății menționate

un caiet de matematică ale cărui file sunt împărțite de o linie verticală în două

coloane, prima fiind denumită „intrări”, iar cea de a doua, „ieșiri”, caietul fiind

astfel completat pentru perioada 13 iulie 2009-20 august 2009.

Din coroborarea probelor administrate,

instanța a reținut că, deși inculpatul neagă, în urma unei convenții cu G.O., fără

a exista o asociere în participațiune între cele două societăți comerciale, a instalat

cele 5 mașini de jocuri de noroc în spațiul în care se afla SC A.D. SRL Brașov din

Brașov str. H.

Statul Român prin A.N.A.F. s-a constituit

parte civilă în procesul penal cu suma de 69.886 RON, sumă reprezentând impozitul

pe profit datorat de societate, impozitul pe venituri din jocurile de noroc, taxele

de autorizare jocuri de noroc, la care se adaugă majorări și penalități de întârziere.

Reținând vinovăția inculpatului, în baza

actelor și probelor administrate în cauză, instanța de fond l-a condamnat la pedepsele

sus­menționate, reținând în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante personale,

iar ca modalitate de executare s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei rezultante.

Sub aspectul laturii civile, instanța de

fond a reținut că acțiunea civilă alăturată procesului penal este întemeiată și

dovedită de actele dosarului și l-a obligat pe inculpat la plata către partea civilă

A.N.A.F., Administrația Finanțelor Publice Brașov, în solidar cu partea responsabilă

civilmente SC O.C. SRL a sumei de 69.886 RON cu titlu de despăgubiri și dobânda

legală începând cu data 18 ianuarie 2012 și până la data achitării efective a prejudiciului.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța procurorului

din data de 29 august 2011 asupra autoturismului marca X1, an fabricație 2002 și

asupra autoturismului marca X2, an fabricație 1984, culoare

galbenă,

bunuri aflate în proprietatea inculpatului H.O.E.

Împotriva acestei sentințe au declarat

apeluri:

criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepsei aplicate

inculpatului, solicitând desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza, să

se înlăture circumstanțele atenuante, lipsa antecedentelor penale neputând constitui

o motivație pentru reținerea dispozițiilor art 74 lit. a) C. pen., iar în ceea ce

privește aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen., trebuie avută în vedere

atitudinea oscilantă a inculpatului, care deși inițial a recunoscut faptele comise,

ulterior a negat comiterea lor, astfel că inculpatul este o persoană care nu dorește

să conștientizeze efectele acțiunilor sale, iar ca modalitate de executare să se

aplice dispozițiile art. 86

1

și urm. C. pen. Față de motivele de apel

formulate în scris, cu ocazia dezbaterilor cauzei, parchetul și-a suplimentat motivele

de apel cu precizarea ca, în cadrul aplicării pedepsei accesorii prevăzute de

art. 64 lit. c) C. pen. să fie nominalizată interdicția dreptului inculpatului de

a mai fi comerciant, pe perioada executării pedepsei principale și

sentinței și rejudecând cauza să se dispună achitarea sa în temeiul dispozițiilor

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., întrucât din exploatarea

cele patru aparate nu a fost încasată nici o sumă de bani. Aparatele neavând licență,

nici nu puteau fi înregistrate sumele de bani în contabilitate, iar în cadrul procesului

nu s-a dovedit că el avea cunoștință că aparatele au funcționat. Totodată, potrivit

modificărilor aduse O.U.G. nr. 77/2009, pentru a obține autorizație de funcționare

era necesar ca inculpatul să dețină minim 50 de aparate, iar ordonanța prevede că

se impozitează orice câștig individual care depășește suma de 600 RON, astfel că

suma stabilită de partea civilă nu este corectă.

Curtea, verificând hotărârea atacată în

raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate,

precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile

art. 371 alin. (2) C. proc. pen., dar în limitele prevăzute de art. 371 alin.

(1) C. proc. pen., a constatat că apelul declarat de parchet este întemeiat, iar

apelul declarat de inculpat este nefondat.

În

consecință, prin decizia penală nr. 14/AP din 5 februarie

2013 a admis apelul declarat de parchet, a desființat sentința sub aspectul nominalizării

pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. și rejudecând

cauza în aceste limite, în baza art. 71 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului

H.O.E. dreptul de a fi administrator sau asociat al unei societăți comerciale pe

durata executării pedepsei, potrivit dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a) C.

pen.

Neconstatând alte motive de nelegalitate

și netemeinicie a sentinței, a menținut restul dispozițiilor acesteia.

Prin aceeași decizie, curtea a respins

ca nefondat apelul declarat de inculpatul H.O.E. împotriva aceleiași sentințe și

l-a obligat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul

H.O.E. care, prin apărătorul ales, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., a solicitat achitarea în conformitate cu dispozițiile

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., deoarece din probele

administrate în cauză nu rezultă că a exploatat sau că a avut intenția de a exploata

aparatele în discuție, activitate în urma căreia ar fi obținut venituri și înlăturarea

obligării sale la plata despăgubirilor civile în cuantum de 69.886 RON la care se

adaugă majorări și penalități, către Administrația Finanțelor Publice Brașov.

Examinând hotărârea atacată atât prin prisma

criticilor invocate de inculpatul H.O.E. care se circumscriu cazului de casare prevăzut

de art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., cât și din oficiu, în conformitate

cu dispozițiile art. 385

9

alin. ultim C. proc. pen., Înalta Curte constată

că recursul nu este fondat.

Instanța de fond și instanța de prim control

judiciar, în urma analizării probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale,

cât și în faza cercetării judecătorești, au reținut în mod corect situația de fapt,

încadrarea juridică a infracțiunilor și vinovăția recurentului inculpat.

Apărarea recurentului inculpat în sensul

că nu există probe din care să rezulte că a exploatat sau că a avut intenția să

exploateze patru din cele cinci aparate electronice cu câștiguri tip slot-machine

și, în consecință, că nu a obținut venituri nu este fondată.

Din probele administrate în cauză rezultă

contrariul celor susținute de recurent și anume, faptul că, în calitatea sa de administrator

al SC O.C. SRL, în perioada 13 iulie 2009- 20 august 2009 a exploatat la punctul

de lucru al SC A.D. SRL din municipiul Brașov, str. H., aparținând lui G.O., aparatele

electronice cu câștiguri, tip slot-machine, an fabricație 2007, care îi aparțineau,

fără ca, în prealabil să-și îndeplinească obligațiile fiscale, respectiv, fără a

achita taxele pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc, a omis

cu știință să înregistreze în evidențele contabile ale societății încasările în

sumă de 31.131 RON și plățile în cuantum de 16.900 RON, omisiune ce a avut drept

consecință, denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum

și a elementelor de activ și de pasiv. Mai rezultă din materialul probator administrat

în cauză faptul că, urmare exploatării celor patru aparate electronice cu câștiguri

tip slot-machine, recurentul inculpat a acordat în datele de 18 iulie 2009, 29

iulie 2009,

3 august 2009, 4 august 2009, 5 august

2009, 6 august 2009, 7 august 2009, 10 august 2009, 12 august 2009, 17 august 2009

și 18 august 2009 premii, fără a reține prin stopaj la sursă și fără a vira la bugetul

consolidat al statului, impozitul pe venit datorat potrivit art. 77 C. fisc.

Relevante în sensul reținerii vinovăției

recurentului inculpat în comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată

sunt declarațiile martorei S.M., angajată fără forme legale la data efectuării controlului

de către comisarii Gărzii Financiare Brașov (20 august 2009) la SC A.D. SRL Brașov,

din care rezultă că instructajul privind folosirea aparatelor a fost făcut de către

recurent, situația intrărilor și ieșirilor sumelor de bani era ținută într-un caiet,

că banii obținuți din exploatarea aparatelor erau ținuți separat de încasările din

bar, că aparatele erau funcționale și erau folosire de clienții barului, ale martorului

G.O. care a menționat că „în barul său au funcționat cinci mașini de jocuri electronice

aparținând inculpatului H.O.E., pe o perioadă de o lună, de probă. După această

perioadă, mașinile au fost sigilate și au rămas în bar”. A mai precizat martorul

că nu știa că pentru funcționarea aparatelor avea nevoie de licență, că nu a încheiat

nici un contract cu inculpatul, că s-a ținut o evidență intrări-ieșiri în ceea ce

privește funcționarea aparatelor respective de către B.E., că niciodată cele cinci

mașini nu au funcționat împreună, întotdeauna funcționau trei, că este posibil ca

S.M., care nu era angajată ca barman, să se fi ocupat de introducerea impulsurilor

în aparate, acestea fiind sigilate de către reprezentanții Gărzii Financiare în

urma constatării lipsei licențelor de funcționare. De asemenea, martorul B.E. a

declarat că martora S.M. era cea care se ocupa de introducerea și scoaterea impulsurilor

din aparatele care aparțineau recurentului inculpat și tot ea încasa banii, martorul

A.M. confirmă folosirea aparatelor de către clienții barului.

În

faza actelor premergătoare, recurentul inculpat a adoptat

o poziție procesuală de recunoaștere a faptului că a exploatat aparatele electronice

cu câștiguri, fără îndeplinirea formalităților legale, recunoaștere asupra căreia

a revenit cu ocazia aducerii la cunoștință a învinuirii, precizând că, în fapt,

cele 5 aparate au fost doar depozitate la punctul de lucru al SC A.D. SRL. În faza

cercetării judecătorești la instanța de fond, recurentul inculpat a uzat de dreptul

la tăcere. De asemenea, întrebat fiind de către instanța de recurs dacă dă declarație

în cauză, recurentul inculpat a precizat că uzează de dreptul la tăcere prevăzut

în art. 70 C. proc. pen.

Recurentul a acționat cu intenție directă,

a prevăzut că prin desfășurarea activităților din domeniul jocurilor de noroc, în

mod ocult, fără respectarea prevederilor legale se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor

fiscale, respectiv de la plata impozitului pe venit cu stopaj la bursă și a urmărit

producerea urmării socialmente periculoasă.

În

sprijinul concluziei potrivit căreia faptele reținute în sarcina

recurentului inculpat există în materialitatea lor și au fost comise de acesta cu

forma de vinovăție cerută de lege este și faptul că reprezentanții Gărzii Financiare

au identificat cu ocazia controlului efectuat la punctul de lucru al SC A.D.

SRL un caiet tip „matematică” ale cărui file sunt împărțite de o linie verticală,

în două coloane, prima fiind denumită „intrări”, iar cea de-a doua „ieșiri” și în

care se regăsește situația centralizată a sumelor introduse și scoase din aparate.

În

ce privește latura civilă a cauzei, Înalta Curte constată

că în mod corect instanța de apel a menținut soluția dată de tribunal, de obligare

a recurentului inculpat la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă A.N.A.F.,

Administrația Finanțelor Publice Brașov, inclusiv a majorărilor și penalități începând

cu data de 18 ianuarie 2012 și până la data achitării efective a prejudiciului.

Într-adevăr, potrivit art. 14 din O.U.G.

nr. 77/2009, recurentul inculpat avea obligația să achite taxa aferentă licenței

de organizare a jocurilor de noroc în cuantum de 25.000 RON, precum și taxa de exploatare

pentru fiecare aparat individual, astfel cum este stabilită prin actul normativ

sus­menționat.

De asemenea, art. 14 alin. (2) din O.U.G.

nr. 77/2009 prevede că taxele aferente activităților din domeniul jocurilor de noroc

se plătesc de către operatorii economici organizatori, după cum urmează:

a) taxa aferentă licenței de organizare

a jocurilor de noroc:

i) pentru primul an, până la data de 25

inclusiv a lunii următoare celei în care documentația a fost aprobată;

ii) pentru anii următori, cu 10 zile înainte

de expirarea anului precedent;

b) taxa anuală aferentă autorizației de

exploatare a jocurilor de noroc;

i) pentru jocurile de noroc caracteristice

activității cazinourilor și jocurile tip slot-machine, taxa se datorează pentru

fiecare mijloc de joc și se plătește în 4 rate trimestriale egale astfel:

A. pentru primul trimestru, până Ia data

de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentația a fost aprobată;

B. pentru celelalte trimestre, până la

data de 25 inclusiv a ultimei luni din trimestru (respectiv 25 martie, 25 iunie,

25 septembrie și 25 decembrie) pentru trimestrul următor.

De asemenea, recurentul inculpat avea obligația

legală de a ține un registru de evidență a încasărilor zilnice rezultate din exploatarea

aparatelor, obligație pe care nu a respectat-o, situația intrărilor și ieșirilor

fiind ținută de angajații SC A.D. SRL Brașov.

Pentru argumentele mai sus expuse,

Înalta Curte reținând că recursul declarat de inculpatul H.O.E. este nefondat, îl

va respinge ca atare în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 250 RON cheltuieli judiciare

către stat din care suma de 50 RON reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu pentru inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat

de inculpatul H.O.E. împotriva deciziei penale nr. 14/AP din 05 februarie 2013,

pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei

de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 50 RON,

reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la

prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 iunie

2013.